Decizia civilă nr. 40/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 40/A/2012
Ședința publică din data de 23 martie 2012
Instanța constituită din : Președinte: D.-L. B. icepreședinte al C. de A
Judecător : C.-M. CONȚ
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de revizuienta U. C. G. N. împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de T. B.- N. în dosarul nr. (...), privind și pe intimata S. S. S., S. L. SA N. PRIN LICHIDATOR S. C. M. UV S. B., având ca obiect L. nr. 1.- revizuire.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 16 martie
2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 23 martie 2012, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data de 22 martie 2012, revizuienta apelantă a depus la dosar concluzii scrise ( filele 39- 49 din dosar ).
C U R T E A
Prin cererea de revizuire formulată de revizuienta U. C. G. N. s-a solicitat în temeiul art.322 pct.5 raportat la art.322 pct.4 Cod procedură civilă nr. 2. pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr.(...) în sensul anulării ei și admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
S-a invocat ca motiv de revizuire dispozițiile art.322 pct.5 teza II-a din
Codul de procedură civilă, apreciindu-se că cerința textului este îndeplinită.
Astfel, se arată că Î. civilă nr.1. a J. N., pronunțată în dosarul nr.160/2003 a fost invocată de tribunalul în pronunțarea S. civile nr.2. pentru respingerea acțiunii revizuientei, apreciindu-se că încheierea arătată nu a constatat pe bază de probe, printr-o analiză de fond, identitatea U. C. G. N. cu fosta asociație, ci s-a certificat doar faptul că reclamanta, respectiv actuala revizuientă, s-a declarat prin statutul său succesoarea fostului proprietar.
S-a arătat că față de această observație a tribunalului, s-a formulat de către U. C. G. N. acțiunea civilă ce a format obiectul dosarului nr.(...) al J. N. prin care a solicitat ca în conformitate cu prevederile art.3 al.1 lit.";c";din L.1., să se pronunțe pe fond cu privire la calitatea de continuatoare a fostei asociații grănicerești.
Prin S. civilă nr.1. Judecătoria Năsăud a admis acțiunea și a constatat că Asociația pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene a fost lichidată abuziv prin D. a C. E. al S. P. al R. C., bunurile fiind transmise în administrarea organelor și întreprinderilor indicate îndecizie. Asociația uniunea C. G. N. este succesoarea de drept și continuatoarea Asociației pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene, bunuri înscrise în cărțile funciare sub denumirile:
- Cele 44 comune grănicerești; cele 44 comune ale Fostului Ținut al
N.ului;
- Centrul Ș. de S. din N.; F. central de stipendii din N.; F. de stipendii din Districtul N.ului; F. școlar de stipendii din N.; F. de stipendii al R. al II- lea român de graniță din Ardeal; Grupul Ș. de S.
- Fondurile C. Ș.e și de S. din Districtul N.ului; F. C. Școlastic și de S.
F. C. din N.; F. C. școlar din Districtul N.; Fondurile școlare de burse din N.;
- F. școlastic al Districtului N.; F. Școlasticu a Districtului N.;
- Direcția Silvică B. de gospodărire a pădurilor celor 44 comune grănicerești;
- Societatea Regna pentru exploatarea pădurilor grănicerești din B. (
„Regna"; - societate pentru exploatarea pădurilor grănicerești a celor 44 comune din granița N.).
Se susține că S. civilă nr.1. a J. N. a modificat și completat Î. civilă nr.1. a J. N., pe care s-a întemeiat S. civilă nr.2. a T. B.-N., astfel că ,în prezent, nu mai subzistă motivarea și soluția de respingere a acțiunii adoptată de tribunal.
S-a apreciat relevantă precizarea din D. nr.275/A/2009 a C. de A. C. - dată în apelul împotriva hotărârii supusă revizuirii - potrivit căreia „cerința de la art.3 al.1 lit.";c"; nu este încă îndeplinită";, întrucât aceasta ar deschide calea căii revizuirii ca și cale de reformare, pentru înlăturarea erorii grave săvârșite.
S-a solicitat instanței ca interpretarea motivului de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 Cod procedură civilă să se facă în spiritul ei pentru a se da eficiență art.1 din Protocolul adițional la C., fiind relevată afirmarea preeminenței dreptului comunitar de Înalta Curte de Casație și Justiție prin D..
