Sentința civilă nr. 26/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE AEPL C. SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 26/(...)
Ședința Camerei de C. din data de 27 aprilie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A.-A. POP GREFIER : A. A. M.
Pe rol fiind soluționarea conflictului de competență vizând stabilirea instanței competente material să soluționeze cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta S. OIL S., în contradictoriu cu pârâta C. C. PRIN P. având ca obiect pretenții.
Prezenta s-a dat în Camera de C., fără citarea părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 113 din data de (...) a T. S. C., pronunțată îndosarul nr. (...), s-a declinat competența materială de soluționare a cereriiformulate de către reclamanta S. ANA OIL S. S., în contradictoriu cu pârâta
C. C., în favoarea T. C.
Pentru a pronunța această sentință T. S. C. a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 7 noiembrie 2011, reclamanta
SC ANA OIL SRL S. a chemat-o în judecată pe pârâta C. C., județul C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 4.455.661,33 lei reprezentând debit conform contractului de delegație imperfectă nr. 5712/(...), a sumei de 1.471.377,93 lei reprezentând dobândă legală calculată până la data de (...) în conformitate cu prevederile OG nr. 9/2000 pentru perioada (...)-(...) și cu prevederile OG nr. 13/2011 începând cu data de (...), a dobânzii legale penalizatoare începând cu data de (...) și până la stingerea integrală a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că între pârâta C. C., în calitate de delegat, reclamanta SC ANA OIL SRL în calitate de delegatar și SC BEN &
BEN SA în calitate de delegant, s-a încheiat contractul de delegație imperfectă nr. 5712/(...). Acest contract a avut ca premise datoria de
8.304.881,69 lei pe care SC BEN & BEN SA o avea către reclamanta SC ANA OIL SRL, precum și datoria de 8.304.881,69 lei pe care pârâta C. C. o avea către SC BEN & BEN SA, în temeiul contractelor nr. 3990/2006 și
5088/2006.
Ulterior încheierii acestui contract de delegație, prin adresa nr.
3637/(...) pârâta a confirmat delegantului SC BEN & BEN SA faptul că obligațiile de plată în baza contractelor nr. 3990/2006 și nr. 5088/2006erau la acel moment de 8.205.608,70 lei și integral exigibile, însă, cu toate acestea, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate față de reclamantă.
În temeiul contractului de delegație, pârâta s-a obligat să plătească reclamantei suma totală de 8.304.881,69 lei, după cum urmează: 500.000 lei până la data de (...), 250.000 lei până la data de (...) și 7.554.881,69 lei până la data de (...). În cursul anilor 2007 și 2008 pârâta a achitat în temeiul acestui contract suma de 3.518.457,71 lei, iar delegantul SC BEN & VEN SA a achitat suma de 330.762,65 lei, fiind neachitată suma de
4.455.661,33 lei scadentă la data de (...).
În aceste condiții, reclamanta a invitat-o pe pârâtă la conciliere în condițiile art. 7201C.pr.civ., însă aceasta nu s-a prezentat, limitându-se la a-și exprima punctul de vedere față de pretențiile reclamantei prin adresa nr. 4893/(...), arătând în esență că nu recunoaște obligațiile de plată și că reclamanta își poate realiza creanța în procedura reorganizării judiciare deschisă împotriva delegantului SC BEN & BEN SA. Pe de altă parte, delegantul SC BEN & BEN SA refuză să-și îndeplinească obligațiile de plată față de reclamantă, motivat de faptul că aceasta trebuie să se îndrepte împotriva pârâtei C. C. După cum rezultă din cuprinsul contractului nr. 5712/(...) acesta este un contract de delegație imperfectă, în acest sens fiind prevederile exprese ale pct. 4 și 6 din contract. Delegația imperfectă nu îl eliberează pe delegant, acesta fiind în continuare obligat față de delegatar dar împreună cu delegatul. Pârâta a invocat, în susținerea poziției sale apărări care își au originea în raporturile sale cu delegantul SC BEN & BEN SA, apărări care nu îi sunt opozabile reclamantei în considerarea faptului că drepturile sale față de delegat sunt proprii și irevocabile, izvorâte din contractul de delegație, recunoscute și confirmate atât de către delegat, cât și de către delegant. La termenul de judecată (...), instanța a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, având în vedere valoarea și natura obiectului litigiului. Reprezentantul reclamantei s-a opus admiterii excepției, apreciind că Tribunalul Comercial Cluj trebuie să soluționeze prezenta cauză, având în vedre că ea se poartă între profesioniști. Analizând excepția invocată, instanța a admis-o conform art. 158, al. 3 C.pr.civ. și a dispus trimiterea dosarului spre soluționare T. C., pe raza teritorială a căreia își are sediul pârâta, acțiunea fiind înregistrată în data de 7 noiembrie 2011, după intrarea în vigoare a Noului Cod civil. Așa cum prevede art. 2, pct. 1 lit. b C.pr.civ., tribunalele sunt competente să