Decizia civilă nr. 3693/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...)*
D. C. NR. 3693/R/2012
Ședința publică din 20 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA I. J.ECĂTORI :I.-D. C.
: A. A. C.
G. :C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții C. O. DE C. I. V. DE SUS, P. L. F., împotriva sentinței civile nr. 5. din 23 februarie
2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...)*, privind și pe intimații N. D. V., N. L.-V., N. V., A. I., A. I., A. I., P. I., N. S. S., A. M., A. A. și S. D. M., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 iulie
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente P. L. F., chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 2173,5 lei și 5 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.
La data de 30 august 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimaților N. G. V., N. S. S., N. L. V. și N. D. V., , un înscris la care a anexat note de ședință prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri. T., au anexat la notele de ședință sentința civilă nr. 2755 din 15 decembrie
2006, pronunțată în dosarul nr. (...) al J. V. de S.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului având în vedere că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304 C.proc. civ.
și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A:
Prin Sentința civilă nr. 2623/(...) J. V. de Sus a fost respinsă respins acțiunea civilă intentată de reclamanții C. O. de C. „., reprezentat de președinte P. L. și vicepreședinte C. T. R. și P. L., în contradictoriu cu pârâții N. L. V., N. D. V., N. S. S., N. V., A. I., A. I., A. I., P. I. și A. M., A. A., S. D.- M.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul C. O. de C. „. își justifică calitatea procesuală activă, având în vedere că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, iar în speță pretinde că prin contractul încheiat a fost atins dreptul său deproprietate, solicitând și restabilirea situației de C.f anterioară în favoarea sa.
La data de (...), F. dr. I. și A. G. l.I. , Dr. G. N., au încheiat un contract de vânzare-cumpărare asupra părții pe care o deținea aceasta din complexul
„A. pășune și pădure. Imobilul era proprietatea vânzătoarei și provenea de la soțul său decedat, Dr. I. , menționându-se în contract că se vinde imobilul
„în indiviziune , așa cum se află.";
Numerele topografice ale imobilului înstrăinat au fost completate manuscris, actul fiind înregistrat la A. F. M..
Din C. 2246 rezultă că A. G. l.I. și Dr. G. N. sunt intabulați pe o cota parte de 6., nefiind însă determinată cu certitudine suprafața întregului complex imobiliar „A..
Deși au menționat în cererea de chemare în judecată că înțeleg să solicite proba cu expertiză și martori, reclamanții, atât în primul ciclu procesual, cât și în rejudecare, au înțeles să se folosească în cauză doar de proba cu înscrisuri, care nu sunt edificatoare pentru a demonstra că s-a vândut întreaga suprafață de teren ce a aparținut C.ui și că s-ar fi completat în fals numerele topografice.
Reclamanții nu au făcut vreo dovadă nici cu privire la lipsa consimțământului, lipsa obiectului determinat, cauza ilicită și frauda la lege de natură a atrage nulitatea absolută a contractului încheiat la data de (...), în temeiul art. 953 și 968 C.civ.
Aceste argumente în sensul respingerii acțiunii promovate, se completează cu aspectele reținute în sentința civilă nr. 2755/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al J. V. de Sus, chiar dacă în cauză nu există autoritate de lucru judecat, astfel cum s-a statuat prin decizia civilă nr. 304/A/(...) a T.ui M., Secția C., însă ca orice hotărâre definitivă și irevocabilă, nu poate fi lipsită de efectele ei în plan juridic și există o prezumție legală absolută și irefragabilă de conformitate a acesteia cu adevărul, care poate fi opusă părților din moment ce și în acel dosar s-a pus problema nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare din data de (...) pentru aceleași motive, a radierii întabulării dreptului cumpărătorilor G. N. și A. G. și a restabilirii situației de C., părți fiind în acel dosar reclamantul C. O. de C. „. și pârâții N. L. V., N. S. S., N. D. V. si N. V. și A. I., I., I. , V. și P. I. (pârâtul decedat, prin moștenitorii săi, în prezenta cauză).
În sentința amintită, în urma probelor administrate, s-a exprimat convingerea instanței că N. G. si A. G. l.I. „au cumpărat doar partea vânzătoarei și nu și-au întabulat dreptul de proprietate decât asupra părții cumpărare de la aceasta."; , în condițiile în care s-a efectuat și un raport de expertiză cu privire la situația din teren.
