Decizia civilă nr. 4256/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4256/R/2012
Ședința publică din data de 11 octombrie 2012
I. constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER : S.-D. G.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții K. A. A. G., L. E., A. M. G., C. L., A. L., N. E., A. I. D. împotriva sentinței civile nr. 468 din 7 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect despăgubiri în baza L. nr. 2..
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 4 octombrie
2012, când părțile prezente au pus concluzii, care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data de 5 octombrie 2012, reclamanții recurenți au depus la dosar concluzii scrise ( filele 21-22 din dosar ).
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11 ianuarie
2011, reclamanții K. A. A. G., N. E., A. I. D., A. L.-I., L. E., A. M. G. și C. L. au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. F. P. C., să constate calitatea de persoană care a suferit condamnare cu caracter politic a defunctului lor tată A. P.; să fie obligat pârâtul S. R., să plătească suma totală de 2100000 (două milioane una sută mii) EUR, respectiv câte 3. (trei sute mii) EUR pentru fiecare dintre petenți, succesori ai defunctului A. P..
În motivarea cererii, reclamanții au arătat următoarele:
Reclamanții sunt descendenți de gradul 1 ai defunctului A. P., conform certificatelor de naștere anexate în copie.
Tatăl reclamanților, A. P. - s-a născut la data de 12 iulie 1906 în comuna
T. - . jud. Cahul U.R.S.S. și a decedat la data de (...) în C.-N..
La data de (...) a fost arestat în baza Mandatului de arestare nr. 3. -53 emis de P. G. a R. și deținut la P. 5 J., nr. dosarului personal 43/1953, unde a rămas nejudecat timp de 18 luni.
Prin H. judecătorească nr. 2176/1954 emisă de I. T. C. P. B. a fost condamnat prin comutarea prevenției de crimă împotriva umanității la crimă de război, la 3 ani T.G. și la 10 ani degradare civică, cu confiscarea averii și cheltuieli penale de 80 lei.
A fost eliberat prin grațiere la data de (...) conform D. 421/1955.
Atât pe F. M. P.ă de la Penitenciarul Jilava, cât și pe F. M. de la F. pe care se menționează data eliberării, apare ștampila cu mențiunea politic.
Din condamnarea la trei ani detenție a executat doi ani și trei luni în perioada 09. iulie 1953 - 06. octombrie 1955, după cum rezultă din fișele matricole de la penitenciarele J. și F. și H. nr. 242 din (...) CADL 118.
Condițiile de detenție la J. au fost extrem de grele , așa cum a relatat tatăl reclamanților și a menționat și în memoriile sale.
In timpul detenției a făcut greva foamei, numai așa a primit o coală de hârtie cerând să fie confruntat cu cei șase martori ai acuzării în prezența procurorului.
La confruntare - fiind prezent un singur martor - a cerut să i se citească declarațiile martorilor absenți. Declarațiile acestora - identice - erau scrise la dictare. S. martor prezent - Bacinschi P. - președintele Sindicatului Minier A., a declarat în fața procurorului anchetator: „ Domnule Anghel, eu nu am fost bătut de D. niciodată. Cele scrise de organele S. P. sunt false. Așa le-au compus Dumnealor și m-au obligat să semnez dacă vreau să fiu liber, asigurându-ne că nu vom fi chemați în instanță; nici restul de cinci nu au fost bătuți, însă fiind amenințați, nu au venit. Eu am venit și declar că acesta este adevărul! Sunt maramureșan credincios și nu pot să declar minciuni. Această declarație vă dau domnule procuror, pe care o semnez lângă domnul Anghel care este nevinovat de cele acuzate."
Declarația acestuia lipsește din dosarul procesului ( așa cum rezultă din însemnarea - olografa - făcută de tatăl reclamanților pe marginea S. P.)
În timpul detenției tatălui, familia - mama și cei șapte frați - a rămas fără niciun venit în B., tatăl fiind singurul întreținător.
Nu știau nimic despre soarta tatălui plecat la B. în urma citației primite de la T. S. B. - ca martor-în data de (...).
Mama - care avea medalia „Gloria Maternă III R.", ca urmare a muncilor grele zilnice la oamenii din sat, s-a îmbolnăvit de hernie, trebuind să fie operată de urgență și internată timp de două săptămâni. Deși operată, a fost evacuată din locuință împreună cu cei trei copii mici, rămași fără ajutor. A fost mutată tot în comuna B., într-o cameră, în curtea unui „chiabur" care locuia cu soția și cu familia fiului său în celelalte camere. In timpul evacuării au dispărut obiectele cele mai valoroase din gospodărie: bijuterii, aparate, lemne de construcție, etc.
