Decizia civilă nr. 4310/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4310/R/2012
Ședința publică din data de 17 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
M.-C. V.
JUDECĂTORI:
A. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. A.-M., precum și recursul declarat de pârâtul S. R.N PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., împotriva deciziei civile nr. 3. din 17 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâții R. E., B. R., M. O., M. M., M. D. M. V.-S., M. T.-A., S. L.-I., S. C.-M., O. F., O. I.-N., S. R.N PRIN M. D. R. PRIN P., B.A C. R. - S. D., SC U. C. SA, B.A T. D., B. P. SA - S. D., M. D. PENTRU F. R. D. - PRIN P., O. B. D., R. B. G., F. B. C.-N., R. B. D., C. B. G., SC O. T. S. B., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților. C. este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar întrucât vizează cheltuielile de judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 16 octombrie 2012, s-a depus la dosar, din partea reclamantului-recurent dovada citării pârâtei-intimate SC O. T. S. B. dovada citării acesteia și prin publicitate, în publicația Curierul N., precum și un înscris emanând de la Oficiul Național al Registrului Comerțului prin care se oferă informații de identificare și sediul social al acestei pârâte-intimate.
Se constată de asemenea că prin memoriile de recurs recurenții au solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin S. civilă nr. 1. pronunțată în dosar nr. (...) al J. D. a fost admisă acțiunea precizată a reclamantului M. A. M. în contradictoriu cu pârâții R. E., B. R., M. O., M. M., M. D., M. V. S., M. T. A., S. L. I., S. C. M., O. F., O. I. N., S. R.N, B.A C. R. - S. D., U. C. - S., B.A T. D., B. P. - S. D., M. D., O. B. D., R. B. - G., R. B.
- C. - N., R. B. - D., C. B. - G., S. R.N -MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - F. N. DE G. A C. PENTRU I. - I. B., S. O. T. - S. B., și în consecință:
- S-a dispus rectificarea cotelor indivize comune și rectificarea cotelor părțiteren privind imobilul cu nr. top. 4201/S înscris în C.F. col. D. nr. 8678/a în suprafață de 872 m.p. situat în D., A. T., nr. 13, bloc B.60, sc. A,B,C, județul C., astfel:
S. R.N prin M. D., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferenteap. 5 (s.u.= 37,96 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
S. R.N, prin M. D., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferenteap. 9 (s.u.= 36,74 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
R. E., în cotă de 1,3. parte din părțile indivize comune aferente ap. 10 (s.u.= 39,48 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
S. R.N prin Mun icipiul D., în cotă de 1,5. parte din părțile indivize comuneaferente ap. 15 (s.u.= 45,78 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
B. R., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferente ap. 27 (s.u.= 37,56 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
M. O. și M. M., în cotă de 1,3. parte din părțile indivize comune aferenteap. 31 (s.u.= 38,86 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
M. D., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferente ap. 32
(s.u.= 36,89 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
M. V. S. și M. T. A., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comuneaferente ap. 33 (s.u.= 36,97 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
S. L. I. și S. C. M., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferenteap. 48 (s.u.= 37,29 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
O. F. și O. I. N., în cotă de 1,2. parte din părțile indivize comune aferenteap. 52 (s.u.= 36,97 m.p.), respectiv 1. cota parte teren;
- a fost încuviințată întabularea dreptului de proprietate în favoareaîntabularea dreptului de proprietate, în favoarea reclamantului M. A. M., asupra imobilului cu ramura de folosință „., situat în D., A. T., nr. 13, bloc B.60, sc. A,B,C, județul C., având nr. top. nou 4201/S/LXI în suprafață de 630,40 m.p., cu cota de 21.01/100 parte din părțile indivize comune, respectiv 1. cota parte teren aferent, menționate în documentația tehnică întocmită de către sing. B. V., ce face parte integrantă din hotărâre, ca bun propriu, în cota de 1/1 parte, cu titlu de „. dobândit prin S. civilă nr. 1. pronunțată în Dos. nr. (...) a J. D.;
- S-a dispus parcelarea acoperișului tip terasă, înscris în C.F. 8678/a col.identificată sub nr. top. 4201/S/LXI prin formarea a 15 parcele, proprietatea reclamantului M. A. M., ca bun propriu, în cota de 1/1 parte, potrivit documentației tehnice întocmită de sing. V. B., ce face parte integrantă din hotărâre, astfel:
1. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/1 în suprafață de 48,37 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,6. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
2. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/2 în suprafață de 58,14 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,9. din părțile indivize comune aferenteacoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
3. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/3 în suprafață de 46,44 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,5. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
4. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/4 în suprafață de 46,44 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 0,4. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 3. cota parte teren;
5. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/5 în suprafață de 11,89 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,6. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
6. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/6 în suprafață de 48,37 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,6. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
7. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/7 în suprafață de 57,28 m.p., cu ramura de folosință „., M. A. M., în cota de 1,9. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
8. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/8 în suprafață de 45,58 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,5. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
9. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/9 în suprafață de 46,44 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,5. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
10. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/10 în suprafață de 11,89 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 0,4. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 3. cota parte teren;
11. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/11 în suprafață de 57,28 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,9. din părțile indivize comune aferenteacoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
12. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/12 în suprafață de 48,37 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,6. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
13. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/13 în suprafață de 46,44 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,5. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
14. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/14 în suprafață de 45,58 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 1,5. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 1. cota parte teren;
15. Parcela cu nr. top. 4201/S/LXI/15 în suprafață de 11,89 m.p., cu ramura defolosință „., M. A. M., în cota de 0,4. din părțile indivize comune aferente acoperișului, respectiv 3. cota parte teren.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul M. A. M. a solicitat rectificarea cotelor indivize comune și rectificarea cotelor părți teren privind imobilul cu nr. top. 4201/S înscris în CF col. D. nr. 8678/a în suprafață de 872 m.p. situat în D., A. T., nr. 13, bloc B.60, sc. A,B,C, întabularea dreptului de proprietate în favoarea lui, asupra imobilului cu ramura de folosință „. și parcelarea acoperișului tip terasă înscris în CF 8678/a col. D. nr. top. 4201/S/LXI prin formare a 15 parcele proprietatea reclamantului în cotă de 1/1 parte ca bun propriu.
Raportat la contractele de credit acordate unor pârâți în cauză, va continua să existe asupra imobilului așa cum a fost constituit, chiar dacă va fi rectificată Cartea Funciară privind creditorii. S. obligației principale, va conduce la stingerea ipotecii instituite.
Analizând actele dosarului și documentația tehnică întocmită în cauză de sing. V. B. (f. 12 - 32) care face parte integrantă din prezenta, s-a constatat că acțiunea precizată a reclamantului este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 22, 37-42-45 din Legea nr. 7/1996 republicată, instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată, în baza actelor depuse.
Prin decizia civilă nr. 3. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția nelegalei timbrări.
S-a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtul S. R.n prin MFPreprezentat prin D. C. împotriva sentinței civile nr.1084/(...), pronunțată în dos.
(...) al J. D. pe care tribunalul a menținut-o în totul.
S-a respins apelul pârâtei B. P. SA S. D. împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
În ceea ce privește primul apel formulat, respectiv cel al S.ui R.n, tribunalul în ședința publică din (...) a invocat excepția nelegalei timbrări, pe care a admis-o cu consecința anulării apelului pentru următoarele motive:
Cu ocazia pregătirii dosarului pentru primul termen de judecată, judecătorul desemnat a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a achita o taxă judiciară de timbru de 16 lei și un timbru judiciar de 0,6 lei, sub sancțiunea anulării, apelantul primind citația cu aceste mențiuni în (...).
Cu toate acestea, nu a înțeles să se conformeze dispoziției instanței și nici nu a formulat cerere de reexaminare, motiv pentru care în baza art. 20 al.
3 din Legea 146/1997, s-a anulat apelul ca netimbrat.
