Decizia civilă nr. 564/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 564/R/2012
Ședința publică din 10 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P.
JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C. G.IER : A.-A. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta S. C. DE C. G. 1
C. T.-B., împotriva deciziei civile nr. 8. din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. T. B., PRIN P., precum și pe pârâta intimată S. C. DE C. G. 2 F. B.-N., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art. 50 alin. 2 din L. nr. 7.).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, doamna avocat P. E.-G. și reprezentantul pârâtei intimate S. C. de C. gr. 2 F. B.-N., domnul G. I., având funcția de președinte al consiliului de administrație, lipsă fiind reprezentantul reclamantei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta S. C. de C. gr. 1 C. T.-B. a fost introdus în termen legal, a fost comunicat părților adverse și a fost legal timbrat cu timbre judiciare în valoare de 0,30 lei (f. 5) și cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei (f. 6).
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la f. 7 din dosar se află împuternicirea avocațială nr. 103/(...), care atestă împrejurarea că pârâta recurentă a împuternicit-o pe doamna avocat P. E. G., doar pentru redactarea și motivarea recursului.
Doamna avocat P. E. G. depune la dosar împuternicirea avocațială nr.
4/(...), care atestă împrejurarea că a fost împuternicită de reclamanta recurentă S. C. de C. gr. 1 C. T.-B. pentru susținerea recursului și pentru a o reprezenta în dosarul nr. (...) al C. de A. C., la care a fost anexată chitanța care atestă plata onorariului de avocat în cuantum de 300 lei.
Curtea constată că la data de (...), pârâta intimată S. C. de C. gr. 2 F. B.-
N., a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, prin care se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, din care 1 exemplar se înmânează reprezentantului reclamantei recurente.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, expediată prin poștă de reclamanta intimată C. T. B., prin P., prin care aceasta solicită admiterea în parte a recursului formulat, menținerea ca temeinică și legală în parte a deciziei civile nr. 8. din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), fără cheltuieli de judecată, precum și judecarea cauzei în lipsă, din care 1 exemplar se înmânează reprezentantului reclamantei recurente.
Reprezentanta reclamantei recurente și reprezentantul pârâtei intimate arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei pârâtei recurente în susținerea recursului și reprezentantului pârâtei intimate pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în baza dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct. 9
C.pr.civ. și pe cale de consecință, modificarea în totul a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului ca nefondat, cu obligarea apelantei S. C. de C. gr. 2
F. B.-N. la plata cheltuielilor de judecată în apel și în recurs, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea ca neîntemeiat a recursului declarat de reclamanta C. de C. gr. 1 C. T.-B., pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal.
Reprezentantul pârâtei intimate arată că potrivit art. 50 alin. 1 din L. nr.
7., încheierea de carte funciară se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, iar în speța de față, recurenta trebuia să fie una din persoanele înscrise în cartea funciară, însă pentru că plângerea formulată de reclamanta recurentă la O. B.-N. nu a fost admisă, aceasta nu a fost înscrisă în cartea funciară.
De asemenea, reprezentantul pârâtei intimate arată că instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a dat mai mult decât s-a cerut, având în vedere că instanța de fond nu a fost investită cu un capăt de cerere privitor la dobândirea dreptului de proprietate prin edificarea construcțiilor.
Totodată, reprezentantul pârâtei intimate arată că actul pentru efectuarea lucrărilor de construire a fost emis pârâtei intimate S. C. de C. gr. 2
F. B.-N. și nu reclamantei recurente S. C. de C. gr. 1 C. T.-B., iar în anul 1979, printr-o Hotărâre emisă de C. Local al mun. B.-N. au fost atribuiți 5200 mp pentru construcții în favoarea U.J.C.C. B.-N., care ulterior a devenit S. C. de C. gr. 2 F. B.-N.
De asemenea, reprezentantul pârâtei intimate arată că instanța de fond a confundat două instituții, respectiv instituția plângerii împotriva încheierii de carte funciară și instituția rectificării de carte funciară și, totodată, arată că pe tot parcursul judecării apelului, reprezentanta reclamantei intimate S. C. de C. gr. 1 C. T.-B. nu a formulat o cerere, prin care să solicite disjungerea capătului de cerere privitor la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin edificarea construcțiilor.
În concluzie, reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...) au fost admise plângerile formulate de reclamantele pârâte- reconvenționale S. C. DE C. G. I C. T. B. și C. T. B., în contradictoriu cu pârâtareclamantă-reconvențională S. C. DE C. DE G. 2 F. B.-N. și în consecință: s-a dispus anularea parțială a Încheierii nr. 14.981/(...) întocmită de O. B.-N., prin care s-a dispus intabularea dreptului de folosință asupra terenului înscris în CF nr. 25445 T. B., pe numele pârâtei, ca nelegală; s-a dispus intabularea în favoarea reclamantei S. C. de C. G. 1 C. T. B., a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/1 părți de sub A1.1 și A1.2 din CF nr. 25445 UAT T. B., cât și a dreptului de folosință asupra A1 din CF nr. 25445 UAT T. B.