Cele două surori mai mari - studente la C. - au rămas fără bursă (cazare, masă), cea de a treia aflată la liceu din D., la fel.
Dintre următorii, ramași acasă, doi făceau navetă zilnică iarna-vara pe jos de la B. la O. ( 4km. ) - elevi în clasele elementare V-VII. în aceste condiții fratele
I. răcindu-se, a făcut bronșită cronică-bronșectazică, necesitând internare și operație la clinica de specialitate din C., prin care a pierdut un lob pulmonar (cu complicațiile apărute în cursul vieții: boli cardio-vasculare și reumatism poliarticular).
Ultimii doi frați rămâneau singuri acasă, când mama era plecată la muncă; nesupravegheați și neîngrijiți.
La eliberare, după grațiere tatăl reclamanților s-a întors acasă bolnav; a suferit toată viața de boli cronice: pulmonare, ficat, stomac, reumatism poliarticular, etc.
În plus, lucru devenit notoriu, viața socială și profesională - atât a tatălui, care a fost nevoit să lucreze munci necalificate și nepotrivite pregătirii sale - cât și a membrilor familiei a fost grav afectată și după eliberarea tatălui din detenție
Prin Sentința P.a nr. 584/1972 a Judecătoriei C. tatăl reclamanților a fost reabilitat.
Tatăl reclamanților nu a beneficiat de prevederile D. 1., deși și-a întocmit actele necesare și dosarul aprobat, deoarece a decedat în 02.febr.1991, de asemenea nu a beneficiat de drepturile la pensie pentru perioada 1932-1948 cât a fost șef de post la C., G., A. și B. drepturile la pensie fiidu-i stabilite înainte de
1989, doar pentru perioada regimului comunist.
Precizarea de acțiune
Prin precizarea la cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat instanței să constate calitatea de persoană care a suferit condamnare cu caracter politic, a defunctului tată A. P. (în sensul art. 4 al.l, L. 2.);să constate calitatea de persoană care a fost supusă altor măsuri administrative cu caracter politic a defunctului A. P. și a reclamanților (în sensul art. 4 al.2, L. 2.);să dispună obligarea statului român, prin M. F., la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral și material suferit prin condamnare și ca efect al măsurilor administrative, în sumă totală de 2.100.000 EUR, respectiv câte 300.000 EUR pentru fiecare dintre petenți, atât în calitate de succesori al defunctului A. P., cât și în nume propriu; din care: prejudiciu material cauzat de pierderea salariului pe perioada executării pedepsei, în suma de 19,600 lei (anii 1953-1955); diferența de salar 7200 lei (anii 1956-1959); pierderea bunurilor în valoare de
4500 lei (anul 1953) odată cu evacuarea forțată; 3250 iei (anii (...)) bursa pierdută de reclamanta K. A. A. G. 7000 lei (anii 1953-1955)bursa pierdută de C. L. 7000 lei (anii 1953-19S5)bufsa pierdută de N. E. 6000 tei (anul 1955) bursă pierdută de A. loan D.;cu cheltuieli de judecată.
Caracterul politic al condamnării defunctului A. P. rezulta din documentele dosarului C. depuse în anexa cererii introductive, care au pe ele stampila politic; defunctului i-a fost recunoscută calitatea de deținut politic, este inclus în lista deținuților politici și este menționat la pg. 40 în C. A. a R. A., din zona C.ului
(editată de către A. F. C. și G. G., anul 2009).
Această mențiune a fost făcută în temeiul Hotărârii 242/(...) a CADL1., pentru recunoașterea a 2 ani și 3 luni de detenție politică.
Caracterul politic al condamnării rezultă din însăși hotărârea de condamnare, care a fost întemeiată pe o normă ulterioară faptelor incriminate. Conflictul cu muncitorii de la mina din A. a avut loc în anul 1945, când defunctul era șef de post, iar hotărârea de condamnare a fost dată în 1954, în temeiul unui decret ulterior. Astfel, la data săvârșirii așa zisei crimă împotriva umanității, recalificată apoi ca și crimă de război, constând în aplicarea de pedepse unor muncitori care făceau propagandă comunistă, norma incriminatoare nu exista. Este evidentă condamnarea politică pentru faptul că defunctul nu a fost de acord cu instituirea regimului comunist.