soluționeze cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei. În speță, pretențiile formulate, cumulate fiind, au o valoare de aproape 6 milioane lei. Faptul că litigiul se poartă între „profesioniști"; nu atrage competența materială de soluționare a acestuia de către T. S. C., neexistând vreo normă de procedură care să prevadă faptul că litigiile dintre „profesioniști"; trebuie să fie judecate de către această instanță specializată. Instanță specializată fiind, T. S. C. nu poate soluționa decât acele cauze ce îi sunt expres date de către legiuitor spre competentă soluționare. Drept urmare, cererea reclamantei a fost înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C. Prin sentința civilă nr. 367 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis excepția necompetenței materiale a T. C. și s-a declinatcompetența materială de soluționare a cererii formulată de reclamanta SC ANA OIL SRL, în favoarea T. Comercial C. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a sesizat Curtea de A. C. în vederea soluționării conflictului negativ de competență și pronunțării regulatorului de competență. Pentru a pronunța această sentință, la primul termen de judecată în fața T. C., respectiv la data de data de 17 aprilie 2012, instanța a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, având în vedere valoarea și natura obiectului litigiului. Reprezentantul reclamantei a lăsat la aprecierea instanței să se pronunțe asupra excepției. În conformitate cu prevederile art.137 alin.1 C.pr.civ. instanța a analizat excepția invocată din oficiu. Prin contractul de delegatie imperfecta nr. 5712/(...) părtile au convenit stingerea pe cale amiabila a datoriilor in sensul ca reclamanta a acceptat in calitate de debitor pe delegatul C. C. prin P. alături de delegantul SC BEN & BEN SA pentru recuperarea sumei de 8.304.881,69 lei. In raport de valoarea pretentiilor care depășesc suma 100.000 lei, potrivit dispozițiilor art. 2 pct 1 C.pr.civ., competenta aparține tribunalului, pretenții care deriva dintr-un contract de delegatie. Instanta a apreciat, pe de o parte ca fiind incidente dispozițiile art. 3 pct. 5 Cod comercial, iar pe de alta parte, una din părți este societate comerciala, fiind astfel si în prezenta unei fapte de comerț subiective. Prin urmare, suntem în prezența unui contract de natură comercială, fapt ce determină competența unei instanțe comerciale. Nu s-a putut retine incidenta in cauza a dispozitiilor art.225 din L. nr.7. întrucât aceste dispoziții vizează situația in care in cadrul T. funcționau secții comerciale, or în cadrul T. C. nu funcționau secții specializate ci a existat Tribunal Comercial . Ca atare, potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din L. nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii. Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. Prin înființarea T. Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din L. nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială. Raportat la considerentele mai sus invocate, instanța a admis excepția necompetentei materiale a T. C. - Sectia Civila, a declinat competența materială de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC ANA OIL SRL, în favoarea T. Comercial C. In temeiul dispozițiilor 22 C.pr.civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a sesizat Curtea de A. C. în vederea soluționării acestuia și pronunțării regulatorului de competență. Pe rolul Curții de A. C. cauza a fost înregistrată sub nr. (...). Curtea, investită cu soluționarea conflictului negativ de competență dintre T. S. C. și Tribunalul Cluj, în temeiul art.22 alin.2 C.pr.civ., reține următoarele: Obiectul acțiunii introductive de instanță îl reprezintă cererea reclamantei SC ANA OIL SRL S. de obligare a pârâtei C. C. la plata sumei de 4.455.661,33 lei reprezentând debit conform contractului de delegație imperfectă nr. 5712/(...), a sumei de 1.471.377,93 lei reprezentând dobândă legală calculată până la data de (...) în conformitate cu prevederile OG nr. 9/2000 pentru perioada (...)-(...) și cu prevederile OG nr. 13/2011 începând cu data de (...), a dobânzii legale penalizatoare începând cu data de (...) și până la stingerea integrală a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată. În conformitate cu prevederile art. 36 alin. 1 din L. nr. 304/2004 republicată, „tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ si al municipiului B., si au, de regula, sediul in municipiul reședința de județ";, alin. 2 și 3 ale aceluiași articol arătând ce se cuprinde în circumscripția fiecărui tribunal, respectiv, ce secții sau complete specializate pot funcționa în cadrul fiecărui tribunal, astfel : „(2) In circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul B. (3) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți comerciale, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale";. Art. 37 L. nr. 304/2004 republicată, prevede următoarele : „(1) In domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. (2)Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. si au, de regula, sediul in municipiul reședința de județ. (3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se înființează";. Prin înființarea T. Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din L. nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști. Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.7. de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din L. nr. 7., înlocuiește expresiile „acte de comerț";, respectiv „. de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin H. nr. 6. august 2011. Este adevărat că prin art. 219 din L. nr. 7., actualizată, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, intrată în vigoare la data de 24 iulie 2010, s-a prevăzut că, „Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 punctul 1, litera a) se abrogă";, dar nu este mai puțin adevărat că abrogarea criteriului valoric de determinare a competenței materiale a instanței specializate în judecarea litigiilor comerciale, criteriu care opera între Judecătorie și Tribunalul Comercial Cluj, nu între Tribunalul Comercial Cluj și Tribunalul Cluj - Secția Civilă, - art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ. - , nu atrage automat și necondiționat o transpunere a competenței T. S. C., la Tribunalul Cluj - Secția civilă, și aceasta pentru că, într-o atare situație absolut ipotetică, nu și-ar mai găsi justificare și raționare existența și funcționarea instanței specializate. Art. 226 din aceeași lege, prevede următoarele: „(1) Prin hotărâre a C.lui Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare. (2) La înființarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va ține seama de următoarele criterii: a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat între judecătorii secției; b) specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora; c) respectarea principiului repartizării aleatorii. (3) H. C.lui Superior al Magistraturii prevăzută la alin. (1) își va produce efectele de la data intrării în vigoare a Codului civil";. Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din L. nr. 7., actualizată, au un caracter enunțiativ, exemplificativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, ipoteză care reiese din folosirea conjuncției precum pentru a exprima un raport comparativ echivalent cu "de exemplu", "de pildă". În același timp, potrivit art. 227 din aceeași lege, „dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225";. În conformitate cu prevederile art. 228 alin. 1 din aceeași lege, „până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226";, alin. 2 al aceluiași articol prevăzând că „la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței";. Astfel, soluția care rezultă din interpretarea art. 228 din L. nr. 7., normă specială față de art. 227 din același act normativ, conform topografiei textului, este cea contrară. Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 228 alin. 1 din L. nr. 7., C.lui Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din L. nr. 7. vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel. Tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin H. CSM nr. 6. august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun. Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale. Rezultă, așadar, din întreaga economie a textelor legale mai sus citate, că intenția legiuitorului, exprimată în mod expres și neîndoielnic prin L. nr. 7., a fost aceea ca tribunalele specializate - cum este și T. S. C. - să-și mențină aceeași arie de competență materială ca și fostul Tribunal Comercial C., practic, T. S. C. păstrând aceeași competență materială pe care a avut-o și fostul Tribunal Comercial C., pentru aceste tribunal, operând doar o reorganizare a acestuia, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate. Drept urmare, Curtea constată că prezenta cerere este de competența materială în primă instanță a T. S. C. având în vedere atât argumentele legale expuse, cât și valoarea obiectului prezentei cereri de aproape 6 milioane lei, valoare care se situează peste plafonul prevăzut de art. 2 pct. 1 lit. b. C.pr.civ. Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 22 alin. 5 C.pr.civ., Curtea stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta SC ANA OIL SRL împotriva pârâtei C. C., având ca obiect pretenții, în favoarea T. S. C. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E : Stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta SC ANA OIL SRL împotriva pârâtei C. C., având ca obiect pretenții, în favoarea T. S. C. Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE GREFIER A.-A. POP A. A. M. Red.AAP/ 3ex. (...)
| ← Decizia civilă nr. 798/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3456/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