În concluzie, nefiind dovedite motivele privind nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, nu sunt întemeiate nici capetele de cerere accesorii referitoare la nulitatea absolută parțială a încheierii de întabulare nr. 3. , rectificarea C. , poziția 70 și 71 , în sensul radierii întabulării cotei de 6. pe numele N. G. și A. G. și a întabulării cotei de 9.
pentru aceștia și restabilirea situației anterioare de C.
Prin D. civilă nr. 2. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins apelul declarat de apelanții C. „. de C. I. V. de
Sus, reprezentat de președinte P. L. F. și de vicepreședinte R. C. T. și înnume propriu de P. L. F. împotriva Sentinței civile nr. 2623/(...), pronunțată de J. V. de Sus jud. M.
Prin D. C. nr. 2012 din 2 iunie 2011 Curtea de A. C. a admis recursul declarat de reclamanta P. L. F. împotriva deciziei civile nr. 22 din (...) pronunțată în dosar numărul (...), pe care a casat-o și a trimis apelul spre rejudecare la Tribunalul Maramureș.
Prin decizia civilă nr. 5./(...) a T.ui M. a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelanții C. „. de C. I. V. de Sus reprezentat de președinte P. L. F. și de vicepreședinte R. C. T. și de P. L. F. în nume propriu, împotriva sentinței civile nr. 2623/(...), pronunțată de J. V. de S.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Așa cum a arătat Curtea de A. C. în D. C. nr. 2012 din 2 iunie 2011 instanța a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de (...) între antecesoarea reclamantei P. L. F., defuncta F. dr. I. și antecesorii pârâților, A. G. I. și G. N.(filele 7,8 dosar nr.(...)), cauzele de nulitate absolută parțială invocate fiind:
lipsa consimțământului părților la înstrăinarea întregii suprafețeînscrise în C. nr.2246 în favoarea dr. I. G.,
lipsa obiectului determinat al contractului,
cauza ilicită și falsă a contractului
frauda la lege reprezentată de modificarea contractului în mod unilateral de către cumpărători, fiind vorba de un fals care trebuie verificat de către instanță.
Bunul la care se referă contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de (...) îl constituie „complessul Ascunsu pășune și pădure";.
Potrivit susținerilor reclamanților confirmate de pârâți, complexul imobiliar „A. este înscris în CF 2246 V. de Sus cu nr. top. 7357, 7357/2 și
7358, având o suprafață de 1215 iugăre.
Corespunzător înscrierii de sub B47 din CF 2246 V. de Sus, la data de
16 iunie 1923 s-a întabulat dreptul de proprietate al numitului Dr. I. G. asupra porțiunii din imobilul cu nr. top. 7357, 7357/2 și 7358 denumit „ M.
A. ce a aparținut numiților Man L. (B33), Olsavszky M. căsătorită Decsy Zoltan (B44), Olsavszky Ș. junior (B45) și Olsavszky Iuliu (B46), drept dobândit prin cumpărare în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de (...).
Însumate, cotele de proprietate ale vânzătorilor Man L. (B33),
Olsavszky M. căsătorită Decsy Zoltan (B44), Olsavszky Ș. junior (B45) și
Olsavszky Iuliu (B46) reprezentau 6. părți din imobilul M. Ascunsu.
În anul 1941 dreptul de proprietate al Dr. I. G. înscris în CF 2246 V. de Sus sub B47 fost transmis prin devoluțiune testamentară, în baza testamentului autentic nr. 282 din (...)(f.16 dosar 3598/2005), soției supraviețuitoare, F. I., născută Buzilă. Dreptul de proprietate al acesteia asupra cotei de 6. părți din imobilul M. Ascunsu cu nr. top. 7357, 7357/2 și
7358, astfel dobândit, a fost întabulat în CF 2246 V. de Sus la poziția B65 .
La data de 16 decembrie 1946 F. Dr. I., autoarea reclamantei apelante P. L. F., în calitate de vânzătoare, încheie cu numiții A. G. a lui I. și Dr. G. N., antecesorii pârâților, un contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care le vinde acestora partea sa din „complessul A. ,pășune și pădure, pe veci și irevocabil, cu drept de înscriere în cartea funciară, „fără altă întrebare"; .
Se pare că acest contract s-a întocmit în cel puțin 2 exemplare originale, unul rămas în posesia vânzătoarei și unul pentru cumpărători.