Ca urmare a condamnării, s-a dispus și măsura confiscării bunurilor sale.
La data la care a fost închis, familia locuia într-o casă, cu chirie la stat, cu grădină, livadă și gospodării anexe, în care cultivau legume, fructe și creșteau păsări -găini și gâște, și animale - porc și vacă, care le asigurau hrana. Familia a fost evacuată forțat, și mutată într-o locuință comună cu alte 2 familii. Astfel, pe lângă faptul că au fost lipsiți de venitul defunctului, au fost lipsiți și de singurele modalități de procurare a hranei - grădina, păsările și animalele. Odată cu evacuarea forțată acestea au dispărut, împreună cu obiecte de valoare - colecție de monede de argint, binoclu militar, bijuterii și aur și argint ale mamei, și o cantitate însemnată de materiale de construcții (lemn finisat și cărămizi) achiziționate de defunct înainte de a fi închis. La data la care a fost încheiat procesul verbal de confiscare a averii (vezi dosar C.} la noua locuință, după evacuarea forțată ,familia nu mai avea niciun bun. Pierderea acestor bunuri reprezintă o consecință a măsurilor administrative abuzive, cu caracter politic, care se constituie într-un prejudiciu pe care îl apreciază la valoarea de 2000 lei
(păsări și animale) 500 lei materiale de construcție și alte 2000 lei bijuterii și obiecte de valoare.
După executarea pedepsei, cu toate că a absolvit Scoală de O. din Oradea, defunctul a fost nevoit să accepte orice loc de muncă, sub nivelul pregătirii sale, fiind considerat mic burghez, dar și ca urmare a condamnării suferite.
După ce a revenit acasă, nu a mai putut obține un post asemănător, s-a angajat contabil, cu un salar mai mic - 551 lei ; suferind un prejudiciu constând în diferența de salar, de la 700 lei la 551 lei (anii 1956-1959, total 7200 lei); nu a reușit să mențină nici acest post, din cauza stării de sănătate, ca urmare a executării pedepsei cu închisoarea, și-a întrerupt activitatea, rămânând din nou fără venit, și nu s-a mai putut angaja pe același post, doar de mozaicar.
De asemenea, defunctul nu a beneficiat de drepturile la pensie pentru perioada cât a fost jandarm, sef de post la C., G., A. și B., până în 1948, drepturile la pensie fiindu-i stabilite înainte de 1989, doar pentru perioada regimului comunist, pe care nu le pot cuantifica.
Astfel, valoarea aproximativă a pierderilor materiale suferite de defunct ca urmare a condamnării și altor măsuri administrative cu caracter politic, este de
31.300 lei (între anii 1953-1959).
O altă măsură abuzivă, cu caracter politic, a fost privarea reclamanților - elevilor și studenților din familie - de burse, consecință a condamnării defunctului tată.
Reclamanta K. A. A. G. a pierdut bursa de 350 lei/lună, de la L. teoretic de fete, din orașul D., județul Hundoara, un an școlar, 1953-1954, 10 luni, în sumă de 3500 lei, la care se adaugă 5 luni bursă de facultate (Facultatea de B., UBB, din C.) 350 lei, anul școlar 1959, în sumă X750 lei (anul 1959).
Datorită traumelor fizice și psihice suportate ca urmare a privării de mijloace de trai, evacuarea forțată, hărțuire, astăzi, reclamanta suferă de atacuri de panică repetate (documente medicale anexate).
N. E. și C. L., au pierdut bursele de facultate, 350 lei/lună, Facultatea de
F., IMF C., 1953-1955,20 de luni, fiecare câte 7000 lei (anul 1955).
A. loan D., a pierdut bursa de școală generală, doi ani școlari, 1953-1955,
300 lei/lună, 20 de luni/total 6000 lei (anul 195S).
Reclamantul A. loan D. la plecarea tatălui avea 12 ani, urma să intre in ds. Vl-a din Scoală generală din O., la o distanță de 5-6 km de locuința familiei din B..
Reclamanții au solicitat despăgubiri materiale si morale împreună, conform unei practici C. de a acorda satisfacție echitabilă persoanelor cărora le- au fost încălcate drepturile prevăzute de C. E. pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, sub forma unei compensații globale, care include atât daune materiale cât și morale.
Avand în vedere modificările aduse L. 2., prin OG 6. și faptul că, prin D. C.
