Decizia civilă nr. 4343/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)*
DECIZIA CIVILĂ NR.4343/R/2012
Ședința din 18 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. S. V. ȘI P. S. A. C. împotriva deciziei civile din 252 din 13 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...)*, privind și pe intimații M. I., SC G. SRL, B. A. S., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat M. I., avocat C. N., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 11 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat M. I., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea pune în discuția reprezentantului reclamantului intimat să precizeze dacă toate motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C.proc. civ.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului, apreciind că unele motive de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304
C. proc. civ., solicitând respingerea acestuia, cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 16461/(...) a J. C.-N., s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei D. C., s-a admis acțiunea extinsă și precizată formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâții D. S. V. Și P. S. A. C., SC G. SRL, B. A. S. și, în consecință, s-a dispus obligarea pârâților la predarea în posesia reclamantului a imobilului revendicat - teren de 532 mp. - identificat ca fiind cuprins în Titlul de proprietate nr. 25870/1078/(...) - intravilan - tarla 14 parcela 734 și 732 și în CF 68 F. nr.top.526/1/1,526/2/1 și 527/1/1 - conform expertizei tehnice topometrice și a răspunsului la obiecțiunile făcute la această expertiză - a expertului ing. Posta M. ce face parte integrantă din prezenta sentința, au fost obligații pârâții în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 404 RON, reprezentând onorariu avocațial 3500 lei și de expert-1140 lei.
P. a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 din Codul de procedură civilă, instanța este chemată mai întâi să se pronunțe asupra excepțiilor care fac de prisos fondul pricinii.
Pârâta D. C. a fost înființată ca instituție de specialitate, la nivel județean, cu personalitate juridică, prin HG 4., după cum chiar aceasta recunoaște prin înscrisurile de la dosar.
În consecință, a veni și a susține excepția lipsei capacității procesuale pasive, pe motiv că pârâta nu deține, nu a avut și nu are în patrimoniul său nici terenul în litigiu și nici clădirea dispensarului sanitar veterinar F.l este eronat, pe lângă faptul că se confundă noțiuni elementare, cum ar fi calitatea și capacitatea procesuală.
Prin urmare, din moment ce are personalitate juridică, nu are cum să nu aibă capacitate procesuală, cel puțin prin prisma dispozițiilor art. 41 Cod procedură civilă, motiv pentru care excepția invocată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că, în CF 68 F., reclamantul este înscris ca proprietar asupra imobilului de sub A+16, prin întabularea dreptului de proprietate asupra terenului, în baza Sentinței Civile nr. (...) dată în dosar nr. (...) al J. C.-N., cu titlu de moștenire și partaj.
Expertul judiciar desemnat în cauză, ing. Posta M., a procedat la identificarea imobilului revendicat - terenul de 532 mp.- ca fiind cuprins în Titlul de proprietate nr. 25870/1078/(...) - intravilan - tarla 14 parcela 734 si 732 și în CF 68 F. nr.top.526/1/1,526/2/1 și 527/1/1 - conform expertizei tehnice topometrice și a răspunsului la obiecțiunile formulate la această, expertiză care urmează să facă parte integrantă din sentință.
Din concluziile formulate în răspunsurile date în final de expert - atât în expertiză cât și în răspunsurile la obiecțiunile făcute la expertiză, rezultă că terenul revendicat, de 532 mp, se cuprinde atât în titlul său de proprietate nr. 25870/1078/(...) în tarlaua 14 parcelele 734 și 732, cât și în CF 68 F., în care reclamantul este menționat ca proprietar, în urma întabulării dreptului de proprietate asupra terenului, în baza Sentinței Civile nr. (...) dată în dos. nr. (...) al J. C.-N., cu titlu de moștenire și partaj, după cum s-a arătat deja.
Ca urmare a succesiunii actelor normative precizate de pârâți, deținătorii efectivi actuali ai terenului sunt SC G. SRL, prin asociat administrator B. A. S..
Terenul în discuție nu a făcut parte din domeniul privat al S. R., nu a fost concesionat pârâților odată cu închirierea clădirii situate pe acesta, iar, prin hotărâri judecătorești, reclamantului i s-au respins cererile de emitere a titlului și punere în posesie, tocmai pe considerentul că acesta deja se află cuprins în titlul său de proprietate emis încă din 1996, în temeiul evidentelor registrului agricol al comunei și apoi tocmai a evidentelor CF 68
F. identificate în expertiză.
Discuția în legătură cu construcțiile de pe teren nu se impune, raportat la precizarea de acțiune ulterioară.
Văzând considerentele de mai sus, concluziile de specialitate ale expertului, pe care și le însușește ca fiind întemeiate, poziția procesuală convergentă și univocă a pârâților dispozițiile art. 480 din Codul civil, instanța a apreciat că cererea extinsă și precizată este fondată, și a fost admisă ca atare.