Analizând cel de-la doilea apel formulat de către pârâta B. SA - S. D., prinprisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296
C.pr.civ, l-a respins pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește situația apartamentului nr. 39 asupra căruia judecătoria nu s-a pronunțat, tribunalul a constatat că prin precizarea acțiunii civile depusă de reclamant pentru termenul din (...) acesta nu a solicitat rectificarea cotelor indivize comune și cotelor părți din teren aferente apartamentului 39, ci doar a apartamentului 33 (f.138-140 dosar fond), aceeași fiind situația și în cuprinsul concluziilor scrise, fiind împrocesuați doar proprietarii tabulari ai ap. nr. 33 și nu și familia N.la M. și C., proprietarii ap. nr. 39 (f. 53 dosar apel).
Cât privește cel de-al doilea motiv, lipsa acceptului băncii pentru parcelare, tribunalul l-a apreciază și pe acesta ca fiind nefondat în condițiile în care potrivit prevederilor art. 5 alin. 1 și 2 din Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, „Până la rambursarea integrală a creditului ipotecar pentru investiții imobiliare, imobilul ipotecat va putea fi înstrăinat numai cu acordul prealabil, în scris, al creditorului ipotecar. Acest acord va fi necesar în legătură cu fiecare înstrăinare determinată.
(2) Actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.";
Rezultă așadar că necesitatea acordului băncii vizează strict actul de înstrăinare și nu alte acte sau operațiuni ulterioare acestuia cum ar fi dezmembrarea acoperișului, cu atât mai mult cu cât reclamantul a devenit în urma înstrăinării tuturor cotelor părți aferente apartamentelor din acest acoperiș, unicul proprietar, evident apartamentul în discuție ipotecat în favoarea apelantei având doar o cotă parte din acesta.
T. a pus în discuție reprezentantei băncii dacă acest accord este condiționat în sensul celor precizate anterior, însă răspunsul a fost negativ.
În susținerea apelului, s-au mai invocat dispozițiile art. 42 al. 1 și 2 din
Legea 7/1996 conform cărora "Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mărirea sau micșorarea întinderii acestuia. (2) Imobilul se modifică prin dezlipire, dacă se desparte o parte dintr-un imobil. Dezlipirea unei părți dintr-un imobil se face, în lipsa unei convenții contrare, împreună cu sarcinile care grevează imobilul. Proprietarii unor imobile învecinate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un imobil, în baza unei documentații cadastrale și a actului autentic, întocmite în condițiile legii. Dacă imobilele sunt grevate cu sarcini reale, operația de alipire nu se poate face decât cu acordul titularilor acestor sarcini.";
Însă, așa cum se poate constata din cuprinsul acestui text de lege, lipsa acordului vizează strict reînscrierea sarcinilor care poartă asupra parcelelor ce se dezlipesc, și nicidecum operațiunea dezmembrării în sine, pe de o parte, iar în speța de față parcelarea este subsecventă întrunirii în mâna aceleiași persoane atuturor cotelor părți indivize din imobilul acoperiș, raportat la cele precizate anterior, pe de altă parte.
Apelanta a mai arătat și faptul că prin parcelare în cazul executării silite a debitorului valoarea apartamentului său ar fi mai scăzută datorită parcelării acoperișului, însă acesta nu este un motiv întemeiat de respingere a petitului de parcelare în condițiile unui acord la înstrăinarea cotei părți indivize.
