Decizia civilă nr. 3691/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3691/R/2012
Ședința publică din 20 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTORI :I.-D. C.
: A. A. C. GREFIER :C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții D. I. ȘI V. R., împotriva sentinței civile nr. 434 din 25 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul P. M. C.-N., având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului având în vedere că prin motivele de recurs nu se critică soluția pronunțată de instanța de fond și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 4. mai 2012 a T.ui C. a fost respinsă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții D. I. și V. R. în contradictoriu cu P. M. C.-N., având ca obiect plângere la L. 1..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin D. 3. emisă de P. municipiului C.-N., în favoarea reclamanților s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale, pentru cota de 6. parte din construcțiile expropriate, înscrise în CF 13484 C. situate în C. N., str. Pata nr.207.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților în calitate de moștenitori ai fostei coproprietare a cotei de 6. parte din imobilul revendicat D. Ana.
Întrucât terenul a fost preluat de la CAP și nu face obiectul Legii 1., potrivit prev. art. 8 pentru teren, s-a declinat competența soluționării notificării, Comisiei locale de fond funciar.
Această dispoziție, a fost contestată de către reclamanți, raportat la faptul că printr-o altă hotărâre a unei autorități legale dată în aplicarea Legii
247/2005 s-a apreciat că dispozițiile Legii 1. sunt aplicabile.
Așa cum s-a reținut și în cuprinsul dispoziției, preluarea imobilului de la antecesorul reclamanților nu a fost contestată de autoritățile administrative, în urma analizei acestora prin prisma legilor de retrocedare.
Solicitarea reclamanților trebuie analizată însă în contextul tuturor cererilor formulate de aceștia sau antecesoarea lor, având ca obiect repararea consecințelor suferite în perioada regimului comunist.
Pentru repararea acestor consecințe, legiuitorul național a editat mai multe acte, începând cu L. 18/1991, care a suferit numeroase modificări, precum și a Legii 1., care a fost apreciată ca având caracter complinitoriu față de normele cuprinse în L. 18/1991.
Din actele dosarului, respectiv analiza extraselor Cf dar și a registrelor agricole, rezultă că antecesoarea reclamanților a deținut doar cota de 3/8 parte din imobilul înscris în CF 13484 , nr. top 14095 C. (menționat și în certificatul de moștenitor nr. 2., precum și un teren agricol de 0,58 ha, menționat în registrul agricol.
Terenul înscris în CF 13484 a fost preluat în două etape, după cum rezultă din analiza cărții funciare.
În baza legilor fondului funciar, lui D. Ana i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 5000 mp teren arabil în extravilanul municipiului C.-N. prin titlul de proprietate (...). Acest titlul de proprietate a fost emis în baza cererii formulate de D. Ana, în temeiul Legii
18/1991.
D. Ana a mai formulat o cerere în temeiul Legii 247/2005, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a lui D. N., arătând că terenul este înscris în CF13484 C.
La această cerere, D. Ana a primit un răspuns prin care s-a învederat că acest teren face obiectul legii 1..
Prin acțiunea civilă înregistrată la J. C. N. 2. și soluționată prin sentința civilă 1. a fost admisă în parte acțiunea formulată de D. Ana și obligată comisia locală să o pună pe reclamantă în posesie cu suprafața de
0,58 ha în locul numit „. B. și să elibereze titlul de proprietate.
Prin D. civilă nr. 6. pronunțată de Curtea de A. C. apelul comisiei locale a fost admis și acțiunea respinsă, însă prin D. civilă 1. pronunțată de Curtea de A. D. 6. a fost casată și cauza trimisă spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Prin D. civilă 5. pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.
5392/2005 rămasă irevocabilă prin respingerea recursului a fost respins apelul declarat de C. locală împotriva Sentinței 1..
În baza acestei hotărâri, a fost emis titlul de proprietate nr. (...).
În întâmpinarea depusă la apelul declarat, D. Ana a declarat că a intrat în CAP cu o suprafață de 0,58 ha și cu o suprafață de 0,14 arii situată în C. N. , str. Pata nr. 207.