Prin decizia civilă n r. 397 din (...) a T.ui C., a fost admisă excepția lipseicalității procesuale pasive a pârâtei D. S. V. și pentru S. A. C..
A fost admis apelul declarat de pârâta D. S. V. și pentru S. A. C. împotriva sentinței civile nr. 1. pronunțată în dosar nr. (...) al J. C.-N., carea fost schimbată în parte în sensul că a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul M. I., inclusiv cererea privind cheltuielile de judecată față de pârâta D. S. V. și pentru S. A. C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate. A fost admisă excepția nelegalei timbrări.
A fost anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de pârâta SC "G." S.
Intimatul M. I. a fost obligat să achite apelantei D. S. V. și pentru S. A.
C. suma de 619,10 lei cheltuieli de judecată în apel.
A.anta SC G. SRL a fost obligată să achite intimatului M. I. cheltuieli de judecată în apel în sumă de 1000 lei.
Prin Decizia civilă nr. 335/R/(...) a Curții de A. C. , s-a admis recursul declarat de reclamantul M. I. I., împotriva deciziei civile nr. 3. din (...) a T.ui C., care a fost casată în parte. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. S. V. ȘI P. S. A. C. S-a trimis cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârâta D. S. V. ȘI P. S. A. C., aceleași instanțe Tribunalul Cluj.
Au fost menținute restul dispozițiilor deciziei atacate.
Instanța de recurs a reținut că reclamantul, care și-a dovedit dreptul de proprietate, urmărește în contradictoriu cu pârâții recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunului său imobil, dar și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește, fără a fi proprietar astfel încât se îndreaptă, în contra persoanei care deține materialmente lucrul revendicat.
Prin urmare, într-o astfel de acțiune, legitimarea procesuală pasivă care, de regulă, se determină de reclamant prin cererea de chemare în judecată, trebuie examinată de judecător în raport de situația faptică a imobilului respectiv dacă acesta se află sau nu în posesia sau eventual în patrimoniul pârâților, unde imobilul a ajuns prin efectul unor dispoziții legale.
Posesia constă în stăpânirea unui lucru, în exercitarea unei puteri de fapt, în cadrul căreia posesorul se comportă ca și când el ar fi adevăratul titular al dreptului real asupra lucrului. P. ca stăpânirea unui lucru să fie calificată drept posesie două elemente trebuie să fie întrunite cumulativ: elementul material - corpus și elementul intențional - animus, care constă în intenția celui care stăpânește bunul de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar.
În ceea ce privește elementul material este posibil ca această putere să fie exercitată nu numai personal de către posesor, dar și printr-un reprezentant al său, adică să fie exercitată o posesie corpore alieno.
În aceste condiții, simpla afirmație a pârâtei D. S. V. și pentru S. A. C. referitoare la faptul că nu deține, nici teoretic și nici faptic imobilul în litigiu, prin invocarea dispozițiilor actelor normative de organizare și funcționare proprii și cele ale Agenției D. S., în lipsa unor verificări în concret a persoanei sau a persoanelor care exercită sau nu posesia imobilului pretins de reclamant nu este suficientă pentru lămurirea pe deplin a stării de fapt, în scopul aflării adevărului, astfel încât acțiunea reclamantului față de această pârâtă urmează să fie rezolvată pe fond și nu pe excepția de lipsă de legitimatio ad causam.
Prin decizia civilă n r. 252/(...) a T.ui C. , în rejudecarea apelului dupăcasarea parțială, apelul pârâtei D. S. V. și pentru S. A. C. împotriva sentinței civile nr. 1. a J. C.-N. a fost respins, apelanta fiind obligată să-i plătească intimatului M. I. 2000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
P. a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că reclamantul este proprietar asupra terenului în suprafață de 532 mp, înscris în CF 68 F., cu nr. topo. 526/1/1, 526/2/1 și 527/1/1, pe care este edificată o construcție, folosită ca dispensar sanitar veterinar.
În rejudecarea apelului au fost audiați martorii D. V. și M. V., care au declarat că terenul în litigiu este îngrădit și închis, acces având doar personalul dispensarului veterinar.
Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. a din OG nr. 42/2004, cu modificările ulterioare, „autoritatea Națională S. V. si pentru S. A., denumita in continuare Autoritatea, este autoritatea centrala sanitar-veterinara si pentru siguranța alimentelor, care coordonează tehnic si administrativ întreaga activitate a serviciilor sanitar-veterinare si pentru siguranța alimentelor, organizează si controlează efectuarea activităților publice sanitar-veterinare si pentru siguranța alimentelor";.