S-a respins, ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă-reconvențională S. C. DE C. DE gr. 2 F. B.-N. A fost obligată pârâta reclamantă-reconvențional la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 800 lei reprezentând onorariu avocațial solicitat, în favoarea reclamantei C. T. B.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin încheierea O. B.-N., B. de C. Și P. I. B., nr. 14981/(...) s-a admis cererea formulată de intimata S. C. de C. de gr. II F. B.-N. și s-a dispus cu privire la imobilul din C. 25.445 UAT T.-B., prin conversia de pe hârtie a C. 273 a localității M. B., intabularea dreptului de proprietate în baza legii în cotă de 1/1 părți asupra Al în favoarea Comunei T.-B. sub B/l din C. 25.445 UAT T.-B. și intabularea dreptului de proprietate cu titlu de construire în cotă de 1/1 părți asupra A 1.1. de sub B2 și asupra A 1.2. de sub B3 din același C. 25.445
U.A.T. T.-B. în favoarea intimatei S. C. de C. de gr. II F. B.-N. și a dreptului de folosință asupra terenului aferent sub CI din același C.
Instanța a apreciat că încheierea atacată este nelegală și netemeinică cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor și a dreptului de folosință asupra terenului aferent pe numele intimatei C. de C. de gr. II F. B.-N. și nu pe numele petentei S. C. de C. de G. 1 C. și a faptului că această înscriere s-a făcut fără acceptul acesteia, menționându-se CF T. B., în loc de M. B.
A reținut instanța că petenta S. C. de C. de G. 1 C., ca și cooperativă de consum s-a înființat în anul 1965, iar în temeiul art. 117 din L. 1/2005 s-a constituit în S. C. de consum C. T. B., ca succesoare de drept a C. T. B.
Anterior constituirii în societate, respectiv în perioada anilor 1974-1981, așa cum reiese din adeverința Primăriei T. B. nr. 717/(...), pe terenul înscris în CF 273 M. B., nr. top 1710/1/2, petenta a edificat un corp de construcție cu destinația de spații comerciale în regim de înălțime P+1E și un corp B cu destinația de spații de cazare în același regim de înălțime. D. edificarea construcțiilor s-a făcut în baza autorizațiilor nr. 197/(...) și nr. 193/1978 formulate de U. B.-N., toate cheltuielile pentru edificare au fost suportate de petentă, care de la data dării în folosință a fost considerată ca fiind proprietara imobilului, nepunându-se vreodată problema vreunui drept al UJC. B.-N., actualmente F. B.-N.
De altfel, prin adeverința nr. 2816/(...) a Primăriei T. B. se confirmă că petenta este înregistrată în registrul agricol al comunei cu cele două construcții
și că aceasta achită impozitul anual pentru construcții. De asemenea, din procesele-verbale de recepționare a lucrărilor de construire, instalații apă, rețele termice exterioare, iluminat și încălzire centrală privitoare la cabana turistică Valea Străjii, rezultă că toate aceste lucrări au fost executate de petenta S. C. de C. de G. 1 C., din cele două fișe de inventar a mijloacelor fixe pentru anii 1995 și 2009, depuse la dosar, rezultă că imobilele în discuție figurează în proprietatea aceleiași petente.
De asemenea, în referatul U. B.-N. din (...), se arată că popasul turistic Valea Străjii „este în afara planului de investiții al U. B. pe anul 1. că popasul în discuție „este aparținător C.erativei de C. P. B. că lucrarea urmează a se executa în baza proiectului de execuție întocmit de U. B., serviciul investiții și că „lucrarea va fi executată în regie proprie, iar materialele necesare pentru construcții și instalații se vor procura pe plan local și la preț de investiție";.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 299-300), rezultă că U. apare în acte, deoarece potrivit atribuțiilor statutare și dispozițiilor legale în vigoare, aprobarea documentației și obținerea autorizației intrau în atribuțiile U., iar derularea plăților nu se putea face decât prin B. de I. de către U. din actele depuse la dosar de către intimată, nu rezultă faptul că aceasta ar fi suportat investiția respectivă, ci faptul că aceasta a lucrat în numele și pentru cooperativa de consum locală.
În ce privește situația terenului aferent construcțiilor s-a confirmat că acesta este proprietatea petentei C. T. B., conform HCL 39/1999, figurând în CF 273 M. B. și nu T. B., cum greșit s-a dispus prin încheierea atacată.
De asemenea, prin decizia C. C. nr. 913/(...) a fost declarat neconstituțional art. 107 al. 1 din L. 1/2005, privind organizarea și funcționarea cooperației, prin urmare, intimata nu poate dobândi un drept de folosință gratuită asupra terenului și ca atare, în lipsa unui contract de închiriere sau de dare în folosință cu plată sau de vânzare-cumpărare, nu este posibilă intabularea unui asemenea drept.
Pe de altă parte, petenta deține contract de dare în folosință cu plată a terenului aferent construcțiilor și centralizatorul imobilelor revenite fiecărei cooperative, în urma desființării cooperativei zonale, Cabana Turistică Valea
Străjii, revenind petentei C. de C. de G. 1 C.
