Decizia civilă nr. 4171/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.

Dosar nr. (...)

DECIZIA C. N.4171/R/2012

Ședința 4 octombrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.

JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. C. L., împotriva deciziei civile nr. 304 din data de 6 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. J. P. A. L. N. 1., având ca obiect despăgubiri în baza L. nr.1..

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamanta D. C. L. asistată de avocat B. M. E., reprezentanta pârâtei intimate C. J. pentru A. L. nr. 1., consilier juridic G. S., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 octombrie

2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.

Curtea, pune în discuția reprezentantei reclamantei recurente să precizeze dacă terenul obiect al prezentului litigiu a constituit sau nu și obiect al acțiunii de drept comun.

Reprezentanta reclamantei recurente arată că a solicitat terenul și pe drept comun însă nu i-a fost acordat pe motiv că nu este liber, iar în celelalte cauze nu au fost solicitate despăgubiri pentru acesta.

Reprezentantele părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului în temeiul art.304 pct. 9 și art.312 alin. 1 și 3 C.proc. civ. și, în consecință, modificarea deciziei civile nr. 3., în sensul respingerii apelului și menținere ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 1. a J. C.-N., cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.

Arată că atâta timp cât la data preluării întreaga suprafață de 1,2 ha teren a fost considerată teren aferent construcției și a intrat în acest fel în patrimoniul statului, această calificare trebuie avută în vedere și cu ocazia aplicării L. nr. 1..

Menține distincția făcută în cererea de recurs referitor la suprafața de 810 m.p. rămasă pe numele K. A.

Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.

Apreciază că în mod corect a reținut instanța de apel că terenul de 1979 mp nu este teren aferent imobilului restituit în natură. Arată că terenul ce face obiectul prezentului litigiu nu a fost ocupat de construcții la data trecerii în proprietatea statului, nu se restituie în natură pe cale administrativă sau pe cale judecătorească în sensul L. nr.1. și, prin urmare, nu se pot acorda măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri în temeiul legii nr. 1.. În ceea ce îl privește este incidentă L. nr.10/2001.

C U R T E A

Prin cererea de chemare în judecată formulată reclamata D. C. L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C. J. pentru A. L. nr. 1. de pe lângă C. J. C.- modificarea hotărârii nr. 153 din (...), comunicată reclamantei la data de (...), în sensul admiterii cererii pentru acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de L. nr.

1.. Obiectul cererii a fost precizat ulterior rămânerii irevocabile a sentinței civilenr.1. a T. C. prin scriptul intitulat „note de ședință";depus pentru termenul de judecată din data de (...).

Prin S. civilă nr. 1. din 21 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul civil nr. (...)al J. C.-N. a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta D. C. L. în contradictoriu cu pârâta C. J. de aplicare a L. nr. 1. C. a fost anulată H. nr. 153/(...), în sensul că stabilește calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la despăgubiri pentru suprafețele de teren de 1.979 m.p. identificată în parcelele cu nr. top. 10211/3/1, în suprafață de 360 m.p., nr. top. 10211/3/2 în suprafață de 583 m.p., nr. top.

10211/2/2/1 în suprafață de 810 m.p., nr. top. 10211/2/2/3 în suprafață de 210 m.p., nr. top. 10211/1/1/2 în suprafață de 16 m.p.; a fost obligată pârâta să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.500 lei, onorariu avocațial.

Analizând probatoriul, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 681/(...) la C. L. pentru A. L. nr. 1. C.-N., reclamanta, în calitate de moștenitoare a defunctei T. P., a solicitat despăgubiri pentru construcții și restituirea în natură a terenului în ce privește: imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Eremia Grigorescu nr. 104, înscris în CF 4957, nr. top. 10211/2/1; imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Eremia Grigorescu nr. 106, înscris în CF 4958, nr. top. 10211/1/1/I; imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Tăietura T.lui F.N., nr. top. 10211/2/2;

În temeiul art. 1 alin. 1, 2 și 3 din L. nr. 1., cererea reclamantei a fost respinsă prin H. nr. 153 din (...) pronunțată de C. J. pentru aplicarea L. nr. 1.. S- a reținut în cuprinsul hotărârii că imobilele în cauză au trecut în proprietatea S.ui în baza D. nr. 9., poziția 11 din lista anexă, de la T. P., antecesoarea petentei. Se mai reține, de asemenea, că nu există identitate între persoana care figurează în lista anexă și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizării, conform extraselor CF - D. O..