C., referitoare la art 5 al 1 lit a, acest articol a fost lipsit de efecte juridice , invocă în drept, în susținerea cererii de acordare a despăgubirilor pentru prejudicii morale și materiale, următoarele acte normative:
- C. pentru apărarea D. Omului si a Libertăților fundamentale. A. 5 - Dreptul la libertate sila siguranța, A. 6 - Dreptul la un proces echitabil, A. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, A. 14 - Interzicerea discriminării, A. 17 - Interzicerea abuzului de drept, A. 18 - L. folosirilor restrângerilor drepturilor.
- Protocolul nr.7 la C. pentru apărarea D. Omului si a Libertăților fundamentale
(Strasbourg, 22,XL1984)- A. 3 - Dreptul la despăgubiri in caz de eroare judiciara.
P. și J. C., J. națională în materie.
Invocă de asemenea art. 148 din Constituția R.iei și a L. 157/2005 de ratificare a T. de aderare la U. E., care stipulează că normele internaționale ratificate au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Consideră că există o încălcare a dreptului la un proces echitabil (art. 6
Convenție)și dreptul la libertate și siguranță (art.6Convenție) materializată prin instabilitate legislativă, generatoare de I. a circuitului civil in general; încălcarea obligației pozitive de a asigura un climat juridic stabil si previzibil, încălcare pentru care statul roman a mai fost condamnat de C. E. a D. O. există o evidenta discriminare (incalcandu-se art. 14 din Conventie)in ceea ce privește despăgubirile ce se acorda foștilor deținuți politici si despăgubirile neplafonate ce se pot acorda in condițiile art. 504 CPP condamnaților pe nedrept din perioada contemporana.Se creează o altă discriminare intre persoanele care deja au beneficiat de efectele L. 2. anterior modificării acesteia si persoanele care au introdus cereri de chemare in judecata după acest moment
Anexează opinia separată cu privire la D. C. C. privind art. 5 al.l, lit. A, L.
2., a d-nei judecător lulia Antoanella Motoc.
In ceea ce privește acordarea de despăgubiri materiale pentru daunele morale suferite de foștii deținuți politici, invocă din nou fundamentul juridic si etic al L. nr. 2. conținut in motivele emiterii acestui act normativ si efectele reparatorii ale acestuia. L. se refera ia victimele regimului totalitar comunist stabilit in R.ia după 6 martie 1945. Acest regim a fost condamnat de mai multe texte internaționale , între care Rezoluția nr. 1.096 privind masurile de lichidare a moștenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, din 1996 a A. P. a Consiliului Europei.
Cel mai recent document oficial care se ocupă cu problematica regimului comunist este Declarația de la V. a A. P. a O. pentru Securitate si Cooperare in Europa, adoptata in 2009. Declarația cuprinde o rezoluție care are in centrul atenției respectarea drepturilor omului si a libertăților civile.
Potrivit jurisprudentei C. Europene a D. Omului, noțiunea "bunuri" privește atât bunurile actuale având o valoare patrimoniala, cat si, in situații precis delimitate, creanțele determinate potrivit dreptului intern corespunzătoare unor bunuri cu privire la care cel îndreptățit poate avea o speranța legitima ca ar putea sa se bucure efectiv de dreptul sau de proprietate.
Tot potrivit jurisprudentei C. Europene a D. Omului, atunci când un stat contractant, după ce a ratificat C. si implicit Protocoiul nr. 1, adopta o legislație prin care stabilește restituirea totala sau parțiala a bunurilor confiscate de regimul anterior, se poate considera ca noul cadru juridic creează un nou drept de proprietate pentru categoria de persoane care îndeplinesc anumite C.
In ceea ce privește cuantumul despăgubirilor pentru daune morale, consideră ca acesta este la latitudinea instanței de judecata, in virtutea dreptului suveran al judecătorului de a aprecia.
In consecința, solicita instanței ca în motivarea sentinței pe care o va pronunța să se menționeze, în mod expres faptul ca in cursul procesului, au invocat temeiul juridic al C.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 468 din 7 iunie 2012 a T. C., a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții K. A. A. G., N. E., A. I. D., A. L. I., L. E., A. M. G. și C. L. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Starea de fapt
Reclamanții sunt descendenții defunctului A. P., așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.
Prin Decizia penală nr.2176/(...) a T. C. R.- C. II P. pronunțată în dosar nr.1100/1954, antecesorul reclamanților a fost condamnat la pedeapsa de 3 anitemniță grea pentru crime împotriva umanității, prev. de art.3 lit.c) și f) comb. cu art.4 din Decretul nr.207/1948 precum și la 10 ani degradare civică.