S-a solicitat, de asemenea, să se țină seama și de D. P. a C. în cauza
M. Atanasiu ș.a./România.
Prin întâmpinarea depusă intimata SC S. S. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată și a invocat excepțiile tardivității cererii și autorității de lucru judecat și ca o consecință, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Prin sentința civilă nr. 1./(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-au respins ca neîntemeiate excepțiile tardivității cererii de revizuire și a autorității de lucru judecat invocate de intimata SC S. S. C.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire a S. civile nr.2. pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr.(...), formulată de revizuienta U. C. G.
N.
Pentru a pronunța această hotărâre, T. a reținut următoarele:
În privința excepției tardivității cererii de revizuire, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât, în conformitate cu art.324 pct.5 C., termenul pentru introducerea cererii de revizuire este de o lună de la data luării la cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-aîntemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Nu se poate susține, așa cum a făcut-o intimata, că termenul curge de la data pronunțării în prima instanță a hotărârii care desființează sau modifică hotărârea pe care se întemeiază cererea de revizuire, fie și cu caracter definitiv, întrucât textul are în vedere desființarea sau modificarea irevocabilă a hotărârii pe care s-a bazat hotărârea supusă revizuirii. Textulreferindu-se la momentul luării la cunoștință a hotărârii desființate sau modificate are în vedere de fapt luarea la cunoștință de hotărârea care a desființat sau modificat hotărârea ce constituie temei de revizuire.
Este real că partea a luat la cunoștință de S. civilă nr.1. la data de (...) când s-a comunicat hotărârea, dar aceasta nu era irevocabilă, decât la (...), însă textul art.322 pct.4 trebuie a fi interpretat în sensul că termenul de o lună curge de la data când s-a luat la cunoștință de modificarea sau desființarea hotărârii în mod irevocabil, care coincide cu rămânerea irevocabilă a hotărârii de modificare sau desființare a hotărârii ce constituie motiv de revizuire.
În speță, S. civilă nr.1. a J. N. care, susține revizuienta, ar fi hotărârea care modifică Î. nr.1. pe care a avut-o în vedere hotărârea supusă revizuirii, a rămas irevocabilă la (...), prin neexercitarea căii de atac, iar cererea de revizuire a fost introdusă la data de (...), deci în termenul de o lună prevăzută de textul arătat.
În ce privește excepția autorității de lucru judecat, nici aceasta nu esteîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.1201 C.
(text rămas în vigoare și după intrarea în vigoare a N.C.C.)
În conformitate cu dispozițiile din textul legal arătat, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți făcută de ele în contra lor și în aceeași calitate.
Intimatul a invocat ca hotărâre față de care ar exista autoritate de lucru judecat, S. civilă nr.2. a T. B.-N., adică tocmai hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Este evident, astfel, că în cauză este exercitată o cale extraordinară de atac, revizuirea reglementată de lege, împotriva chiar a hotărârii față de care se invocă autoritatea de lucru judecată, urmărindu-se desființarea ei, situație în care față de dispozițiile art. 129 din Constituție și art. 322 al. 1
C., problema autorității de lucru judecat este exclusă. O concluzie contrară ar duce la consecința încălcării dispozițiilor legale arătate, respectiv limitarea accesului la căile de atac prevăzute de lege, ceea ce nu ar fi admisibil.
În privința cererii de revizuire, tribunalul a constatat că nu suntîndeplinite cerințele de admisibilitate a ei.
Revizuienta și-a întemeiat cererea pe motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 teza II-a C., potrivit cărora constituie motiv de revizuire „. după darea hotărârii… s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită";.
În speță, S. civilă nr.2., a cărei revizuire se solicită, s-a întemeiat printre altele și pe Î. civilă nr.1. pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr.1607/2003, fapt ce rezultă din motivarea sentinței în care se arată caracterul nerelevant al încheierii în soluționarea favorabilă a acțiunii revizuientei (reclamantă în acel dosar).
Această încheiere nu a fost nici desființată și nici modificată.
Motivul de revizuire pe care revizuienta și-a întemeiat cererea, presupune, așa cum rezultă din text, desființarea, modificarea, cu alte cuvinte reformarea hotărârii pe care s-a bazat instanța în luarea hotărârii ce este supusă revizuirii, fapt ce nu se poate realiza decât pe căile de reformare prevăzute de lege.
Nu se poate susține, așa cum o face revizuienta, că prin S. civilă nr.1. a J. N., a fost modificată și completată Î. civilă nr.1. a aceleiași judecătorii - încheiere ce constituie motiv de revizuire - întrucât formal, așa cum ceretextul art.322 pct.5 teza II-a C., sentința civilă arătată nu face acest lucru în dispozitivul ei.