Instanțele civile au procedat la a analiza valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în anul 1947 de antecesoarea reclamantei, în calitate de cumpărător și D. O., în calitate de vânzător. A., T. a apreciat că înstrăinarea operată de la proprietarul tabular, D. O., la antecesoarea reclamantei, T. P. a fost aptă să transfere proprietatea de la vânzător la cumpărător, nefiind imputabilă părților contractante lipsa întabulării la C. a dreptului dobândit de antecesoarea reclamanților. P. a reține astfel, T. a apreciat că părțile au fost diligente și, după încheierea contractului, au solicitat la CF întabularea dreptului. Cererea de întabulare a fost respinsă pentru că dobânditorul nu a făcut dovada calității de cetățean român, corelativ cu dovada faptului că nu a solicitat o altă cetățenie sau că nu intenționează să părăsească teritoriul țării. T. a considerat o asemenea cerință ca fiind contrară dispozițiilor legale referitoare la ocrotirea dreptului de proprietate în vigoare la data încheierii actului, precum și cele constituționale ale vremii.

A., instanța de fond a dat deplină eficiență și valabilitate contractelor încheiate de proprietarul tabular cu antecesoarea reclamantei și a restituit în natură imobilele: suprafața de 846 m.p. identificat cu nr. top. 10211/1/1/2/I, casă de locuit situată pe parcela de 1157 m.p.; cota de 1. parte din terenul ceconstituie parcela de 1157 m.p., cu nr. top. 10211/1/1/2; suprafața de 12.442 m.p., din care: 10.083 m.p. identificată cu nr. top. 10211/2/2/2, 1.003 m.p. identificată cu nr. top. 10211/2/1/2, 1.356 m.p. identificată cu nr. top.

10211/1/1/3.

H. judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă, dobândind astfel putere de lucru judecat atât în ce privește dispoziția de restituire în natură, cât și în ce privește starea de fapt reținută în cuprinsul hotărârii judecătorești.

În acest sens, dând eficiență efectului pozitiv al puterii lucrului judecat de care se bucură S. civilă nr. 1192/(...) pronunțată în Dosarul civil nr. (...) al T. C., instanța, relativ la H. nr. 153/(...) și motivele pentru care cererea reclamantei a fost respinsă, anume că nu există identitate între persoana care figurează în lista anexă și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizării, conform extraselor CF - D. O., reține că hotărârea atacată nu este legală.

A., împrejurarea că nu există identitate între persoana care figurează în lista anexă și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizării, conform extraselor CF - D. O. nu poate fi reținută cu succes și, din aceste considerente, cererea pentru anularea Hotărârii nr. 153/(...) va fi admisă.

Potrivit precizărilor formulate cu ocazia notelor de ședință, se pretinde acordarea despăgubirilor pentru: imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Eremia Grigorescu nr. 104, înscris în CF 4957, nr. top. 10211/2/1; imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Eremia Grigorescu nr. 106, înscris în CF 4958, nr. top. 10211/1/1/I; imobilul situat din punct de vedere administrativ în C.-N., str. Tăietura T.lui FN, nr. top.

10211/2/2;

Din cuprinsul expertizei extrajudiciare efectuate în cauză, lucrare comunicată pârâtei, imobilele de mai sus nu pot face obiectul restituirii în natură, fiind ocupate de construcții aflate în proprietate legitimă a altor persoane.

În considerarea celor de mai sus, potrivit dispozițiilor art. 12 din L. nr. 1. instanța a admis cererea reclamantei de a-i fi acordate despăgubiri pentru imobilele identificate în expertiză, anume suprafața de teren de 1.979 m.p. identificat în parcelele cu nr. top. 10211/3/1, în suprafață de 360 m.p., nr. top.