Față de cele ce preced, tribunalul a menținut soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
S-a reținut că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin încheierea civilă nr. 2. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea formulată de intimatul M. A. M. privind înlăturareaomisiunii din cuprinsul deciziei civile nr.3./17 I. 2012, pronunțată în dosarul nr.(...)al T. C.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Indiferent cum ar fi calificată această cerere, de îndreptare a erorii materiale în conformitate cu art.281 Cod procedură civilă sau de completare a hotărârii în baza art.2812Cod procedură civilă, tribunalul a considerat că această solicitare nu se încadrează în textele de lege menționate. Astfel, prin întâmpinarea formulată într-adevăr intimatul reclamant M. A. M. a solicitat respingerea apelurilor formulate de apelanții S. R.n prin Ministerul Finanțelor Publice și S. „. S. cu obligarea acestora la cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial (f.37-39), atașând dovada plății acestui onorariu, însă, cu toate acestea, tribunalul a constatat folosind sintagma „fără cheltuieli de judecată"; că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată. În atare condiții, chiar dacă s-a săvârșit o eroare de către instanță, aceasta nu poate fi corijată în temeiul dispozițiilor arătate anterior întrucât, pe de o parte, nu constituie o simplă greșeală privind numele, calitatea și susținerile părților sau de calcul, precum și orice altă eroare materială iar, pe de altă parte, nu se poate cere completarea deoarece tribunalul așa cum s-a precizat, a constatat greșit că nu au fost solicitate cheltuieli atingând astfel problema acestor pretenții, făcând un raționament în privința lor așa încât nu se poate susține că nu le-a avut în vedere deloc. Față de cele ce preced, tribunalul a respins cererea, intimatul având la dispoziție alte căi procedurale pentru a obține cheltuielile de judecată. Împotriva deciziei civile nr. 30 din (...) a T. C. a declarat recurs reclamantul M. A. M. și pârâtul S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reclamantul M. A. M. declarând recurs și împotriva încheierii civile nr. 2. pronunțată în dosarul nr. (...)al T. C. 1.Prin recursul declarat de reclamantul M. A. M. împotriva deciziei civile nr. 3. a T. C. s-a solicitat modificarea în parte a acesteia în sensul obligării apelantelor SC B. P. SA și S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în cote egale, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial în faza de apel, cu cheltuieli de judecată în recurs. În motivare s-a arătat că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C., decizia fiind dată cu încălcarea legii în ceea ce privește petitul de acordare a cheltuielilor de judecată. Culpa procesuală a apelantelor este evidentă, în temeiul art. 274 C. acestea trebuind obligate la plata cheltuielilor de judecată. S-a mai precizat că urmează a fi formulată și o cerere de îndreptare a erorii materiale, fiind vorba probabil de o eroare a instanței, în aceste condiții recursul rămânând fără obiect. În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și urm., art. 274 C. 2.Prin recursul declarat de pârâtul S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE s-a solicitat s-a solicitat casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare T. C. În motivare s-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile formulate de către Ministerul Finanțelor Publice indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice când au ca obiect venituri publice. Soluția instanței de apel este deci nelegală. Reclamantul M. A. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivare s-a arătat că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 deoarece obiectul cererii deduse judecății nu îl constituie venituri publice. Mai mult, această apărare putea fi invocată printr-o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru adresată instanței de apel, cale de care acesta nu a uzat. Prin recursul declarat de reclamantul M. A. M. împotriva încheierii civile nr. 269/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) a T. C. s-a solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 3. a T. C., cucheltuieli de judecată. În motivare s-a arătat că aceasta este dată cu încălcarea legii, în mod greșit instanța apreciind că nu ar fi vorba despre o omisiune. Este evident că din moment ce reclamantul a solicitat și dovedit cheltuielile de judecată, iar instanța a reținut că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, este vorba despre o eroare și o omisiune. În drept au fost invocate prevederile art. 281 și urm. C., art. 274 C. și art. 304 pct. 9 C. Analizând recursul declarat de reclamantul M. A. M. și cel declarat de pârâtul S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 30 din (...) a T. C., precum și recursul declarat de reclamantul M. A. M. împotriva încheierii civile nr. 269/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) a T. C., Curtea reține următoarele: Având în vedere faptul că reclamantul M. A. M. a formulat recurs având ca obiect cheltuielile de judecată solicitate în apel atât împotriva deciziei civile nr.3. cât și împotriva încheierii civile nr.2., ambele pronunțate în dosarul nr.(...) al T. C., se impune mai întâi stabilirea ordinii în care se vor cerceta aceste recursuri. Deoarece soluția asupra recursului declarat împotriva deciziei nr.3. a T. C. depinde de soluția pronunțată asupra recursului declarat împotriva încheierii nr.2. a T. C., aceasta va fi ordinea în care vor fi analizate cele două recursuri, recursul declarat de pârâtul S. R.n prin M. F. publice privind o altă chestiune și urmând a fi abordat distinct. 