În ce privește cererea reconvențională formulată de intimata C. de C. de gr. II F. B.-N., prin care se solicită, să constate că intimata a dobândit dreptul de folosință asupra terenului înscris în c.f. nr. 273 M. B., nr. top. 1710/1/2, actualmente c.f. 25.445 T. B., instanța a apreciat ca fiind inadmisibilă, atâta timp cât prin încheierea de c.f. atacată în prezentul dosar tocmai acest lucru s- a dispus, intimata fiind deja proprietară tabulară asupra construcțiilor și cu un drept de folosință asupra terenului intabulat în c.f. cererea-reconvențională este și lipsită de obiect.
În ceea ce privește celelalte susțineri ale intimatei reclamantă- reconvențional, instanța a conchis că acestea nu corespund adevărului, fiind contrazise de actele depuse la dosar și completarea H.C.L. nr. 39/1999 din care rezultă că și terenul din c.f. 273 M. B. (poziția 93) este proprietatea petentei C. T. B.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel pârâta S. C. de C. de gr. 2 F. B. N., înregistrată la ORC B. N. sub nr. C(...), CUI 3536896 reprezentată prin G. I. în calitate de președinte, solicitând schimbarea ei în tot în sensul respingerii plângerilor formulate împotriva încheierii de c.f. nr. 14981/(...).
Prin decizia civilă nr. 8. din (...) pronunțată de T. B.-N. s-a admis, în parte, apelul declarat de pârâta S. C. de C. G. II F. B.-N., împotriva sentințeicivile nr. (...), pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 22 aprilie 2011, în dosarul nr. (...), hotărârea atacată a fost schimbată în parte și în consecință:
- s-a respins plângerea formulată de reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B. împotriva încheierii de carte funciară nr. 14.981/(...), ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă;
- s-a respins cererea formulată de reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B., având ca obiect intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției ca neîntemeiată.
S-a menținut soluția de admitere a plângerii formulate de reclamanta C. T. B., cu consecința anulării parțiale a încheierii nr. 14981/(...) prin care s-a dispus intabularea dreptului de folosință supra terenului înscris în c.f. 25.445
T. B. și de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată de 800 lei în favoarea reclamantei comuna T. B.
S-au menținut dispozițiile de intabulare a dreptului de folosință asupra terenului în favoarea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B. și de respingere a cererii reconvenționale.
A.anta a fost obligată să plătească intimatei C. T. B. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut următoarele:
1. C. T. B. a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară nr.
14981/(...), emisă de B. de cadastru și publicitate imobiliară din cadrul O. B.-
N. în dosarul nr. 14981/(...), plângere prin care a solicitat anularea parțială a încheierii contestate, respectiv cu privire la intabularea dreptului de folosință asupra terenului înscris în c.f. nr. 25445 T. B. în favoarea pârâtei-apelantă S. C. de C. G. II F. B.-N. și care a fost înregistrată sub nr. (...) și ulterior, la (...), dosarul a fost conexat la dosarul nr. (...) având ca obiect plângerea formulată împotriva aceleiași încheieri de carte funciară de reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B.
2. Analizând conținutul plângerii formulate de reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B. (f. 3 dosar fond), tribunalul a reținut că doar capătul de cerere „I"; din plângere reprezintă o veritabilă plângere împotriva încheierii de carte funciară contestate, reclamanta solicitând anularea parțială a încheierii de carte funciară în sensul 1. respingerii cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor, A1.1-construcție C1- corp A și A1.2-C2 - construcție corp
B în favoarea pârâtei S. C. de C. G. II F. B.-N. și 2. respingerea cererii de intabulare a dreptului de folosință asupra terenului aferent construcțiilor în favoarea aceleiași pârâte, în timp ce capătul de cerere nr. „., prin care se solicită intabularea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B. în cartea funciară cu titlu de proprietate asupra construcțiilor și cu titlu de drept de folosință asupra terenului aferent, reprezintă o acțiune de drept comun, având obiect intabularea în cartea funciară, întrucât această cerere excede cadrului plângerii împotriva încheierii de carte funciare, procedură în care se verifică doar legalitatea încheierii de carte funciară contestate.
Că cererea nr. I, prin care se solicită anularea parțială a încheierii de carte funciară, constituie o plângere împotriva încheierii de carte funciară și nu o acțiune în rectificarea intabulării, pe lângă faptul că acest aspect rezultă din conținutul plângerii și motivarea în drept a acesteia, respectiv dispozițiile art. 50 din L. nr. 7., rezultă și din faptul că: plângerea a fost formulată prin avocat, care are cunoștințe juridice de specialitate și care a înțeles să circumscrie demersul său dispozițiilor legale ce reglementează plângerea împotriva încheierii de carte funciară, plângerea a fost depusă la O. cu ocazia invocării,de către apelantă, a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, aceasta din urmă, a formulat apărări invocând calitatea ei de persoană interesată să formuleze plângerea și niciun moment nu a invocat faptul că a formulat o acțiune în rectificarea intabulării.
T. a analizat cu prioritate critica formulată de apelantă prin care aceasta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru formularea plângerii împotriva încheierii de carte funciară.