Mai mult, nici în considerentele hotărârii nu se face vreo referire la desființarea sau modificarea încheierii arătate.
S. civilă nr.1. sus citată nu face altceva decât să constate îndeplinirea cerințelor legale pentru obiectul cererii de chemare în judecată într-o procedură corespunzătoare, în acord cu cele reținute prin S. civilă nr. 2. a T. B.-N., prin D. nr. 2. a C. de A. C. și D. nr. 2. a Î. C. de C. și J.
De altfel, se poate observa că, în timp ce pe rolul Î. C. de C. și Justiție se afla judecata recursului împotriva S. civile nr. 2. a T. B.-N., revizuienta introduce acțiunea obiect al dosarului nr. (...) al J. N. în care s-a pronunțat S. civilă nr. 1., tocmai pentru a complini cerința care a fost constatată ca neîndeplinită pentru admiterea acțiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. (...) al T. B.-N.
În aceste condiții, S. civilă nr. 1. a J. N., apare ca o nouă hotărâre distinctă de Î. civilă nr. 1., cu un obiect identic cu cel al dosarului în care s-a pronunțat încheierea arătată, dar pronunțată pe alte temeiuri juridice.
Așadar, din faptul că atât încheierea arătată cât și sentința civilă menționată au avut același obiect, nu se poate trage concluzia că a doua a modificat-o, respectiv completat-o pe prima, fiecare pronunțându-se într-un anumit cadru legal ceea ce le dă independență, fără legătura pe care o presupune motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 C.
Instanța de revizuire, pusă în fața situației de a-și retracta hotărârea este nevoită să se refere la desființarea sau modificarea Încheierii nr.1., care nu există, deci nu ar avea motiv să și-o retracteze.
S. civilă nr. 1. a J. N. relevă o împrejurare nouă diferită de cea a încheierii arătate, această împrejurare neputând fi încadrată în cazul de revizuire invocat.
Având în vedere că se impune constatarea că cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, hotărârea nu poate fi anulată, astfel că examinarea pe fond a acțiunii ce formează obiectul dosarului nu mai este necesară și nici nu poate fi făcută.
Pentru cele expuse, cererea de revizuire a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel U. C. G. N., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, în sensul admiterii cererii de revizuire a sentinței civile nr. 2. a T. B. N.
Atât sentința civilă nr.1. a J. N. cât și încheierea civilă nr. 1. exprimă un punct de vedere comun: U. C. G. N. este succesoarea de drept a "F. Ș. C.".
S. civilă nr.1. în urma unei analize istorico-juridice de amploare a completat și a modificat implicit încheierea civilă nr.1., prin următoarele prevederi suplimentare ale dispozitivului de sentinței:
- constatarea că "asociația pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene" a fost lichidată abuziv prin D. nr.14/1958, iar bunurile acesteia au fost transmise în administrare organelor statului comunist;
- constatarea că U. C. G. N. este nu numai succesoarea de drept, dar și continuatoarea "asociația pentru administrarea bunurilor grănicerești năsăudene", bunuri înscrise în cărțile funciare prin denumirile enumerate
(mai multe decât în încheierea civilă nr. 1.).
În art.322 pct.5 teza a II-a se prevede ca motiv de revizuire: "dacă s-a desființat s-au s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a Î. hotărârea a cărei revizuire se cere".
Din analiza textului de mai sus se pot desprinde următoarele concluzii, în raport de cele două hotărâri judecătorești invocate: a) - ambele hotărâri exprimă același adevăr istorico-judiciar, respectiv că U. C. G. N. este succesoarea legală și continuatoarea fostei asociații grănicerești, indiferent de denumirea sub care bunurile proprietate au fost înscrise în cartea funciară; b) - sentința civilă nr.1. adaugă două noi prevederi în raport cu Î. civilă nr.1.: - precizare referitoare la lichidarea abuzivă, data lichidării, actul ce a dispus lichidarea (D. nr.14/1958), organul emitent al deciziei, preluarea bunurilor doar În administrare; - cea referitoare la calitatea U. C. G. N. nu numai de succesoare, dar și de continuatoare a fostei asociații grănicerești și a unui număr mai mare de denumiri de bunuri înscrise În cărțile funciare (identificate ulterior).
Din cele două precizări, rezultă cu certitudine că s-a modificat implicit încheierea civilă nr. 1., care din data adoptării sentinței civile nr.1. nu va mai putea fi invocată decât împreună cu această ulterioară hotărâre. c) - cele două hotărâri judecătorești, nu sunt independente ci dimpotrivă sunt dependente, tocmai prin obiectul lor comun; d) - art.322 pct.5 teza a II-a nu prevede modalitatea concretă ce trebuie urmată în cazul modificării unei hotărâri ce a stat la baza adoptării soluției inițiale.