10211/3/2 în suprafață de 583 m.p., nr. top. 10211/2/2/1 în suprafață de 810 m.p., nr. top. 10211/2/2/3 în suprafață de 210 m.p., nr. top. 10211/1/1/2 în suprafață de 16 m.p.

Prin decizia civilă nr. 3. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis apelul declarat de pârâta C. J. P. A. L. N. 1. C., împotriva Sentinței civile nr. 1. din 21 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., pe care a schimbat-o în totalitate și, pe cale de consecință, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta D. C.

P. a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

În înțelesul L. 1., la art.3 se statuează că prin apartament, in sensul prezentei legi, se intelege locuinta compusa din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele si anexele gospodaresti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii si altele asemenea, indiferent daca sint situate la acelasi nivel sau la niveluri diferite si care, la data trecerii in proprietatea statului, constituia o singura unitate locativa de sine statatoare, asa cum a fost determinata prin constructie.

Potrivit art.12 din același act normativ fostii proprietari sau, dupa caz, mostenitorii acestora sunt îndreptatiti sa solicite acordarea de despagubiri pentru apartamentele nerestituite in natura si pentru terenurile aferente sau, desi indeplinesc conditiile pentru restituirea in natura, sa opteze pentru acordarea de despagubiri.

Chestiunea care trebuie statuată de tribunal este dacă suprafața de teren de 1.979 m.p. identificată, conform raportului de expertiză topografică efectuat în fața primei instanțe, în parcelele cu nr. top. 10211/3/1, în suprafață de 360 m.p., nr. top. 10211/3/2 în suprafață de 583 m.p., nr. top. 10211/2/2/1 în suprafață de 810 m.p., nr. top. 10211/2/2/3 în suprafață de 210 m.p., nr. top.

10211/1/1/2 în suprafață de 16 m.p, este sau nu aferentă imobilului apartament restituit în natură prin S. C. nr.1. pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 21 decembrie 2006 în dosarul civil (...).

T. a apreciat că suprafața de teren anterior menționată nu se circumscrie noțiunii de teren aferent apartamentului restituit în natură reclamantei întrucât pe de o parte, însăși intimata prin întâmpinarea formulată în faza procesuală a apelului a relevat faptul că pentru terenul de 810 mp rămas pe numele lui K. A. nu este vorba despre aplicarea L. 1., iar pe de altă parte restul suprafețelor pentru care s-a considerat îndreptățirea reclamantei la despăgubiri sunt aferente blocului de locuință de la nr.104 și garajelor ce aparțin locatarilor din acest imobil, precum și casei atribuită numitei S. I., așa cum de altfel rezultă din dispozitivul Sentinței civile nr.1. pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 21 decembrie 2006 în dosarul civil (...).

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ a admis apelul declarat de pârâta C. J. P. A. L. N. 1. C., împotriva Sentinței civile nr. 1. din 21 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., pe care a schimbat-o în totalitate și, pe cale de consecință, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta D. C. L.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D. C. L. solicitândmodificarea deciziei civile nr. 3. a T. C. în sensul respingerii apelului declarat depârâtă și menținerii ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 1. a J. C.-N.

În motivare s-a arătat că în mod greșit a stabilit instanța de apel că terenul pentru care s-a solicitat acordarea despăgubirilor nu este teren aferent apartamentului restituit în natură.

S-a dovedit în mod clar prin înscrisurile depuse la dosar faptul că întregul teren situat în C.-N., str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 104 și 106 ce a aparținut mamei reclamantei a fost preluat în patrimoniul statului în baza D. nr. 9., fiind considerat în întregime ca fiind aferent construcției.

În mod evident și de netăgăduit, atâta timp cât la data preluării întreaga suprafață de 1,2 ha. a fost considerată teren aferent construcției și a intrat în patrimoniul statului, această calificare trebuie avută în vedere și cu ocazia aplicării L. nr. 1..