În considerentele hotărarii s-a reținut că la sfarșitul lunii aprilie 1944, cu ocazia cercetărilor efectuate printre muncitorii din mina A. pentru descoperirea autorilor unor manifeste muncitorești, acești muncitori au fost maltratați de către O. A. N., care îndeplinea funcția de comandant de gardă la mina A. și de către A. P., șeful postului de jandarmi A.
Recursul formulat de A. P. împotriva acestei hotărari a fost respins, potrivit
Deciziei penale nr.634/(...) a T. S. R.P.R-C. P..
Potrivit art.1 alin.1 și 2 din L. nr.2. constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie
1945.
Dezlegarea în drept
Conform dispozițiilor art. 4 alin. 1 din L. nr.2. persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art.1 alin.2 pot solicita instanței să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art.1 alin.3.
Pentru a beneficia de drepturile conferite de L. nr.2., este esențial ca faptele pentru care persoanele în cauză au fost condamnate sau care au determinat luarea măsurilor administrative , să fi fost dintre cele prevăzute de actele normative expres menționate în L. nr.2., ori care pot fi calificate drept condamnări/măsuri administrative cu caracter politic, prin raportare la prevederile art.2 al.1 din OUG nr.214/1999, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 al.3 și art.4 al.2 din L. nr.2..
Potrivit art. 2 al.1 din OUG nr.214/1999 " Constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politica; b) militarea pentru democrație și pluralism politic; c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente pana la 22 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii fata de aceasta; d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale; e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limba ori de religie, de apartenența sau opinie politica, de avere ori de origine socială.";
Pe de altă parte, conform art.7 din L. nr.2. ,";prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității …"; iar , în speță, tatăl reclamanților a fost condamnat pentru o astfel de faptă, așa cum s-a reținut în cuprinsul hotărarii de condamnare.
Cu toate că au susținut că această condamnare a avut , în realitate, un caracter politic, reclamanții reprezentați prin mandatar și prin avocat , nu au făcut dovada acestor afirmații, iar faptul că pe fișa matricolă s-a aplicat ștampila
";politic"; vizează modalitatea de executare a detenției, care este o noțiune diferită de caracterul condamnării .
Pe de altă parte, faptele pentru care tatăl reclamanților a fost condamnat sunt acte de violență comise în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fapte sancționate și în prezent ca infracțiuni.
Simplele afirmații ale reclamanților, nesusținute de probe , nu pot conduce la o concluzie contrară celor statuate prin hotărarea judecătorească irevocabilă de condamnare.
Din această perspectivă, faptul că antecesorul reclamanților a fost reabilitat este fără relevanță, întrucat reabilitarea înlătură efectele condamnării, însă nu determină o schimbare în ce privește caracterul acesteia .
De asemenea, menționarea tatălui reclamanților ca deținut politic în diferite publicații nu este în măsură, în lipsa altor probe, să conducă la o concluzie în sensul urmărit de reclamanți, deoarece , în prezenta cauză, instanța este ținută să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de L. nr.2. , invocată ca temei al acțiunii.
În ce privește pretinsele măsuri administrative cu caracter politic, se reține că acestea au fost consecințele aceleiași condamnări a antecesorului reclamanților prin decizia penală nr.2166/1954 , astfel încat , pentru motivele deja arătate, nu este întemeiată cererea privind constatarea caracterului lor politic.
Referitor la cererea de obligare a pârâtului la plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri morale și materiale, în condițiile în care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea de constatare a caracterului politic al condamnării , rezultă că nu este întrunită prima dintre condițiile impuse pentru acordarea unor asemenea despăgubiri, cuprinsă în dispozițiile art. 5 al.1 din L. nr.2. și ca atare, pretențiile reclamanților sub acest aspect au fost și ele respinse.
Raportat la soluția adoptată, în temeiul art. 274 C. pr. civ., nu s-au acordat cheltuielile de judecată solicitate.
Recursul
Împotriva acestei sentințe, au declarat în termen legal recurs reclamanții, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului lor, reclamanții învederează că în mod greșit a reținut instanța de fond faptul că antecesorul lor nu ar fi fost condamnat politic, întrucât această împrejurare rezultă din hotărârea Comisiei de aplicare a D.-lege nr. 1. și a A., precum și din dosarul C., pe care este aplicată ștampila politic și calificarea de mic burghez, adică de dușman al regimului comunist.