Exemplarul vânzătoarei din contractul de vânzare cumpărare din 16 decembrie 1946 prevede: „Imobilul menționat Ascunsul, situat în hotarul V. de Sus M. sub No. topografului …C.F…în suprafață de …. proprietatea mea prin contract de donațiune de la defunctul meu soț Dr. I., avocat, fost cu domiciliul în V. de Sus, subsemnata vând imobilul în indiviziune așa cum se află";.
În exemplarul cumpărătorilor (f. 8 dosar nr. (...) și, mai lizibil, f. 9 dosar nr. 3598/2005), spre deosebire de cel al vânzătoarei, sunt completate cu scris de mână nr. topografice ale imobilului : 7357, 7357/2 și 7358 și nr. C. 2246 V.d.s. (V. de Sus).
În baza exemplarului lor, cumpărătorii A. G. a lui I. și Dr. G. N. s-au întabulat în CF 2246 V. de Sus la pozițiile B70 și B71 la 15 ianuarie 1947, în părți egale asupra cotei de proprietate de 6. părți ce a aparținut numitei F. I.
Raportat la adăugirile din înscrisul constatator al vânzării cumpărării din 16 decembrie 1946 rămas cumpărătorilor, succesoarea vânzătoarei, apelanta P. L. F., a solicitat constatarea nulității absolute a acestuia apreciind că modificarea contractului în mod unilateral de către cumpărători constituie o fraudă la lege.
T. a constatat însă că reclamanții apelanți și, în special succesoarea vânzătoarei, P. L. F., nu a contestat niciodată faptul că imobilul M. Ascunsu se identifică cu nr. top. 7357, 7357/2 și 7358 din CF 2246 V. de S. C. ce au negat reclamanții apelanți este vânzarea întregii cote de proprietate a numitei F. I. din acest imobil, ei susținând că intenția vânzătoarei a fost de a vinde doar 9. părți din nr. top. 7357, 7357/2 și 7358 înscrise în CF 2246 V. de Sus, iar nu 6. părți.
În aceste condiții, constatând că adăugirile efectuate pe înscrisul cumpărătorilor nu modifică obiectul contractului de vânzare cumpărare, ci completează cu date de carte funciară elementele de identificare a bunului vândut, deja inserate în ambele exemplare originale ale acestuia, T. a apreciat că aceste completări nu influențează înțelesul convenției, nu afectează validitatea ei și nici puterea doveditoare a înscrisului.
În ce privește frauda la lege reprezentată de modificarea contractului (în sensul de instrumentum probationis) cu scopul de a obține întabularea pe toată suprafața terenului vânzătoarei, așa cum a fost invocată de reclamanți, T. nu a identificat care sunt dispozițiile legale care nu au fost folosite în scopul în care au fost edictate, ci în vederea eludării altor dispoziții legale imperative și în ce măsură un asemenea pretins rezultat a fost generat de adăugirile din înscrisul deținut de cumpărători.
Art. 43 al. 1 din Decretul lege 115/1938 prevedea că actul juridic în temeiul căruia se cere înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expedițiile actelor notariale, or nu se contestă că exemplarul cumpărătorilor a fost unul original.
În ce privește cauza ilicită și falsă a contractului de vânzare cumpărare din 16 decembrie 1946, T. reține că potrivit art. 966 Cod civil,obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect.
Cauza nu este reală, ci falsă, dacă există eroare asupra motivului determinant al încheierii actului juridic și este ilicită când este prohibită de legi, contrară bunelor moravuri și ordinii publice.
Conform art. 967 al. 1 Cod civil, „. este valabilă, cu toate că cauza nu este expresă";, iar potrivit al. 2 al aceluiași articol „cauza este prezumată până la dovada contrarie";.
Prin aceste dispoziții legale sunt instituite două prezumții: cea de valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redării ei în înscrisul constatator al actului juridic și cea de existență a cauzei, ceea ce înseamnă că nu trebuie dovedită.
Cum reclamanții apelanți au invocat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare determinată de cauza falsă și ilicită, lor le revenea sarcina probei, or, în speță, T. constată că aceștia nu au dovedit nevalabilitatea cauzei convenției din 16 decembrie 1946, împrejurarea că unul dintre cumpărători era judecător, iar celălalt fost arendaș al terenului vândut, fiind lipsită de relevanță sub acest aspect.