Față de cererea inițială din cauză, reclamanta înțelege să restrângă obiectul cererii și să solicite acordarea despăgubirilor numai pentru suprafața de 1979 m.p. care nu a fost restituită prin sentința civilă nr. 1. a T. C.

Aplicabilitatea L. nr. 1. nu poate fi negată în cauză, mai ales în condițiile în care parcelele care compun suprafața solicitată au rezultat chiar din aplicarea L. nr. 1.. Ori, este incorect a se aplica L. nr. 1. cu ocazia constituirii dreptului de proprietate în favoarea altor persoane, iar în ceea ce o privește pe reclamantă aplicarea legii să fie refuzată.

Se impune însă într-adevăr o nuanțare în ceea ce privește suprafața de 810 m.p. rămasă pe numele K. A. dar în alt sens decât cel arătat de către instanța de apel, și acest teren intrând în categoria de teren aferent. Situația juridică a acestuia nu a fost supusă L. nr. 1. ci a unor dispoziții legale anterioare anului

1989, ale căror efecte reclamanta le-a acceptat în litigiul având ca obiect restituirea dreptului de proprietate inițiat și soluționat pe baza dispozițiilor legale de drept comun.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 și 3

C.pr.civ.

În apărare, intimata C. J. pentru aplicarea dispozițiilor L. nr. 1. a formulatîntâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

În motivare s-a arătat că în realitate toate aspectele invocate de către recurentă vizează netemeinicia deciziei atacate, ori în recurs conform art. 3021 alin. 1 lit. c C.pr.civ. nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate.

În mod corect a reținut instanța de apel că terenul în suprafață de 1979 m.p. nu este teren aferent imobilului restituit în natură deoarece conform art. 12 din L. nr. 1. stabilește acest lucru.

S-a mai precizat că dezlipirea imobilului în litigiu în parcele s-a făcut anterior intrării acestuia în proprietatea statului prin aplicarea D. nr. 9., respectiv prin încheierea de CF nr. 5030/(...).

Prin sentința civilă nr. 1. a T. C. s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 1 situat în C.-N., str. Eremia Grigorescu, nr. 106 înscris în CF individuală nr. 4958 C.-N., nr. topo. 10211/1/1/I cu părțile indivize comune înscrise în CF nr. 9044 C. și asupra terenului aferent de 1025 stj.p. înscris în CF nr. 9044 C., nr. topo. 10211/1/1.

Terenul ce face obiectul prezentului litigiu nu a fost ocupat de construcții la data trecerii în proprietatea statului, nu se restituie în natură pe cale administrativă sau judecătorească conform L. nr. 1., neputând fi acordate nici măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri în temeiul acestei legi.

Analizând recursul declarat de reclamanta D. C. L. împotriva deciziei civilenr.3. din 6 iunie 2012 a T. C., Curtea reține următoarele:

Singura critică adusă deciziei pronunțate în apel privește modalitatea de interpretare a noțiunii de „. aferent"; menționată în cuprinsul L. nr.1., teren pentru care reclamanta se consideră îndreptățită a primi despăgubiri în baza acestei legi speciale.

În primul rând se constată de către Curte că obiectul de reglementare al L. nr.1. l-au constituit imobilele cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, astfel cum rezultă din chiar titlul acesteia.

În baza acestei legi foștilor proprietari, persoane fizice, sau moștenitorilor acestora, li s-a instituit dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de această lege, respectiv dreptul la restituirea în natură a apartamentului în care locuiesc sau a celor libere, pentru celelalte apartamente având dreptul la despăgubiri în condițiile art.12 din lege.(art.2 din L. nr.1.)

Art.12 din L. nr.1. stipulează că foștii proprietari sau moștenitorii acestora sunt îndreptățiți să solicite acordarea de despăgubiri pentru apartamentele nerestituite în natură și pentru terenurile aferente . Din modul de formulare al textului de lege rezultă că este vorba de terenul aferent apartamentelor care nu se restituie în natură iar nu de terenul aferent apartamentului restituit în natură care conform art.21 din lege se restituie de asemenea în natură fostului proprietar.