Caracterul politic al condamnării rezultă și din faptul că acesta a fost încarcerat fără hotărâre de condamnare timp de 18 luni, cel puțin pentru această perioadă trebuind să fie reținută măsura administrativă cu caracter politic.
Dacă ar fi săvârșit crime împotriva umanității, așa cum se reține în hotărârea de condamnare, acesta nu ar fi putut să fie grațiat.
De altfel, la data săvârșirii faptei, așa-zisă crimă împotriva umanității, recalificată apoi ca și crimă de război, constând în aplicarea de pedepse unor muncitori care făceau propagandă comunistă, nu exista, aceasta fiind incriminată abia ulterior, printr-un decret din anul 1948.
Sunt reiterate motivele referitoare la prejudiciul material și moral suferit de antecesorul reclamanților și de aceștia datorită condamnării și măsurilor administrative cu caracter politic luate împotriva acestuia.
Întâmpinarea
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că faptele pentru care a fost condamnat antecesorul reclamanților nu se încadrează în dispozițiile legii speciale de reparație, fiind exceptate de la aplicarea acesteia.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la
dispozițiile art. 304 1Cod proc.civ., ce constituie temeiul său în drept, curteaapreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, pentru acordarea despăgubirilor solicitate cu titlu de reparare a prejudiciului, instanța trebuie mai întâi să analizeze dacă a existat o faptă licită din partea statului, dintre cele prevăzute de L. nr. 2., respectiv dacă antecesorul reclamanților a suferit vreo condamnare politică ori i-a fost aplicată vreo măsură administrativă cu caracter politic dintre cele ce constituie obiect de reglementare al legii speciale.
Calificarea de către un organ administrativ a condamnării ca având caracter politic nu este obligatorie pentru instanță, întrucât hotărârile autorităților administrative nu intră în autoritate de lucru judecat.
Faptul că antecesorului reclamanților i s-a aplicat retroactiv legea penală, de asemenea, nu duce automat la concluzia că acesta ar fi suferit o condamnare cu caracter politic.
Grațierea ulterioară, legală sau nelegală, nu îndreptățește instanța civilă să recalifice fapta penală, nefiind o faptă vecină și conexă din care să poată fi trasă prezumția judiciară a caracterului politic al condamnării (f. 82 dosar tribunal).
De altfel, antecesorul reclamanților a fost și reabilitat prin sentința penală nr. 584/(...), pronunțată în dosarul nr. 26 al Judecătoriei C.-N., apreciindu-se ca fiind îndeplinite dispozițiile art. 137 C. pen. și art. 494 C. pr. pen, în vigoare la acea dată (f. 14 - 16 dosar tribunal).
Faptele ce-i sunt imputate antecesorului reclamanților sunt acte de violență comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acestea fiind sancționate și în prezent ca infracțiuni, așa cum corect a reținut prima instanță.
Mențiunea politic de pe dosar, ulterioară condamnării, nu atrage o recalificarea faptei, instanța apreciind că nu este o faptă vecină și conexă din care să poată trage o prezumție judiciară în sensul caracterului politic al condamnării.
În ceea ce privește măsura administrativă a privării de libertate anterior pronunțării sentinței penale de condamnare, în dispozitivul deciziei penale nr.
2176/(...), se reține că computarea prevenției conform art. 64 Cod penal (f. 72 dosar tribunal), din cuprinsul dosarului trimis de C. rezultând că acesta a fost arestat în baza unui mandat cu nr. 344/(...) emis de P. G. a RPR (f. 74, 90-92), fiind încarcerat în executarea pedepsei în baza mandatului nr. 6. emis de T. S., C. P. (f. 75, 86-87 din același dosar), privarea sa de libertate realizându-se, așadar, în temeiul unor acte de procedură prevăzute de legea procesuală în vigoare.
Întrucât antecesorul reclamanților nu a fost condamnat politic și nici nu i- a fost aplicată o măsură administrativă cu caracter politic, conform celor mai sus reținute, reclamanții nu pot beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de L. nr. 2., neimpunându-se, astfel, analiza motivelor de recurs referitoare la existența și cuantumul prejudiciului.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții K. A. A. G., L. E., A. M. G., C. L., A. L., N. E., A. I. D. împotriva sentinței civile nr. 468 din 7 iunie
2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 octombrie 2012.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
A. A. C. ANA I.
A. C.
S.-D. G.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: M. O. S.
| ← Decizia civilă nr. 2561/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 5124/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