De fapt, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a cererilor de apel și recurs rezultă că toate cauzele de nulitate absolută parțială invocate de reclamanți derivă din pretinsa intenție a vânzătoarei de a vinde doar 9. părți din M. Ascunsu, iar nu 6. părți, cât deținea în proprietate conform înscrierii din CF 2246 V. de Sus B65.
Nu există nici un diferend între părți relativ la existența unui acord al autorilor lor de a vinde, respectiv a cumpăra, însă, în timp ce reclamanta susține că s-au vândut 9. părți, pârâții afirmă că au cumpărat 6. părți.
În argumentarea poziției sale reclamanta apelantă P. L. F. pretinde
(punând sub semnul îndoielii interesul ei în constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare din 1946) că diferența de 5. părți din imobilul înscris în CF 2246 V. de Sus nu constituia proprietatea vânzătoarei F. I., ci a C.ui „. de C. I. și că astfel, aceasta nu putea vinde lucrul altuia.
Însă, analizând copia integrală a CF 1246 (fila 56-58 dosarul primei instanțe, fila 19-23 din dosarul atașat nr. 1251/2007 al J. V. de Sus) s-a constatat că niciodată composesoratul nu a figurat ca și proprietar tabular.
De altminteri, reclamanții apelanți nu au făcut dovada existenței unei asemenea forme asociative de proprietate, cu personalitate juridică, nici în anul 1922 când Dr. I. G. a cumpărat cotele de proprietate ale proprietarilor anteriori Man L. (B33), Olsavszky M. (B44), Olsavszky Ș. (B45) și Olsavszky Iuliu (B46) și nici în 1946 când s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicită.
Din cuprinsul acțiunii introductive reiese că acest „composesorat"; ar fi existat în 1922, însă potrivit art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 21/ 6 februarie
1924, persoanele juridice de drept privat existente la data promulgării legii erau obligate ca în termen de șase luni de la această dată să comunice grefei tribunalului, în circumscripția căreia funcționează administrațiunea lor principală, titlurile pe temeiul cărora au dobândit personalitatea juridică, statutele sau actele constitutive, precum și informațiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicațiune al acestei legi.
Nu numai că reclamanții apelanți nu au dovedit că forma asociativă de a cărei calitate de proprietar se prevalează a fost înscrisă după 1924 în registrul special al tribunalului, dar nu au fost în măsură să depună nici măcar titlurile pe temeiul cărora „composesoratul"; a dobândit personalitatea juridică, statutul sau actul constitutiv.
Copia de pe „. decedatului avocat Dr. G. I. depus la fila 17 din dosar nr. (...) nu are nici o forță probantă, în primul rând pentru că singura mențiune manuscrisă de pe înscris este ilizibilă, apoi pentru că nu există nici o dovadă că emană de la Dr. I. G. și nici că această copie a fost certificată de un avocat pentru conformitate cu originalul, în condițiile în care nu poartă nici o semnătură și nici o ștampilă .
Nu constituie o dovadă a existenței sau a dreptului de proprietate al pretinsului composesorat din 1922 nici înscrisul numit „. depus în copie lizibilă la fila 6 în dosarul nr. 3598/2005, deoarece acesta cuprinde consimțământul Dr. I. G. de a fi întabulat în CF dreptul de proprietate asupra unor imobile pe numele Dr. V. F.
Mai mult, înscrisul vorbește despre imobilele cumpărate de la Man L. și J. Z., iar partea din M. Ascunsu înscris în CF 2246 V. de Sus cu nr. top.
7357, 7357/2 și 7358 a fost cumpărată de la alți proprietari: Man L.,
Olsavszky M., Olsavszky Ș. și Olsavszky Iuliu și nu se poate stabili o corespondență între imobile exclusiv pe elementele intrinseci ale acestui înscris.
Apoi, chiar dacă din cuprinsul „declarației"; datate 1929 s-ar putea concluziona că Dr. I. a cumpărat și în numele acționarilor „Băncii V."; 45% din imobilele la care face referire și chiar s-ar accepta că aceste imobile sunt
„complexul A. , cumpărătorilor A. G. a lui I. și Dr. G. N. le era opozabilă înscrierea din cartea funciară, unde Dr. I. era întabulat , încă din 1923, cu o cotă de proprietate de 6. părți, iar nu înscrisul „., căci potrivit art. 32 al. 1 din Decretul Legea 115/1938 dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, iar conform art. 33 al. 1 cuprinsul cărții funciare se consideră exact în folosul aceluia care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei, sau dacă n-a cunoscut pe altă cale această inexactitate.