Normele metodologice de aplicare a L. nr.1., în forma inițială(H.G. nr.20/1996) și în forma republicată în anul 1997 nu definesc noțiunea de teren aferent apartamentului în sensul art.12 din lege, făcându-se trimitere numai la actul normativ care prevede modul de calcul al despăgubirilor pentru acest teren aferent apartamentului(art.15, art.19).

Această chestiune, a înțelesului noțiunii de „. aferent"; apartamentului care nu a fost restituit în natură fostului proprietar, fiind înstrăinat în temeiul L. nr.1. în favoarea chiriașilor, a fost rezolvată în practica judiciară, stabilindu-se că este vorba despre terenul necesar unei bune utilizări a locuinței, iar nu numai despre terenul de sub construcție. Rezultă deci că în fiecare situație trebuie determinatterenul aferent locuinței cumpărate de chiriaș în temeiul L. nr.1., raportat la probele administrate.

In ceea ce priveste situatia din cauza dedusa judecatii, reclamanta se prevaleaza de faptul ca L. nr.1. îi da dreptul sa primeasca despagubiri pentru diferenta de suprafata de teren dintre cea preluată de S. R. prin D. nr.9. si cel restituit in urma promovarii actiunii in revendicare de drept comun, actiune care a fost solutionata prin sentinta civila nr.1. a T. C., irevocabila prin decizia civila nr.321/2007 a C. de A. C. In acceptiunea reclamantei tot terenul preluat de S. R. odata cu apartamentul nr.1 din C.-N., str. Eremia Grigorescu nr.106 este teren aferent apartamentului, fiind considerat astfel in momentul preluarii de catre S. R., aceeasi caracteristica, de teren aferent apratmnetului restituit in natura reclamantei urmand a fi retinuta ca valabila si in prezent.

Raportat la aceasta se retine și pozitia reclamantei la fondul cauzei, astfel cum rezulta din scriptul depus la data de (...)(fila 62 dosar judecatorie), reclamanta precizand ca dupa pronuntarea hotararilor judecatoresti pe dreptul comun au ramas in proprietatea statului mai multe suprafete de teren care in prezent sunt aferente unor constructii ce au devenit proprietatea unor terte persoane, nemaiputand fi restituite in natura, impunandu-se deci acordarea de despagubiri banesti.

Temeiul de drept al actiunii rezulta din concluzile scrise depuse la dosarul de fond, fiind invocate art.1, 3,12 si 21 din L. nr.1..

Rezulta deci ca este vorba despre despagubiri solicitate de către reclamantă pentru terenuri care in prezent sunt aferente unor constructii aflate in proprietatea unor terti.

Avand in vedere ca ne aflam pe taramul L. nr.1. trebuie insa avute in vedere toate prevederile acesteia, deci inclusiv art.13 care limiteaza cuantumul despagubirilor, stipulandu-se la alin.2 ca valoarea totala a apartamentului restituit in natura si a despagubirilor cuvenite pentru apartamantele nerestituite in natura si pentru terenurile aferente nu poate depasi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculata la data stabilirii despagubirii, fiind evident in cauza ca raportat la ce s-a restituit deja in natura reclamantei din imobilele preluate în temeiul D. nr.9. valoarea depășește cu mult suma maximă prevăzută de acest text de lege(la această dată, raportat la valoarea venitului salarial mediu pe economie fiind vorba de echivalentul în lei a aproximativ 10.000 euro), nemaiputandu-se acorda despagubiri în temeiul L. nr.1.. Art.13 alin.2 din L. nr.1. a fost verificat și din punct de vedere al concordanței sale cu dispozițiile din Constituția României, apreciindu-se că este constituțional( a se vedea în acest sens decizia nr.222/2000 a C. Constituționale).

Independent însă de considerentele de mai sus se apreciază că relevante pentru soluționarea cauzei sunt cele retinute în decizia civila nr.321/2007 a C. de A. C., statuandu-se prin aceasta in sensul ca preluarea imobilului de către S. R. a fost nelegala, cu nerespectarea art.I pct.1-5 si II din D. nr.9., imobilul fiind deci preluat de catre S. R. în absenta unui titlu valabil.