Dacă legiuitorul ar fi considerat că noua hotărâre prevăzută în art.322 pct.5 ar fi trebuit să facă o referire expresă la hotărârea ce se modifică precum și ca a doua hotărâre să se bazeze pe același temei juridic, ar fi făcut-o în mod expres.
Deși textul art.322 pct.5 este de strictă interpretare, instanța de revizuire în motivarea sentinței, a adăugat practic la reglementarea legiuitorului, când a pus noi condiții de ordin formal pentru valabilitatea hotărârii judecătorești de modificare a vechii hotărâri, în raport de conținutul literar al acesteia.
Prin sentința civilă nr.1. a J. N. s-a dovedit din nou că U.C.G.N. are calitatea de persoană îndreptățită la restituire conform L. nr.1..
Prin cererea de revizuire s-a creat posibilitatea legală pentru tribunal de a îndrepta eroarea judiciară comisă voluntar sau involuntar de către această instanță și de a se modifica sentința civilă nr.2. care este în discordanță cu normele C. și cu deciziile pronunțate de instanța europeană prin care a fost condamnată România pentru că refuză să recunoască dreptul de proprietate și să restituie imobilele confiscate abuziv (a se vedea și cauzele Turuș/România și Anastasiu/România).
Solicită să fie reanalizată starea de fapt și de drept și să fie schimbată sentința civilă nr. 1. atacată și pe cale de consecință să fie admis apelul, casată sentința iar în final să fie admisă cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2. a T. B. N.
Prin înscrisul depus în ședința publică din (...), revizuientul a procedat la o completare a motivelor de apel, arătând că sentința civilă nr. 1. a J. N. constituie în același timp și un „act nou";, în sensul art. 322 pct. 5 C.
Practica judiciară a statuat că o hotărâre judecătorească intervenită după judecarea litigiului în fond poate fi invocată ca înscris nou pentru a se cere revizuire, dacă a fost obținută în soluționarea unei acțiuni civileintroduse înainte de soluționarea definitivă a litigiului în care s-a cerut revizuirea.
S. civilă nr. 1. a J. N. îndeplinește ambele cerințe prevăzute de art. 322 pct. 5 C., și anume:
- are caracter de act nou, act care nu s-a putut prezenta în instanță dintr-o împrejurare mai presus de voința U.
- a modificat implicit încheierea civilă nr. 1. a J. N., ce a constituit unul dintre motivele de bază care au stat la baza respingerii acțiuni prin sentința civilă nr. 2. a T. B. N.
Este invocată, totodată, D. nr. 830/2008 a C. Constituționale, prin care s-a statuat că și societățile comerciale privatizate au obligația restituirii în natură a imobilelor deținute, dacă acestea au fost preluate abuziv de stat.
Intimata S. S. S. C. și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea depusă la termenul din (...), solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, în esență, pentru că încheierea civilă nr. 1. a J. N. nu a fost nici desființată și nici modificată, în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C.
Verificând hotărârea atacată, Curtea apreciază că apelul este nefondat.
Prezenta cerere de revizuire are ca obiect sentința civilă nr. 2. a T. B. N., pronunțată în dosar nr. (...) , iar temeiul de drept invocat în primă instanță l-a reprezentat art. 322 pct. 5 teza a II-a C., cu referire specială la încheierea civilă nr. 1. a J. N., pronunțată în dosar nr. 160/2003, încheiere care a fost menționată de tribunal în motivarea sentinței civile nr. 2. a T. B. N.
Astfel cum în mod temeinic a reținut și prima instanță, prin sentința civilă nr. 268/F/(...) a T. B. N., s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 12 din (...) și s-a respins pe acest temei cererea formulată de reclamanta U. C. G. N., împotriva pârâtelor SC S. S. C. și S. L. S. N.
Totodată, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea aceleiași reclamantei având ca obiecte restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor care au făcut obiectul notificării nr. 14/N/2001, formulată în baza L. nr. 1., precum și obligarea pârâtei de rândul I la plata unor despăgubiri bănești.
Corespunde realității faptul că în considerentele acestei hotărâri judecătorești a fost analizată și calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la restituire, în sensul art. 3 lit. c din L. nr. 1.. În acest context, a fost evocată și încheierea civilă nr. 1., pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 1667/2003, prin care s-a constatat doar că reclamanta are calitatea de succesoare a fostului proprietar tabular din prezentul dosar, potrivit actului constitutiv.