Un alt înscris utilizat de reclamanții apelanți ca probă este cel depus în copie lizibilă la fila 7 din dosarul nr. 3598/2005 care face referire la o ședință a unei adunări generale din (...) și care menționează existența unui fond „.format din 7 acționari , printre care și soții I. G. și F. I.
Nu se poate concluziona pe baza acestui înscris și nici coroborându-l cu celelalte înscrisuri sub semnătură privată analizate că Fondul „. era un composesorat cu personalitate juridică, titular de drepturi și obligații, al cărui pretins continuator este actualul reclamant apelant C. O. de C. I. .
Pe de altă parte, în situația în care Dr. I. G. a cumpărat doar 9. părți din M. Ascunsu pentru el și 5. părți pentru ceilalți acționari, doar aceștia din urmă puteau invoca nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare din (...)6 pentru cauză ilicită, în calitate de adevărați proprietari și doar dacă atât vânzătoarea, cât și cumpărătorii contractau cu rea credință, știind că bunul aparține altuia.
Nu s-a dovedit nici reaua credință a cumpărătorilor în acest sens, nici faptul că reclamanții apelanți sunt succesorii acționarilor coproprietari asupra cotei de 5. părți din M. Ascunsu.
În cazul în speță, în care prezumția de bună credință a cumpărătorilor A. G. a lui I. și Dr. G. N. nu a fost răsturnată, vânzarea cotei de 5. părți despre care reclamanta P. L. F. afirmă că nu-i aparținea vânzătoarei este anulabilă doar la cererea cumpărătorilor, nu a vânzătoarei sau a succesorilor acesteia.
Succesoarei vânzătoarei nu-i profită în nici un fel anularea parțială a contractului de vânzare cumpărare din (...) pentru cota de 5. părți asupra căreia pretinde că nu a fost proprietară, căci efectul anulării ar fi reîntoarcerea acestei cote în patrimoniul adevăraților proprietari, situație care nu generează nici un folos practic reclamanților apelanți.
T. apreciază că nu se poate reține nici lipsa de consimțământ a vânzătoarei F. I. la încheierea contractului de vânzare cumpărare din (...). Ambele exemplare ale înscrisului constatator sunt semnate de F. I. (aspect necontestat) și, de altminteri, se recunoaște valabilitatea parțială a convenției pentru cota de 9. părți.
Din modul de redactare a cererilor reclamanților apelanți s-ar putea conchide că aceștia s-au referita la lipsa de consimțământ determinată de eroarea obstacol în care s-a aflat vânzătoarea, crezând că tratează doar cu privire la cota ei de 9. părți din M. Ascunsu, cumpărătorii având în vedere o cotă de 6. părți.
Însă, în cazul erorii obstacol falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului(nu s-a invocat), fie asupra identității fizice a obiectului, or în speță ambele părți au convenit asupra aceluiași bun: partea vânzătoarei din
„complessul Ascunsul";, „ în indiviziune așa cum se află";, deci nu se poate considera că vânzătoarea a fost în eroare cu privire la bunul vândut.
În ce privește expresia folosită de vânzătoare „. mea din complessul
Ascunsul pășune și pădure"; „ în indiviziune așa cum se află"; nu denotă intenția ei de a vinde doar cota de 9. și de a păstra indiviziunea cu coproprietarii diferenței de 5. părți.
Din paragraful al treilea al contractului reiese că imobilul vândut așa cum l-a determinat vânzătoarea constituia proprietatea ei prin contract de donațiune de la defunctul soț, iar acesta deținea în proprietate conform CF- ului 6. părți, restul de 1. părți aparținându-le altor persoane fizice întabulate.