Suprafața de 5000 m.p. extravilan ce i-a fost atribuită prin titlul de proprietate (...) i s-a dat în schimbul parcelei situată în intravilanul localității C.-N. în locul numit P. având nr. top 14.059/1.
Această susținere a fost reținută și în considerentele deciziilor sus amintite.
Coroborând întinderea dreptului de proprietate justificat de antecesorii reclamantei ca fiind preluat în perioada regimului comunist cu suprafețelede teren care au fost restituite în natură acestora, se poate aprecia că, acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor la care erau îndreptățiți.
Reclamanții prin actele depuse nu au justificat îndreptățirea la mai mult teren, prin depunerea vreunei probe care să ateste că antecesorii au deținut mai mult teren.
Or în condițiile în care acestora li s-a reconstituit în natură dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, lege cu caracter general, reconstituire care nu au fost contestată în ceea ce privește întinderea și calitatea reconstituiri, reclamanții nu mai justifică vreun interes pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu în baza Legii 1..
În aceste condiții nu se mai impune a fi analizată soluția cuprinsă în dispoziție privitoare la înaintarea notificării comisiei de fond funciar, dar nici nu se poate dispune anularea acestei dispoziții, întrucât ar însemna că în propria cale de atac reclamanților cuprinși în dispoziția 3. să li se creeze o situație mai grea.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal reclamanții, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii și în consecință, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 și pentru suprafața de 1100 mp teren, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299 și 304 Cod proc.civ., L. nr.1. și art. 1 din Primul Protocol la C. E. a D. O.
Din declarația de recurs a reclamanților, curtea reține că, în primul aliniat, recurenții se referă la imobilul care a aparținut antecesorilor lor, în sensul că descriu acest imobil, arată că a fost expropriat, fiind trecut în proprietatea statului, ulterior construcțiile a fost demolate iar terenul a fost afectat de detalii de sistematizare.
În alineatul 2 al declarației de recurs recurenții arată că începând din anul 1991, antecesorii lor, cât și ei au solicitat restituirea acestui teren, însă fără succes, iar în alineatul 3 al aceleiași declarații arată că dintr-o eroare de calcul au solicitat inițial măsuri reparatorii pentru o porțiune mai mare de teren în loc de 1100 mp, suprafață care nu le-a fost restituită și nu au primit nici despăgubiri.
Examinând recursul declarat, curtea reține următoarele:
Conform disp. art. 303 alin. 1 Cod proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform alin. 2 din același text, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, iar conform art. 306 pct. 1 Cod proc.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2.
A motiva recursul, înseamnă a arăta motivele pentru care recurentul este nemulțumit de hotărârea pronunțată, arătarea motivelor de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prev. de art. 304 Cod proc.civ., dar și dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.
Chiar în cazul indicării greșite a motivelor de recurs, instanța este obligată la o încadrare a acestora în condițiile art. 306 alin. 3 Codproc.civ., obligație care nu există însă în situația în care recurenții nu indică nici un motiv de recurs din cele prev. de art. 304 Cod proc.civ.
În cauză recurenții nu s-au conformat dispozițiilor înscrise în art. 3021și art. 304 Cod proc.civ., întrucât în declarația de recurs nu numai că nu au indicat vreun motiv din cele prev. de art. 304 Cod proc.civ., dar nu au criticat în nici un fel hotărârea atacată sau modul de judecată al instanței, criticile formulate de ei neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege. În consecință, având în vedere că dispozițiile imperative ale legii mai sus reținute nu au fost îndeplinite, că în cauză nu sunt motive de ordine publică susceptibile de a fi puse în discuția părților din oficiu, în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamanții D. I. și V. R. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Constată nulitatea recursului declarat de reclamanții D. I. și V. R. împotriva sentinței civile nr. 434 din (...), a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. I. D. C. A. A. C. C. B. Red. IA dact. GC 2 ex/(...) Jud. fond: D.T.
| ← Decizia civilă nr. 578/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2799/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