De asemenea, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 127/2005 „în contractele de concesiune deja încheiate Autoritatea Națională S. V. și pentru S. A. se subrogă în drepturile și obligațiile Agenției D. S. în ceea ce privește activitățile sanitar-veterinare de interes național, prin încheierea de acte adiționale. A. D. S. rămâne concedent pentru bunurile imobile aflate în administrarea sa, în care își desfășoară activitatea concesionarii activităților sanitar-veterinare publice de interes național";.
Față de cele ce preced, ținând cont și de statuările instanței de recurs, tribunalul reține că, deși apelanta nu folosește efectiv terenul în litigiu și nici nu are administrarea construcției cu destinația dispensar sanitar veterinar, în condițiile în care terenul reclamantului este îngrădit și folosit exclusiv de personalul dispensarului, iar apelanta coordonează administrativ întreaga activitate a serviciilor sanitar-veterinare, aceasta poate fi obligată, în temeiul dispozițiilor art. 480 C. civ., să respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului în litigiu.
În consecință, tribunalul consideră că apelul declarat de pârâtă este nefundat, urmând ca în baza dispozițiilor art. 296 C. proc. civ. să îl respingă și să păstreze sentința atacată, aceasta fiind legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs pârâta
apelantă, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului.
În motivarea recursului ei, pârâta învederează că instanța de apel nu a respectat dezlegarea în drept dată de instanța de recurs, interpretând în mod subiectiv considerentele hotărârii, în favoarea reclamantului intimat.
Aprecierea probațiunii a fost eronată, instanța de apel reținând greșit că reclamantul a fost lipsit de posesia imobilului prin fapta pârâtei, deși aceasta nu deține cu nici un titlu imobilul, nu l-a posedat niciodată și nu are în administrare clădirea dispensarului sanitar.
Contrar considerentelor instanței de apel, recurenta nu are o coordonare administrativă, ci doar una tehnică a programului strategic de interes național desfășurat de cabinetul medical veterinar privat ce are în concesiune de la A. D. S. clădirea dispensarului veterinar.
Pârâta recurentă nu coordonează întreaga activitate sanitar-veterinară desfășurată prin cabinetele sanitare veterinare private, coordonarea ei limitându-se doar la acțiuni anuale din programul strategic de interes național, controlul realizării acestui program efectuându-se în localitățile care alcătuiesc raza teritorială a circumscripției sanitare veterinare F., deci în afara terenului în litigiu.
Recurenta nu a fost sesizată vreodată de reclamant, respectând întotdeauna dreptul de proprietate al acestuia, nu a procedat vreodată laîngrădirea terenului în litigiu, iar, la predarea patrimoniului către ADS, a predat doar clădirea, fără împrejmuire.
Prin admiterea acțiunii, recurenta este obligată să predea posesia a ceva ce nu deține.
Reclamantul intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând, în esență, cele invocate în fața instanțelor de fond.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaapreciază că cele referitoare la modul în care instanța de apel a stabilit starea de fapt nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod proc. civ., în condițiile în care pct. 11 privind posibilitatea reaprecierii probelor a fost abrogat încă prin dispozițiile art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
M.ivul referitor la încălcarea dezlegării în drept dată de instanța de recurs în temeiul art. 315 alin. 1 Cod proc. civ., care s-ar încadra în dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod proc. civ., este nefondat, întrucât instanța de apel, stabilind starea de fapt, inclusiv pe baza audierii unor martori și constatând că terenul pe care este edificat dispensarul veterinar este îngrădit și închis, acces la imobil având doar personalul dispensarului, a stabilit că imobilul obiect al litigiului este ocupat de concesionar, iar apoi, tocmai având în vedere soluția pronunțată de Curtea de A. în recurs, prin care aceasta a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei recurente, a apreciat că, aceasta fiind cea care coordonează activitatea serviciilor sanitar-veterinare, poate fi obligată, în această calitate, să respecte dreptul de proprietate al reclamantului.
În realitate, așa cum corect a reținut tribunalul, curtea a casat decizia inițială pronunțată în apel tocmai reținând și dezlegând în drept calitatea procesuală pasivă a pârâtei D., reținând că posesia nu trebuie exercitată personal de cel chemat în judecată, putând fi exercitată și printr-un reprezentant al său, acesta fiind motivul pentru care a trimis apelul spre rejudecare, pentru ca acțiunea să fie judecată pe fond față de această pârâtă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., din considerentele arătate, curtea va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., recurenta va fi obligată să-i plătească reclamantului intimat cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la f. 17.
P. ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE :
Respinge recursul declarat de pârâta D. S. V. ȘI P. S. A. C. împotriva deciziei civile nr. 252 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr.(...)*, pe care o menține.
Obligă recurenta să-i plătească intimatului M. I., suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: M. Oncică-S., D. I. Tașcă
| ← Decizia civilă nr. 2803/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1675/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