Cota de proprietate de 9. părți la care fac referire reclamanții apelanți nu se regăsește ca atare în nici un înscris, ci rezultă din calculele acestora prin transformarea numărului de acțiuni al fiecărui acționar al Fondului „. în cotă de proprietate marcată prin fracție, dar în contextul în care cei doi cumpărători A. G. a lui I. și Dr. G. N. nu făceau parte dintre acționari, este nerațional a considera că la încheierea contractului vânzare cumpărare din (...) ei cunoșteau nr. de acțiuni, echivalentul lor și, implicit, că 9. este adevărata „parte"; a vânzătoarei și nu cea înscrisă în CF.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal C. O. DE C. I. V. DE SUS, reprezentat de președinte P. L. F. și P. L. F. în nume propriu, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului șipe cale de consecință, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 2623/(...) a J. V. de Sus în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, care nu a fost întemeiat în drept, recurenții apreciază că decizia instanței de apel este netemeinică și nelegală raportat la motivele invocate prin apel, înscrisurile depuse în probațiune și la situația de fapt și de drept expusă de către apelanți.
În expunerea de motive urmează un istoric al acțiunii înregistrată pe rolul J. V. de Sus la data de (...), istoric în care se arată ceea ce s-a solicitat prin acțiunea promovată și motivele pentru care s-a solicitat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la
16.1]2.1946 între autoarea reclamantei P. L. F. și autorii pârâților N. G. și A.
G. I., respectiv lipsa consimțământului vânzătoarei cu privire la înstrăinarea întregii cote de 6.-a parte.
În următoarele alineate recurenții analizează înscrierile din CF 2246 V.
și operațiunile efectuate în acest CF și concluzionează că aprecierile instanței cu privire la operațiunile de carte funciară sunt greșite.
Un alt motiv invocat de recurenți se referă la faptul că instanța de apel a apreciat în mod greșit că adăugirile de pe antecontract nu modifică obiectul acestuia, că de asemenea, apreciază greșit că reclamanții nu au făcut dovada existenței unei forme asociative de proprietate cu personalitate juridică și că nu s-a făcut dovada înscrierii după 1924 în registrul special al tribunalului, conform 21/1942 a acestei forme de asociere.
Recurenții concluzionează că în mod greșit instanța de fond nu a luat în considerare ca probă declarația numitei C., care a fost martoră la încheierea contractului de vânzare-cumpărare și cunoștea în amănunt situația.
În continuarea motivelor de recurs recurenții se referă la înscrisurile depuse la dosarul cauzei și arată că aceste înscrisuri dovedesc pe deplin faptul că cele 262 ha pășune alpină din Ascunsul, deși intabulate de doctor I. G. au fost în proprietatea membrilor composesori I. și că doctor I. G. avea în indiviziune numai cota de 93 acțiuni. Prin urmare, instanța de apel a apreciat greșit că înscrisul numit „. semnată de doctor I. G. și nici înscrisul numit „. de la fila 6 din dosarul nr. 3598/2005 nu au nicio forță probantă, întrucât acesta din urmă se referă la imobilele cumpărate de la Man L. și I.
S. și la faptul că partea din M. Ascunsu înscris în CF 2246 V. de Sus, nr. top 7357, 7357/2 și 7357/2 a fost cumpărat de la alți proprietari.
În concluzie, recurenții arată că „din întreaga probațiune administrată în cauză, reiese fără putință de tăgadă că prin antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat la (...), vânzătoarea a vândut cota parte deținută de aceasta în indiviziune, anume 9., respectiv 38 ha - 193 acțiuni.
Recurenții au anexat declarației mai multe înscrisuri, respectiv declarația doctor I. G. din 1929, tabloul adunării generale și actul ședinței adunării generale a Băncii V. din (...), încasările din 1939, copie după manuscrisului decedatului avocat doctor I. G., coala CF 2246 - poz. 65, 67, act autentic doctor I. Luca notar public, adresa numitei F. I. adresată judecătorului J. Rurale, încheierea J. Rurale, declarația numitei C., CF
50971, contract de închiriere din (...), chitanță din 25 iulie 1947 și procură specială.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nul și în consecință, în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să constate nulitatea recursului pentru următoarele considerente: Prin acțiunea înregistrată la data de (...) sub nr. (...), reclamanții au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare- cumpărare încheiat la (...) între F. doctor I., autoarea reclamantei P. L. F. și cumpărătorii N. G. și A. G. I., autorii pârâților în ceea ce privește suprafața de teren vândută, respectiv să se constate că vânzarea s-a făcut pentru cota parte și anume, 9. parte, respectiv 38 ha - 193 acțiuni și nu pentru cota de 6. parte cum este menționat în fals în contractul de vânzare- cumpărare, să se constate nulitatea absolută parțială a încheierii de intabulare nr. 3., să se rectifice cartea funciară la poz. 70 și 71 în sensul radierii intabulării cotei de 6. parte pe numele cumpărătorilor și să se intabuleze cota de 9. parte, pentru lipsa consimțământului părților la înstrăinarea întregii averi înscrise în CF 2246 în favoarea doctor I. G., lipsa obiectului determinat al contractului, cauza ilicită și falsă a contractului, frauda la lege reprezentată de modificarea contractului în mod unilateral de către cumpărători, fiind vorba de un fals care trebuie verificat de instanță.
Acțiunea a parcurs un prim ciclu procesual finalizat prin decizia civilă nr. 2. iunie 2011 a Curții de A., prin care s-a trimis cauza spre rejudecare, reținându-se că instanța a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la (...).
În rejudecare, instanța de apel respectând decizia de casare a analizat acțiunea cu care a fost investită, raportându-se la cauzele de nulitate absolută parțială invocate, respectiv lipsa consimțământului părților la înstrăinarea întregii suprafețe înscrise în CF 2246 în favoarea doctor I. G., lipsa obiectului determinat al contractului, cauza ilicită și falsă a contractului, frauda la lege reprezentată de modificarea contractului în mod unilateral de către cumpărători, fiind vorba de un fals.
Conform disp. art. 303 alin. 1 Cod proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform alin. 2 din același text, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, iar conform art. 306 pct. 1 Cod proc.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2.
A motiva recursul, înseamnă a arăta motivele pentru care recurentul este nemulțumit de hotărârea pronunțată, arătarea motivelor de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prev. de art. 304 Cod proc.civ., dar și dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.
Chiar în cazul indicării greșite a motivelor de recurs, instanța este obligată la o încadrare a acestora în condițiile art. 306 alin. 3 Cod proc.civ., obligație care nu există însă în situația în care recurentul nu indică nici un motiv de recurs din cele prev. de art. 304 Cod proc.civ.
În cauză recurenții nu s-au conformat dispozițiilor înscrise în art. 3021și art. 304 Cod proc.civ., întrucât în declarația de recurs nu au indicat vreun motiv din cele prev. de art. 304 Cod proc.civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres șilimitativ prevăzute de lege, criticile referindu-se la motive de netemeinicie ale hotărârii atacate. Afirmația recurenților conform cărora decizia este nelegală și netemeinică, fără arătarea motivelor de casare sau modificare și dezvoltarea lor, așa cum cere art. 303 alin. 3 Cod proc.civ., nu reprezintă o motivare în sensul procedural al termenului. Curtea constată că recurenții și-au exprimat nemulțumirea față de soluția pronunțată cu solicitarea de a se modifica decizia atacată, în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării sentinței în sensul admiterii acțiunii, arătând că instanța de apel a apreciat greșit probele administrate în cauză, cerere care nu face posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 Cod proc.civ., neconstituind motive argumentate juridic în raport de considerentele pentru care tribunalul a adoptat soluția de respingere a apelului, ceea ce echivalează cu o nemotivare a căii de atac, consecința fiind aceea a constatării nulității recursului. Criticile recurenților se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 11 Cod proc.civ., care nu mai poate fi analizat însă, fiind abrogat la data pronunțării deciziei. Referitor la actele depuse de recurenți anexă la declarația de recurs, curtea constată că nu sunt acte noi, ci au fost depuse în fața instanțelor de judecată, astfel declarația doctorului I. G. se află la f. 31 din dosarul nr. (...), actele emise de B. V. se află la f. 71 din dosarul J. V. de Sus, cărțile funciare, declarația numitei C., la f.19 și urm. din același dosar, chitanța din 25 iulie 1947 la f. 17 din dosarul nr. (...) al Curții de A. C. În consecință, având în vedere că dispozițiile imperative ale legii mai sus reținute nu au fost îndeplinite, că în cauză nu sunt motive de ordine publică susceptibile de a fi puse în discuția părților din oficiu, în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamanți. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Constată nulitatea recursului declarat de reclamanții C. O. DE C. I. V. DE SUS, P. L. F.,. împotriva deciziei civile nr. 5. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...)*, pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. ANA I. I. D. C. A. A. C. C. B. Red.IA dact. GC 2 ex/(...)
| ← Decizia civilă nr. 2931/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1848/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