În acest sens s-a reținut că, procedura înscrierii drepturilor în cartea funciară este reglementată de L. nr. 7., în cuprinsul art. 47-50 și registratorul de carte funciară dispune efectuarea înscrierii prin încheiere, încheiere care, potrivit art. 50, se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Potrivit art. 50 alin. 2, în forma în vigoare la data emiterii încheierii de carte funciară contestată, încheierea de înscriere sau de respingere putea fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial și se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
Ulterior, a fost modificat alin. 2 și au fost introduse alin. 2/1 și alin. 2/2 astfel că, în prezent, împotriva încheierii prin în prezent persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul iar, conform art. 50 alin. 2/1 împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. C. de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
În speță, modificările intervenite, cu privire la căile de atac nu au nicio relevanță întrucât trebuie lămurit doar cine are calitate de a contesta încheierea de admitere sau de respingere a intabulării.
De reținut că, atât anterior modificării, cât și în prezent, contestarea încheierii de carte funciară, prin plângere sau prin cerere de reexaminare și apoi plângere, o pot face doar persoanele interesate, așa cum acestea sunt definite de art. 50 din L. nr. 7. întrucât doar acestora li se comunică încheierea iar plângerea este un mijloc procesual aflat doar la îndemâna celor cărora încheierea le-a fost comunicată, cât timp termenul curge de la comunicare.
În privința plângerii împotriva încheierii de carte funciară sfera persoanelor interesate a fost restrânsă fiind definite ca fiind „. interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză";.
Așadar, nu orice persoană interesată poate formula plângere împotriva încheierii de admitere sau de respingere a intabulării ci doar cele care figurează menționate în cartea funciară cu privire la imobilul respectiv.
Un alt motiv pentru care doar persoanele menționate în cartea funciară pot formula plângere este acela că, doar în privința acestora, se poate verifica respectarea termenului de 15 zile de la comunicare, pentru formularea plângerii, în caz contrar, s-ar ajunge ca o plângere să poată fi formulată oricând de persoanele cărora încheierea nu le-a fost comunicată, deși dispoziția legală nu prevede aceasta.
Toate celelalte persoane care justifică un interes și sunt lezate de înscrierile efectuate în cartea funciară și ale căror drepturi nu erau înscrise în cartea funciară la data efectuării intabulării au la îndemână doar acțiunea în rectificarea intabulării, acțiune prevăzută, până la data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Noului Cod civil, de art. 34 din L. nr. 7. și, în prezent, de art. 908 din Noul Cod Civil.
Acțiunea în rectificarea intabulării este prevăzută pentru orice persoană interesată, fără să se impună și condiția ca aceasta să fie menționată în cartea funciară.
Prin urmare, pentru persoanele interesate, care sunt menționate în cartea funciară legiuitorul a prevăzut atât plângerea împotriva încheierii de carte funciară, cât și acțiunea în rectificare a intabulării iar pentru celelalte persoane care justifică un interes dar care nu figurează menționate în cartea funciară este prevăzută doar acțiunea în rectificarea unei intabulări.
Distincția este justificată întrucât prin efectuarea unei înscrieri în cartea funciară pot fi afectate drepturile unor terți care nu sunt înscriși în cartea funciară și cărora încheierea de intabulare nu li se comunică.
Cum S. C. de C. G. I C. T. B. nu figura menționată în cartea funciară la data emiterii încheierii de intabulare, aceasta nu se încadrează în sfera persoanelor interesate care pot formula plângere împotriva încheierii astfel că nu are calitate procesuală activă de a promova plângerea, excepția invocată de apelantă fiind întemeiată.
Pentru radierea înscrierii apelantei din cartea funciară reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B. are la îndemână doar acțiunea în rectificare.
În consecință, în privința părții din acțiune, ce constituie plângere împotriva încheierii de carte funciară, reclamanta nu are calitate procesuală activă.
Criticile apelantei referitoare la admiterea plângerii Comunei T. B., care a solicitat anularea încheierii doar sub aspectul intabulării dreptului de folosință în favoarea apelantei, nu sunt întemeiate.
Prin încheierea atacată, la solicitarea apelantei, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea comunei T. B., dispoziție care nu a fost contestată de niciuna din părți astfel că, sub acest aspect, încheierea este irevocabilă.
În aceste condiții criticile apelantei referitoare la faptul că nu a avut cunoștință de faptul că terenul este proprietatea comunei T. B., nu sunt întemeiate, deoarece chiar apelanta a solicitat intabularea acestei comune asupra terenului, intabulare dispusă de O. , în temeiul legii.
Sub aspectul caracterului oneros al dreptului de folosință nu are relevanță dacă terenul este domeniu public sau domeniu privat al comunei, cât timp prin decizia C. C. nr. 9. s-a statuat că dispozițiile art. 107 alin. 1 din L. nr.
1/2005 sunt neconstituționale în măsura în care folosința terenurilor se face cu titlu gratuit.
Or, apelanta nu a probat faptul că la baza intabulării dreptului de folosință în favoarea sa, a stat un act cu titlu oneros, intabularea dreptului de folosință în favoarea apelantei fiind efectuată în temeiul actului inițial de dare în folosință fără termen și fără plată, respectiv D. nr. 3. septembrie 1979 (f.
114-115 dosar fond), așa cum se menționează în preambulul încheierii de carte funciară 14981/20110 (f. 31 dosar fond).
Susținerile apelantei în sensul că nu a cunoscut cine este proprietarul terenului pentru a depune diligențe în vederea obținerii dreptului de folosință cu titlu oneros apar astfel ca neîntemeiate, cât timp avea cunoștință cine este proprietarul terenului încă de la data formulării cererii de intabulare iar prin încheierea de intabulare, mai întâi s-a intabulat dreptul de proprietate al comunei asupra terenului și apoi s-a intabulat dreptul de folosință al apelantei și dreptul de proprietate asupra construcțiilor.
Prin urmare nu are nicio relevanță în cauză faptul că hotărârea de guvern care atestă includerea terenului în domeniul public al comunei este ulterioară pronunțării sentinței, fiind neîntemeiate și criticile referitoare la faptul că proprietar ar fi Statul Român și nu comuna.
Relevant este faptul că apelanta a fost intabulată cu drept de folosință asupra terenului, ce constituie proprietatea comunei T. B., în baza unui act administrativ prin care i s-a atribuit gratuit în folosință terenul, astfel că intabularea este nelegală conform art. 107 din L. nr. 1/2005.
Așa fiind, în mod legal și temeinic plângerea formulată de comuna T. B. a fost admisă și s-a dispus anularea parțială a încheierii, în ce privește intabularea dreptului de folosință asupra terenului.
De altfel, este de observat că, deși, în considerentele sentinței apelate se apreciază că atât intabularea dreptului de folosință cât și intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor este nelegală, conform dispozitivului sentinței, s-a dispus anularea parțială a încheierii de carte funciară doar în ce privește dreptul de folosință asupra terenului dar acest aspect nu are relevanță în prezentul apel cât timp reclamanta interesată nu a declarat apel iar, potrivit celor anterior expuse, nu are calitate procesuală activă de a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Referitor la dispoziția din sentința apelantă prin care s-a dispus intabularea dreptului de folosință asupra terenului în favoarea reclamantei S.
C. de C. G. I C. T. B., tribunalul a reținut că criticile apelantei nu sunt întemeiate.
Astfel, proprietarul înscris în cartea funciară este intimata C. T. B. iar apelanta nu a justificat că deține folosința cu titlu oneros, pentru a fi menținută intabularea acestui drept ca fiind legală, în timp ce reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B. a probat faptul că, în baza contractului de închiriere nr.
21/(...), deține folosința terenului cu titlu oneros până la data de (...). Susținerile apelantei în sensul că acest contract nu este valabil, nu sunt întemeiate deoarece unitatea administrativ teritorială este reprezentată de primarul acesteia care încheie actele în numele unității administrativ teritoriale și reprezintă interesele acesteia prin intermediul aparatului său de lucru, care este primăria.
În consecință în mod legal și temeinic s-a dispus intabularea reclamantei
S. C. de C. G. I C. T. B. în cartea funciară, cu titlu de drept de folosință asupra terenului proprietatea comunei T. B.
Sunt lipsite de relevanță susținerile reclamantei, conform cărora terenul trebuia înscris într-o carte funciară a localității M. B. și nu a localității T. B., cât timp este cert că, în prezent, terenul se află în raza administrativă a comunei T. B., aspect necontestat cât timp, pe de o parte, apelanta a solicitat intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea acestei comune iar, reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B., pe de altă parte, invocă includerea aceluiași teren în domeniul public și încheierea contractului de închiriere cu reprezentanții acestei unități administrativ teritoriale iar, potrivit noului sistem de cadastru și publicitate imobiliară, reglementat de L. nr. 7., conform art. 2, 10, 11, 12 din această lege, cadastrul de organizează la nivelul unității administrativ teritoriale și nu la nivelul fiecărei localități componente a unității administrativ teritoriale. Prin urmare noile cărți funciare vor fi denumite ca fiind ale unității administrativ teritoriale și nu ale localităților componente, localizarea concretă a imobilelor într-o anumită localitate ce aparține unității administrativ teritoriale rezultând din planurile de carte funciară.
În schimb, intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B. apare ca nelegală.
Astfel, cum această reclamantă nu are calitate procesuală activă să formuleze plângere împotriva încheierii de intabulare și cum cealaltă reclamantă, C. T. B. a contestat încheierea doar în ce privește dreptul de folosință asupra terenului, urmare a respingerii plângerii reclamantei S. C. de
C. G. I C. T. B. și a admiterii plângerii Comunei T. B., rămâne în ființă intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea apelantei.
Radierea acestui drept este posibilă doar urmare a unei acțiuni în rectificare a intabulării, acțiune în cadrul căreia reclamanta S. C. de C. G. I C. T. B. trebuie să-și justifice și titlul în temeiul căruia solicită intabularea ei și radierea celui înscris în cartea funciară.
Or, în prezentul litigiu, reclamanta nu a formulat o acțiune în rectificare a intabulării dreptului de proprietate al apelantei asupra construcțiilor și nici nu a solicitat ca instanța să constate că ea a dobândit dreptul de proprietate prin edificare, pentru ca astfel hotărârea judecătorească să constituie titlul în baza căruia solicită intabularea ei și radierea apelantei.
Cât timp instanța nu a fost legal investită cu o astfel de acțiune, nu poate analiza legalitatea intabulării apelantei asupra construcțiilor și nici calitatea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B. de adevărat proprietar al acestora și drept consecință cererea de intabulare a dreptului de proprietate al acestei reclamante asupra construcțiilor apare ca neîntemeiată.
Așa fiind, s-a reținut că sunt întemeiate criticile apelantei în ce privește dispoziția de intabulare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B., astfel că a fost respinsă cererea reclamantei S. C. de C. G. I C. T. B. de intabulare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea ei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S. C. DE C. G. I C. T. B. solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingeriiapelului ca nefondat cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel și recurs.
În motivarea recursului a arătat cu privire la nelegalitatea respingerii plângerii ca fiind făcută de o persoană lipsită de calitate procesuală activă căpentru a aprecia lipsa calității noastre procesuale active instanța de apel a avut în vedere disp. art. 50 din L. nr. 7., potrivit cărora, susține instanța, plângerea "o pot face doar persoanele interesate, așa cum acestea sunt definite de art. 50 din L. nr. 7. întrucât doar acestora li se comunică încheierea, iar plângerea este un mijloc procesual aflat la îndemâna celor cărora încheierea le-a fost comunicată cât timp termenul curge de la comunicare".
Consideră că susținerile instanței de apel din motivarea deciziei atacate nu sunt legale și temeinice deoarece la o lecturare atentă a dispozițiilor art. 50 alin. 1 din L. nr. 7. nu se justifică în nici un fel distincția făcută de instanța de apel cu privire la persoanele care ar putea face plângere împotriva încheierii de carte funciară care le-ar leza anumite drepturi deoarece sintagma "persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară" se referă la categoria persoanelor cărora urmează să se comunice încheierea și în nici un caz la persoanele îndreptățite să formuleze plângere împotriva încheierii prejudiciatoare.
Doar alin. 2 al art. 50 din L. nr. 7. se referă la persoanele care pot formula plângere (cerere de reexaminare) împotriva încheierii de admitere sau respingere a cererii și aici nu se face nici o distincție cu privire la menționarea doar a persoanelor înscrise în cartea funciară, stabilindu-se că poate face plângere în termenul legal orice persoană interesată.
Prin urmare nici distincția făcută în sensul că persoanele înscrise în c.f. au la îndemână atât plângerea împotriva încheierii de carte funciară, cât și cea de rectificare de carte funciară, iar persoanele interesate doar acțiunea în rectificare nu are nici un temei.
Pe de altă parte în cartea funciară s-a înscris pentru prima dată dreptul de proprietate asupra construcțiilor și la acea dată nu figura înscrisă în cartea funciară nici pârâta și nici recurenta.
Pe de altă parte dreptul de folosință asupra terenului aferent construcțiilor era constituit un act autentic în favoarea sa și nu a pârâtei F., astfel că și recurenta se situa în sfera persoanelor interesate de a păstra dreptul de folosință asupra terenului și totodată a dovedi nelegalitatea și netemeinicia actelor depuse în dovedirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din L. nr. 7. cererea de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară vă fi însoțită de înscrisul original prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. Ori, pârâta F. nu a depus și nu deține un asemenea act care să constate faptul juridic al edificării construcțiilor în discuție de către ea și pe cheltuiala ei.
Prin urmare recurenta, fiind cea care a susținut că a edificat construcțiile, era persoană interesată a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară care a înscris un alt proprietar, astfel că solicită admiterea recursului și modificarea deciziei atacate cu privire la calitatea procesuală activă.
Cu privire la nelegalitatea deciziei în ce privește respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor pe numele recurentei arată că atât în plângerea depusă la O. B.- N. cât și în concluziile scrise depuse la instanța de fond tocmai pentru a justifica calitatea procesuală activă, respectiv interesul formulării plângerii a solicitat constatarea edificării construcțiilor în cauză și implicit dobândirii dreptului de proprietate.
Dacă instanța de apel a apreciat că aceste capete de cerere nu pot fi soluționate în acest cadru procesual trebuia să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare instanței de fond pentru a pune în discuția părților disjungerea acestui capăt de cerere și soluționarea lui separată.
Apreciază având în vedere dispozițiile art. 47 din L. nr. 7. care impun ca alături de cererea de înscriere în cartea funciară să fie depus și înscrisul prin care se constată faptul juridic a cărui înscriere se cere și că în cauză nu există un atare înscris, urmând ca realitatea lui să se stabilească în contradictoriu de către instanță și în cadrul soluționării plângerii împotriva încheierii de carte funciară instanța trebuia să soluționeze și acest capăt de cerere.
Pârâta S. C. DE C. DE G. 2 F. B.-N. prin întâmpinare (f. 13-15) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Intimata C. T. B. a solicitat prin întâmpinare (f. 16) admiterea în parte a recursului, menținerea ca temeinică și legală în parte a deciziei nr. 8./2011 a
T.ui B. N.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Limitele investirii instanței, în procedura plângerii de carte funciară, reglementată în prezent de art. 50 alin. 21-6 din L. nr. 7., sunt cele din cererea depusă la biroul teritorial al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, potrivit art. 47 din L. nr. 7..
Prin urmare, în cadrul plângerii, nu se vor putea formula petite de drept comun, acestea urmând a fi respinse ca inadmisibile, prin hotărârea judecătorească ce soluționează plângerea.
O altă limită a investirii, pe lângă cea anterioară, este aceea că instanța nu se va putea pronunța decât asupra a ceea ce s-a solicitat prin cererea formulată către biroul teritorial al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, o altfel de cerere de înscriere a unor alte drepturi ce nu au fost solicitate prin cerere sau a altor persoane nemenționate în cerere nu poate fi primită, deoarece o altă cerere pentru acele drepturi sau cu privire la acele persoane urmează să fie adresată în cadrul prevăzut de art. 47.
În speță s-a solicitat de către pârâtă, prin cererea formulată în temeiul art. 47 din L. nr. 7., intabularea pe numele ei a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de folosință asupra terenului. Nu s-a solicitat intabularea pe numele reclamantei S. C. DE C. G. I C. T. B. a dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de folosință asupra terenului, prin urmare nu se putea dispune o astfel de intabulare în procedura plângerii.
Cu toate acestea o soluție în prezentul recurs în sensul celor arătate, cu privire la cele două limite, nu este posibilă dat fiind că i s-ar agrava recurentei situația în propriul recurs, ceea ce nu este posibil deoarece această interdicție este stabilită de art. 296 teza II Cod procedură civilă, care prevede că „A.antului nu i se poate însa crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată.", aplicabil și în recurs, potrivit art. 316 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat cu privire la nelegalitatea respingerii plângerii ca fiind făcută de o persoană lipsită de calitate procesuală activă că susținerile instanței de apel din motivarea deciziei atacate nu sunt legale și temeinice deoarece la o lecturare atentă a dispozițiilor art. 50 alin. 1 din L. nr.
7. nu se justifică în nici un fel distincția făcută de instanța de apel cu privire la persoanele care ar putea face plângere împotriva încheierii de carte funciară care le-ar leza anumite drepturi deoarece sintagma "persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară" se referă la categoria persoanelor cărora urmează să se comunice încheierea și în nici un caz la persoanele îndreptățite să formuleze plângere împotriva încheierii prejudiciatoare. Doar alin. 2 al art. 50 din L. nr. 7. se referă la persoanele care pot formula plângere (cerere de reexaminare) împotriva încheierii de admitere sau respingere a cererii și aici nu se face nici o distincție cu privire la menționarea doar a persoanelor înscrise în cartea funciară, stabilindu-se că poate face plângere în termenul legal orice persoană interesată.
Acest motiv de recurs este nefondat deoarece distincția făcută de instanța de apel este corectă, cu precizarea și adăugarea a încă unei mențiuni, anume că și persoanele menționate în încheierea de carte funciară atacată cu privire la care se dispune înscrierea, intră în categoria persoanelor interesate, alături de cele înscrise deja în cartea funciară, chiar dacă nu au formulat cerere de înscriere dar a fost formulată o astfel de cerere de către o altă persoană interesată, și desigur că și acestor persoane, arătate anterior, care nu au formulat cerere, li se cuvine comunicată încheierea, deoarece art. 50 alin. 1 din
L. nr. 7. dispune că încheierea se comunică celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.
Or, astfel de mențiuni se dispun a se face prin chiar respectiva încheiere, astfel că este firesc a se comunica și acestora încheierea.
Revenind la motivul de recurs, distincția făcută de recurentă între persoanele cărora li se comunică încheierea și persoanele care pot ataca încheierea este fără sens, deoarece încheierea se comunică tocmai în scopul atacării de persoanele căreia i se comunică, dacă este cazul.
Unitatea de înțeles a sintagmei „persoană interesată" rezultă și din interpretarea teleologică, anume din aceea că în art. 50 alin. 1 din L. nr. 7. se dispune că „Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate …", de unde reiese că și cel ce a formulate cerere este la rândul lui persoană interesată întrucât aceasta reiese din utilizarea particulei „și".
Apoi, alin. 2 din același text reia ideea privind categoria „persoane interesate" definită la alin. 1 și menționează că doar acestea, persoanele arătate la alin. 1, pot formula cerere de reexaminare și apoi plângere împotriva încheierii de reexaminare, sau doar plângere în forma textului la data formulării cererii.
O altă definire a categoriei persoanelor interesate nu este făcută decât la alin. 1, nu și la alin. 2, prin urmare doar această circumscriere de la alin. 1 poate fi folosită în a stabili aceste persoane care pot ataca încheierea.
Este corectă motivarea instanței de apel și cu privire la faptul că persoanele înscrise în c.f. au la îndemână atât plângerea împotriva încheierii de carte funciară, cât și cea de rectificare de carte funciară, iar persoanele interesate, dar neînscrise în cartea funciară au la îndemână doar acțiunea în rectificare, distincție ce provine din faptul necomunicării încheierii de carte funciară și a lipsei necesității legale a unei astfel de comunicări.
Susținerea că dacă nu există obligația comunicării încheierii aceasta poate fi formulată în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință nu poate fiprimită deoarece textul legal prevede că încheierea poate fi atacată în termen de
15 zile de la comunicare, de unde rezultă cu puterea evidenței că poate fi atacată doar de persoanele cărora li s-a comunicat încheierea, sau de persoanele față de care există o astfel de obligație legală de comunicare.
O altfel de interpretare ar permite ocolirea acestor prevederi legale și ar deschide de exemplu calea unor cereri de comunicare a unor astfel de încheieri de către alte persoane față de care nu există obligația comunicării tocmai spre a justifica în vreun fel o posibilitate de a uza de procedura plângerii de carte funciară ori s-ar putea susține și de către persoanele cărora li s-a comunicat încheierea, pentru o așa-zisă egalitate de tratament, că momentul de la care curge termenul pentru calea de atac este cel de la care au luat la cunoștință de încheiere, nu cel de la care s-a comunicat, cum prevede imperativ art. 102 alin.
1 Cod procedură civilă.
Mai arată recurenta că pe de altă parte în cartea funciară s-a înscris pentru prima dată dreptul de proprietate asupra construcțiilor și la acea dată nu figura înscrisă în cartea funciară nici pârâta și nici recurenta.
Această susținere este reală dar Curtea a reținut mai sus că intră în categoria persoanelor interesate și cei cu privire la care se dispune înscrierea unor mențiuni în cartea funciară prin chiar încheierea atacată, dat fiind că, odată dispusă înscrierea prin încheiere, aceasta se și efectuează, ca și modalitate tehnică și concretă de desfășurare a procedurii de înscriere, astfel că persoana cu privire la care se dispune înscrierea prin încheiere este deja o persoană cu privire la care se fac mențiuni în cartea funciară, în înțelesul art. 50 alin. 1 din L. nr. 7..
În acest sens sunt și dispozițiile art. 59 alin. 2 din Ordinul nr. 633/2006 ce aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, care dispune că „În caz de admitere, se procedează la intabularea, înscrierea provizorie sau notarea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice."
Chiar dacă prima instanță a acceptat formularea unor petite de drept comun și a dispus înscrierea dreptului de folosință al recurentei asupra terenului, această înscriere nu îi atribuie recurentei calitatea de persoană îndreptățită pentru că acele mențiuni dispuse de instanța de fond nu sunt încă făcute în cartea funciară, înscrierea dispusă de instanță urmând a se face abia la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești dar calitatea de persoană interesată în procedura plângerii, anume dacă relativ la acea persoană sunt făcute mențiuni în cartea funciară, se face încă de la instanța de fond.
Recurenta mai susține că pentru dreptul de folosință asupra terenului aferent construcțiilor era constituit un act autentic în favoarea sa și nu a pârâtei F., astfel că și recurenta se situa în sfera persoanelor interesate de a păstra dreptul de folosință asupra terenului și totodată a dovedi nelegalitatea și netemeinicia actelor depuse în dovedirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor.
Această susținere este fondată, în sensul că recurenta este persoană interesată, dar cu corectivul că analiza nelegalității și netemeiniciei actelor depuse în dovedirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor se face în procedura rectificării de carte funciară iar nu în procedura plângerii de carte funciară.
Chiar dacă prima instanță a dispus cu privire la folosința terenului, recurentei nu i se poate înrăutăți situația în propriul recurs, pe de o parte, și pe de altă parte înscrierea nu s-a făcut încă astfel că nu există mențiuni în prezent în cartea funciară pe numele reclamantei recurente.
Aceleași motive sunt valabile și cu privire la afirmațiile privitoare la înscrisul original, în sensul că vor fi analizate eventual în procedura rectificării de carte funciară.
Recurenta, chiar dacă a susținut că a edificat construcțiile, nu era persoană interesată în a formula plângere împotriva încheierii de carte funciară care a înscris un alt proprietar, ci doar pentru a formula acțiune în rectificare de carte funciară.
Cu privire la nelegalitatea deciziei în ce privește respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor pe numele recurentei, aceasta arată că atât în plângerea depusă la O. B.-N. cât și în concluziile scrise depuse la instanța de fond tocmai pentru a justifica calitatea procesuală activă, respectiv interesul formulării plângerii a solicitat constatarea edificării construcțiilor în cauză și implicit dobândirii dreptului de proprietate.
Acest motiv de recurs este nefondat deoarece recurenta nu are calitate procesuală activă pentru a formula plângere de carte funciară și un astfel de petit de drept comun nu poate fi formulat în procedura specială a plângerii, cu consecința respingerii ca inadmisibil în cazul în care totuși este formulat iar nu cu consecința disjungerii.
Sancțiunea este inadmisibilitatea iar nu disjungerea, dat fiind că procedura plângerii are un caracter aparte ce rezultă din formele expres prevăzute și din termenele impuse, care fac ca această procedură să fie incompatibilă cu formularea în cadrul ei a unor petite de drept comun sau de rectificare de carte funciară.
Rectificarea de carte funciară la rândul ei are instituită o procedură specială ce prevede persoane interesate și termene care o fac să rămână la rândul ei distinctă și insolubilă în procedura plângerii de carte funciară, aceasta din urmă la rândul ei este insolubilă din aceleași considerente și nu poate fi combinată cu o acțiune de drept comun care are termene de prescripție și mod de atribuire a competenței și a căilor de atac distinct de plângerea de carte funciară.
În temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. C. DE C. G. C. T. B. împotriva deciziei civile nr. 8. din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. P. C. M. CONȚ I. D. C.
G.IER A. A. M.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - B. V. - Judecătoria Bistrița
Judecători apel - Frențiu G.C., Berari R.I. - T. B.-N.
| ← Decizia civilă nr. 4346/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3696/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