1. Recursul declarat de reclamant împotriva încheierii civile nr.2. a T. C. este nefondat. În mod corect s-a arătat în considerentele încheierii că nu se pune problema completării dispozitivului deciziei civile nr.3. conform dispozițiilor art.2812C., nefiind vorba de o omisiune a instanței de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată. Instanța investită cu soluționarea apelului s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, reținând însă că nu s-au solicitat astfel de cheltuieli de către reclamant. A. a fost motivul pentru care nu s-au acordat. Dispozițiile art.2812C. au fost deci interpretate și aplicate corect de către tribunal. Din perspectiva unei erori materiale reglementată de art.281 C. nu s-au mai formulat critici în recurs, deși instanța a avut în vedere și o eventualăcalificare a cererii formulate ca fiind una de îndreptare a erorii materiale, arătând că nu se pune problema unei erori materiale prin modul de soluționare a chestiunii cheltuielilor de judecată. 2.Recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr.3. a T. C. este fondat. Astfel, din cuprinsul dosarului nr.(...) al T. C. rezultă că reclamantul a depus la dosar întâmpinare(fila 37) prin care a solicitat cheltuieli de judecată în apel, chitanța din care rezultă achitarea onorariului avocațial în cuantum de 500 lei fiind de asemenea depusă la dosar(fila 40). Chitanța nu a fost luată în considerare la pronunțarea deciziei deoarece instanța de apel a apreciat în mod greșit că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în faza apelului. Respingându-se apelurile declarate de pârâți împotriva sentinței pronunțate de judecătorie se impunea a se face aplicarea art.274 alin.1 coroborat cu art.277 C., pârâții recurenți fiind în culpă procesuală. 3.Recursul declarat de pârâtul S. R.n prin Ministerul Fin anțelor Publice este neîntemeiat. Ceea ce se critică prin recurs este faptul că instanța de apel a anulat greșit ca netimbrat apelul declarat împotriva sentinței civile nr.1. a J. D., deși pârâtul nu datora taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru acesta conform art.17 din Legea nr.146/1997. Deși se critică soluția instanței prin care s-a anulat ca netimbrat apelul, făcându-se aplicarea art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, prin recurs nu se invocă greșita aplicare a acestui text de lege ci a art.17 din Legea nr.146/1997, în virtutea căruia pârâtul recurent ar beneficia de o scutire de la obligația achitării taxei judiciare de timbru. Ori, aceste aspecte puteau și trebuiau invocate prin formularea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru puse la dispoziția părții obligate la achitarea acesteia de art. 18 din Legea nr.146/1997. Taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel a fost pusă în vedere a fi achitată, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare din (...)(fila 12 dosar apel), primul termen de judecată stabilit pentru judecarea apelului fiind (...), termen la care s-a invocat de către instanță din oficiu excepția nelegalei timbrări a apelului. Deoarece nu s-a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum s-a arătat în considerentele deciziei atacate, taxa judiciară de timbru nefiind achitată până la termenul stabilit în acest sens, în mod corect a făcut instanța de apel aplicarea art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 care stipulează că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii. Deși ca temei de drept al cererii de recurs se invocă și pct.8 al art.304 C., nu se arată în motivare ce act juridic dedus judecății ar fi fost interpretat greșit de către instanța de apel, apreciindu-se deci că acest motiv de recurs nu este incident. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.3 C., va admite recursul declarat de reclamantul M. A.- M. împotriva deciziei civile nr. 30 din (...) a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va modifica în parte în sensul că în temeiul art.274 alin.1, art.277 C. va obliga pârâții S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și B. P. SA S. D. la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocațial, în părți egale, menținând restul dispozițiilor deciziei atacate. Se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 3. a T. C. raportat la art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.1 C.pr.civ, același temei de drept urmând a fi avut în vedere pentru a se respinge și recursul declarat împotriva încheierii civile nr. 269/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. În temeiul art.274 alin.1 coroborat cu art.277 C. pârâții S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și B. P. SA vor fi obligați la plata, în părți egale,a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul M. A.-M. împotriva deciziei civile nr. 30 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâții S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și B. P. SA S. D. la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, în părți egale. Menține restul dispozițiilor deciziei. Respinge recursul declarat de pârâtul S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 3. a T. C. Respinge recursul declarat împotriva încheierii civile nr. 269/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) a T. C. Obligă pârâții S. R.N prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și B. P. SA, în părți egale la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, azi, (...). Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.apel: O.-C. Tatu, Alin-F. Doica Jud.fond: Cătinean C. L.
| ← Decizia civilă nr. 7/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4178/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