Ori la art.1 din L. nr.1. se prevede care este domeniul de aplicare al acestei legi, respectiv imobilele cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului cu titlu.

Art.1 din H.G. nr.20/1996 in forma republicata, defineste notiunea de imobile trecute in proprietatea statului cu titlu, la alin.2 mentionandu-se ca este vorba despre imobilele preluate cu respectarea legilor si decretelor in vigoare la data respectiva. La alin.3 este rezolvata in mod expres situatia imobilelor trecute in proprietatea statului potrivit D. nr.9.. Se arata aici ca este vorba despre imobilele nationalizate cu respectarea prevederilor art.I pct.1-5 și art.II din decret,precum și cu respectarea identității dintre persoana menționată ca proprietar în listele anexe la decret și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizării.

Incidente în cauză sunt și prevederile alin.4 și 5 ale art.1 din H.G. nr.20/1996 republicată, stipulându-se că locuințele care nu au fost preluate de stat cu respectarea prevederilor în vigoare la data respectivă sunt considerate ca fiind trecute fără titlu în posesia acestuia și nu intră sub incidența L. nr.1.. În ceea ce le privește pe acestea din urmă soluția prevăzută de acest act normativ, la alin.5 a art.1, este aceea a promovării unei acțiuni pe drept comun având ca obiect restituirea imobilului sau acordarea de despăgubiri.

Reclamanta a promovat de altfel această acțiune de drept comun, soluționată irevocabil prin decizia civilă nr.321/2007 a C. de A. C., obiectul acestei acțiuni constituindu-l toate imobilele preluate în temeiul D. nr.9., situate în C.-N., str. Eremia Grigorescu nr.104,106, astfel cum rezultă din sentința civilă nr.1. a T. C.

Reclamanta invocă la fondul cauzei puterea de lucru judecat a acestei hotărâri judecătorești în această cauză, referitor la unele aspecte, putere de lucru judecat reținută de altfel de judecătorie, această hotărâre având însă putere de lucru judecat în ceea ce privește toate chestiunile asupra cărora s-a statuat în dosarul nr.(...), deci inclusiv în cea ce privește stabilirea faptului că imobilele au fost preluate de către S. Român fără titlu valabil.

În această situație imobilele nu intră conform art.1 din L. nr.1. coroborat cu alin.4 și 5 ale art.1 din H.G. nr.20/1996 sub incidența L. nr.1., restituirea în natură a acestora sau acordarea de despăgubiri putând fi solicitată pe calea dreptului comun(cale la care reclamanta a apelat). Aceasta până la intrarea în vigoare a L. nr.10/2001(anticipată de art.25 din L. nr.1.) care a reglementat situația tuturor imobilelor preluate abuziv de către S. Român în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, reclamanta formulând notificare și în temeiul L. nr.10/2001(fila 44 dosar apel), cel puțin pentru o parte din imobilele care au fost solicitate în temeiul L. nr.1..

În ceea ce privește suprafața de 810 m.p. reclamanta a arătat în cererea de recurs că este discutabil dacă face obiectul L. nr.1..

Atâta timp cât în cursul soluționării dosarului nr.(...) reclamanta a acceptat că acest teren are un regim juridic diferit, arătând că nu are pretenții referitor la acesta, astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.1. a T. C., în mod cert reclamanta nu mai poate solicita nici despăgubiri în acest cadru procesual, referitor la acesta neimpunându-se discutarea altor aspecte.

Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. C. L. împotriva deciziei civile nr.3. din 6 iunie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr.(...), pe care o menține ca legală.

P. ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. C. L. împotriva deciziei civile nr.3. din 6 iunie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr.(...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 04 octombrie 2012.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

A. A. C.

ANA I. A. C.

GREFIER, C. B.

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.apel: Alin-Florin Doica, O.-R. Ghișoiu

Jud.fond: C.-M. C.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4171/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă