Decizia civilă nr. 3706/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 3706/R/2012
Ședința publică din 21 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ
JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P. GREFIER : A.-A. M.
P. de pe lângă C. de A. C., reprezentat prin procuror: A. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta K. E. născută K., împotriva sentinței civile nr. 8. (...) a T.ui B.- N. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul intimat S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, R. PRIN D. A J. B.-N., având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror A. S., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta K. E. născută K., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 5 alin. 3 C.pr.civ. din L. nr. 2..
S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantei recurente și reprezentantului pârâtului intimat posibili- tatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror A. S., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâ-tului intimat.
C. constată că prin memoriul de recurs (f. 5 din dosar), reclamanta recurentă a solicitat judecarea cauzei și în lipsa ei de la dezbateri, conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, deoarece instanța de fond a avut în vedere problema situației de fond invocată de reclamanta recurentă prin memoriul de recurs.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 8. din (...) pronunțată de T. B.-N. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta K. E., împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. G. a F. P. B.-N.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanta a sesizat instanța de judecată cu o acțiune prin care solicită constatarea caracterului politic al măsurii luate față de defuncta S. E., de deportare în fosta U. la munca de reconstrucție în perioada 16 ianuarie 1945 - 11 octombrie 1948.
Reclamanta, născută la data de 1 mai 1942, este fiica defunctei S. Etel, decedată la data de 7 iulie 1986.
În perioada 16 ianuarie 1945 - 11 octombrie 1948, defuncta S. E. a participat la munca de reconstrucție în fosta U..
Conform prevederilor art. 3 din L. nr. 2., privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative menționate expres și limitativ la lit. a) - f).
Potrivit prevederilor art. 4 alin. 2 din L. nr. 2., persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora, prevederile art. 1 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 3 din L. nr. 2., la care trimite textul de lege mai sus evocat, constituie condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 2., toate circumscrise exprimării protestului împotriva regimului comunist și abuzului de putere politică.
Din analiza normelor menționate rezultă, așadar, că se conferă ex lege caracter politic anumitor măsuri administrative, luate de organele fostei miliții sau securități și întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative menționate în cuprinsul art. 3 din L. nr. 2..
Totodată, instanțele de judecată pot să constate caracterul politic al altor măsuri administrative decât cele menționate în cuprinsul art. 3, respectiv: dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, cu condiția ca aceste măsuri să fi fost luate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și să aibă unul dintre scopurile prevăzute în cuprinsul art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 2. și anume: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică; b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic; c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie
1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta; c^1) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist; d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale; e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Măsura luată față de mama reclamantei a fost adoptată anterior perioadei de referință a L. nr. 2., pe de o parte, în ianuarie 1945 când regimul totalitar încă nu a fost instituit (primul guvern fiind format la 6 martie 1945), iar pe de altă parte, ea constituie o măsură adoptată pe criterii etnice și nicidecum politice caurmare a săvârșirii unor acte îndreptate împotriva regimului totalitar, care încă nu era instituit, astfel încât aceasta nu se încadrează în prevederile art. 3 din L. nr. 2..
Drepturile persoanelor persecutate din motive etnice au fost recunoscute prin O. G. nr. 1., aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1..
Faptul că L. nr. 2. face referire la D.-lege nr. 1. nu înseamnă că toate situațiile prevăzute în acel act normativ pot fi incluse și în L. nr. 2..
Este real că potrivit art. 5 alin. 4 din L. nr. 2., dispozițiile L. nr. 2. se aplică
și persoanelor cărora li s-au recunoscut drepturile prevăzute de D.-lege nr. 1., republicat, însă numai în măsura în care se încadrează în prevederile art. 1, 3, 4 din L. nr. 2..
Întrucât pe de o parte, măsura deportării pentru participarea la munca de reconstrucție în fosta U. nu s-a realizat din motive politice, ci eventual pe criterii etnice așa cum invocă reclamanta, măsura s-a luat față de mama reclamantei anterior datei de referință prevăzută de L. nr. 2., iar pe de altă parte situația persoanelor deportate a fost expres reglementată de un alt act normativ - OG nr.
1. -, tribunalul a constatat că cererea de constatare a caracterului politic al măsurii luate față de mama reclamantei nu este întemeiată, ea neîncadrându-se în cerințele L. nr. 2..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta K. E. născută K.solicitând admiterea recursului.
În motivare a arătat referitor la susținerea ca, măsura luata fata de mama ei s-a produs anterior datei de referința a L. nr. 2., respectiv (...).
Conform L. nr.2., art. 1, alin. ( 1) : "Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 [ ... ]"
Deci, L. 2., tratează doua categorii de persoane respectiv, condamnații politici si persoanele asupra cărora s-au exercitat masuri administrative cu caracter politic. Iar daca pentru constatarea caracterului politic al condamnării, se admit si fapte petrecute înainte de (...), prin analogie se admite si constatarea caracterului politic măsurii administrative pentru fapte petrecute înainte de această dată.
Referitor la faptul ca măsura adoptata a fost pe criterii etnice, nu politice, arată că conform L. nr. 2., art. 3: "Constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, [ ... ]
Deci, deportarea se circumscrie cerințelor art. 3 din L. nr. 2., iar criteriul etnic al deportării a fost o componenta a criteriului politic.
O. de urgentă a G. nr. 2., A. 3 : "Prin măsuri administrative abuzive se înțelege orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate la art. 2 alin. (1), în baza cărora s-a dispus: deportarea în străinătate, după 23 august 1944, din motive politice."
Astfel, din economia dispozițiilor art. 4 al. 2, din L. nr. 2. și art. 3 din OUG nr. 2. cu modificările și completările aduse prin L. nr. 5. și L. nr. 1., se poate deduce cu ușurința, ce înseamnă o măsura administrativa cu caracter politic.
Întreaga jurisprudența naționala este in sensul ca in cadrul cererilor formulate in baza L. nr. 2., deportarea in U. a fost considerata ca fiind o măsura administrativa cu caracter politic.
Referitor la motivarea primei instanțe, precum că drepturile persoanelor persecutate pe motive etnice au fost stabilite prin OG 1., arată:
O. nr. 105 din 30 august 1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în R.ia cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, dispune acordarea unor indemnizații lunare pentru aceștia, in nici un caz in baza acestui act normative, nu se poate solicita ceea ce a cerut prin prezenta cerere, adică constatarea caracterului politic al măsurii deportării aplicata unei persoane.
Prin L. nr. 2., se poate solicita instanței de judecata, constatarea caracterului politic al unei condamnări sau al unei masuri administrative aplicate unei persoane, iar in baza L. 1., se pot solicita si acorda unele masuri reparatorii pecuniare, ceea ce nu este cazul in speța de fata.
Mai mult decât atât, OG 1., acorda aceste drepturi materiale, numai persoanelor asupra cărora s-a aplicat aceasta măsura, nu si descendenților acestora, pe când L. nr. 2., conferă si descendenților, dreptul de a solicita constatarea caracterului politic al unei anumite masuri administrative.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În ce privește posibilitatea acordării de despăgubiri în temeiul L. nr. 2. persoanelor deportate, este real că se poate constata caracterul politic și al altor măsuri administrative în afara dislocării și stabilirii de domiciliu obligatoriu, internării în unități și colonii de muncă sau stabilirii de loc de muncă obligatoriu în baza actelor normative enumerate în articolul 3, condiția esențială fiind ca persoanele supuse unor astfel de măsuri să fi săvârșit fapte prin care s-a urmărit unul din scopurile prevăzute de art. 2 alin. 1 din O. de urgență a G. nr. 2..
Prin urmare, și în cazul prevăzut de art. 3 și în cel prevăzut de art. 4 alin. 2 din L. nr. 2., legiuitorul a avut în vedere posibilitatea constatării caracterului politic al unor măsuri administrative, numai dacă persoana a săvârșit fapte îndreptate împotriva regimului totalitar, de natura celor prezentate în actele normative enumerate în art. 3 sau în art. 2 alin. 1 din OUG nr. 2..
Pentru identitate de rațiune, în ceea ce privește definirea măsurilor administrative cu caracter politic, legiuitorul a procedat în mod similar cu definirea condamnărilor cu caracter politic, în sensul că, pe de-o parte s-a raportat la acte normative expres menționate, precizând că sunt măsuri administrative cu caracter politic orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative enumerate în art. 3, evidențiate mai sus, iar pe de altă parte s-a raportat la scopul urmărit de cel supus măsurilor cu caracter administrativ, astfel cum acesta a fost definit pentru infracțiunile cu caracter politic.
L. nr. 2. are un caracter reparator și compensator doar pentru persoanele care s-au împotrivit sau au fost considerate potrivnice regimului totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
În speță, măsura deportării pentru munca de reconstrucție în U. s-a dispus anterior perioadei vizată de către dispozițiile L. nr. 2., pe de o parte, iar pe de altă parte, măsura nu a fost luată de S. R. sau de organele sale.
Este irelevant faptul că măsura deportării, dispusă înainte de 6 martie
1945 ,s-a prelungit după această dată, atâta timp cât legea se referă cu necesitate la luarea măsurii exclusiv după data de 6 martie 1945, iar nu anterior.
Condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, prevăzute de L. nr. 2. ce constituie temeiul acordării de despăgubiri, trebuie să fie ale S.ui R..
Or, deportarea anumitor categorii de persoane în U. la muncă de reconstrucție este o măsură impusă de S. S., ca stat de ocupație la acea vreme.
În speță, deportarea nu a fost dispusă de S. R., ci de forțele sovietice de ocupație și nu s-a datorat împotrivirii față de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945, ci s-a înscris în deportările-despăgubiri de război pretinse de sovietici după Convenția de A. din 1944.
Prin urmare, în speță nu s-a dovedit existenta unei masuri administrative cu caracter politic in sensul L. nr. 2..
În temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta K. E. împotriva sentinței civile nr. 8. (...) a T.ui B.- N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. CONȚ I. D. C. A. A. P.
GREFIER A. A. M.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - F. G.C. - Tribunalul Bistrița Năsăud
| ← Decizia civilă nr. 3668/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 458/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