Instanța reține însă că această încheiere nu constată, pe bază de probe identitatea dintre fostul proprietar tabular și asociația reclamantă, ci certifică doar faptul că prin art. 2 din Actul constitutiv, reclamanta s-a declarat succesoarea fostului proprietar tabular. Așadar, nu instanța a constatat calitatea de succesoare, ci o asemenea calitate și-a atribuit reclamanta prin actul constitutiv, prin urmare, condiția existenței unei hotărâri judecătorești care să constate pe bază de probe identitatea dintre reclamantă și fostul proprietar tabular nu se verifică; această condiție nu poate fi înlocuită prin invocarea statutului persoanei juridice, titulară a cererii de restituire, act în care se menționează că această persoană juridică este continuatoarea activității fostul proprietar al imobilului.
În concluzie, instanța nu recunoaște dreptul reclamantei la restituirea bunului, prin raportare la dispozițiile L. nr. 1..
Revizuienta susține, în prezent, că încheierea civilă nr. 1. a J. N. a fost modificată prin sentința civilă nr. 1148/(...) a J. N., pronunțată în dosar nr. (...), hotărâre judecătorească ce constată că U. C. G. N. este succesoarea de drept și continuatoarea Asociației pentru Administrarea Bunurilor G. N.
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza a II-a C., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când invocă fondul se poate cere dacă s-a desființat ori s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În ambele situații, reglementate prin textul de lege evocat, partea trebuie să dovedească două elemente, și anume: faptul că înscrisul a existat la data pronunțării hotărârii, nefiind ulterior acestui moment și faptul imposibilității prezentării înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voința sa ori al reținerii înscrisurilor de partea potrivnică.
În ambele situații prezentate, înscrisul trebuie să aibă rol determinant în pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se cere, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut, soluția adoptată ar fi fost alta.
În cauză, Curtea observă că nu se verifică condițiile de admisibilitate a revizuirii întrucât încheierea civilă nr. 1. a J. N. nu a fost nici desființată și nici modificată, printr-o altă hotărâre judecătorească irevocabilă, o desființarea implicită, în sensul celor afirmate de revizuient neputând fi acceptată.
Mai mult decât atât, sentința civilă nr. 1. al T. B. N., care face obiectul prezentei cereri de revizuire, nu s-a întemeiat în mod fundamental pe încheierea civilă nr. 1. a J. N. Î. a fost invocată de parte în apărare, și ea a fost înlăturată de instanță însă în mod evident argumentele instanței sunt cele referitoare la lipsa unei hotărâri judecătorești care să stabilească cu certitudine existența unei identități între fostul proprietar tabular și titularul notificării formulate în baza L. nr. 1.. Absența unei astfel de hotărâri judecătorești a condus instanța la concluzia că nu a fost dovedită identitatea cerută de lege.
Or, condiția legală a stabiliri unei identități a fost îndeplinită ulterior de parte prin demersul judiciar pe care l-a inițiat, soluționat în primă instanță prin sentințe nr. 1148/(...) a J. N.
Este adevărat că, în apel, revizuientul a invocat și teza I din art. 322 pct. 5 C., însă acest caz de revizuire nu poate fi acceptat întrucât nu a făcut obiectul cercetării în primă instanță nefiind invocat de parte. Prin urmare, s- a procedat la o modificare a cauzei cererii de revizuire, inadmisibilă în apel, potrivit cu art. 294 alin. 1 C.
Față de cele ce preced, se va respinge apelul revizuientei ca nefondat.
În baza art. 297 rap. la art. 274 C., revizuienta va fi obligată să plătească intimatei S. S. S. C. cheltuieli de judecată parțiale în apel, în sumă de 2.500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
În conformitatea cu dispozițiile art. 274 alin. 3 C., instanța a procedat la o micșorare a onorariului avocațial, de la 9920 lei la 2500 lei, apreciindu- se că onorariul achitat este nepotrivit de mare în raport cu munca prestată de avocat în fața instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuienta U. C. G. N. împotriva sentinței civile nr. 1. din 20 octombrie 2011 a T. B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numita apelantă să plătească intimatei S. S. S. C. suma de
2500 (două mii și cinci sute) lei, cheltuieli de judecată în apel, parțiale.
D. este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 martie 2012.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
D.-L. B. C.-M. CONȚ
S.-D. G.
Red.DB/dact.MS
2 ex.
Jud.fond: N.M.
| ← Decizia civilă nr. 3685/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4140/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
