Decizia civilă nr. 4351/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR.4351/R/2012
Ședința 18 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 310 din 2 aprilie 2012, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. E., C. G., C. I.
R., S. R. PRIN M. E. ȘI F. PRIN D. G. A F. P. C. și C. C. P. S. D., având ca obiect acțiune în baza Legii 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul intimat C. E., personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 9 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților intimați C. E., C. G. și C. I. R., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
La data de 17 octombrie 2012, s-a depus la dosar din partea pârâtei intimate C. C. pentru S. D., întâmpinare, prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, un exemplar fiind comunicat cu reclamantul intimat.
Reclamantul intimat arată că lasă la aprecierea instanței excepția invocată prin întâmpinare.
Curtea, în urma deliberării, respinge ca inadmisibilă excepția invocată, având în vedere că pârâta C. C. pentru S. D. nu a declarat recurs, iar excepția nu se referă la admisibilitatea recursului pârâtului recurent, că, prin invocarea excepției se urmărește modificarea hotărârii în sensul de a se respinge acțiunea față de ea pe excepția lipsei calității procesuale pasive, cu toate că această pârâta nu a declarat recurs.
Reclamantul intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C. G., C. I. R. și C. R., decedată în timpul procesului, acțiunea fiind continuată de C. E., în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N., S. R. prin M. E. și F. și C. C. pentru S. D., s-a solicitat instanței anularea dispoziției nr. 1888/(...) emisă de pârâtul P. municipiului C.-N. stabilea îndreptățirii reclamanților la despăgubiri pentru imobilul casă și teren expropriate, care au fost situate în
C.-N. (fosta) str. Lunii nr. 7-9, înscrise in CF nr. 6546 cu nr. top
12849/2/(...)7/2 si 12848/2, respectiv: teren in suprafața de 13103, 40 mp si construcțiile demolate in suprafața de 583, 30 mp, din care suprafața utila 519, 10 mp compuse potrivit fisei imobilului din clădiri (locuințe) si anexe cu suprafața desfășurată de 51, 90 mp si suprafața utilă de 50, 60, cu reducerea corespunzătoare a despăgubirilor primite la expropriere reactualizate; obligarea pârâților la plata despăgubirilor astfel stabilite; obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 310 din (...) a T.ui C., a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C. G., C. I. R. și C.
R., decedată în cursul procesului, acțiunea fiind continuată de C. E., în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N., și C. C. P. S. D., și în consecință:
A fost anulată D. nr. 1888/(...) emisă de pârâtul P. municipiului C.-N.
S-a stabilit îndreptățirea reclamanților la despăgubiri pentru imobilul casă și teren expropriate, care au fost situate în C.-N., fosta str. Lunii, nr. 7-
9, înscrise în CF nr. 6546 cu nr. top. 12849/2/(...)7/2 și 12848/2, respectiv teren în suprafață de 13103,40 m.p. și construcțiile demolate în suprafață desfășurată de 583,30 m.p. din care suprafața utilă 519,10 m.p. compuse potrivit fișei imobilului din clădiri (locuințe) și anexe, cu reducerea corespunzătoare a despăgubirilor primite la expropriere reactualizate.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor.
Pârâtul P. municipiului C.-N. a fost obligat să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a S.ui R. prin
Ministerul Finanțelor Publice, față de care a fost respinsă cererea reclamanților.
Starea de fapt
Prin D. de expropriere nr. 89/(...), S. R. a expropriat de la antecesorii reclamanților, C. G. și C. R., imobilul situat în C.-N., str. Lunii, nr. 7-9, compus din teren în suprafață de 14.620 m.p. și construcție în suprafață de
583,30 m.p. și suprafață utilă de 519,10 m.p. De asemenea, potrivit mențiunilor din tabelul anexă la decret, cei doi aveau domiciliul în acel imobil, iar imobilul expropriat era împrejmuit: ultima rubrică din tabel era lungimea împrejmuirii, iar la poziția familiei C. apare trecută o lungime, nelizibilă. Împrejmuirea, realizată din stâlpi de beton cu plasă de sârmă și lemn cu plasă de sârmă, în lungime totală de 270 metri, apare și pe fișa imobilului întocmită la momentul exproprierii. De asemenea, pe fișă au fost descrise construcțiile expropriate, ca fiind clădire de locuit și anexe: două magazii și un șopron, în total suprafața construită fiind de 296,30 m.p., suprafața desfășurată fiind de 583,30 m.p. și suprafața utilă fiind de 519,10 m.p.
Față de mențiunea expresă din tabelul anexă la D. de E. nr. 8., privind suprafața efectiv expropriată de la C. G. și C. R., ca fiind teren de 14.620 m.p. și construcții cu suprafața de 583,30 m.p. și suprafață utilă de 519,10 m.p., instanța a constatat că împrejurarea avută în vedere de P. municipiului C.-N. la emiterea dispoziției atacate, și anume că, potrivit înscrierii din Cartea funciară, familia C. ar fi avut doar o cotă de 1. din construcții, nu corespunde realității.
Astfel, instanța a avut în vedere că foștii proprietari sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru întreg imobilul ce le-a fost preluat de stat, iar dovada dreptului de proprietate nu se face doar cu cartea funciară.
Este adevărat că, în cartea funciară, C. G. și soția erau înscriși cu cota de 4.-a parte din imobil, dar această înscriere s-a făcut în 1957. Ulterior cumpărării și intabulării pe cote părți din 1957, terenul a fost împărțit între coproprietari, fiecare având casa sa și o suprafață anume de teren, pe care a împrejmuit-o cu gard de sârmă, astfel cum au declarat martorii audiați în cauză. Astfel se explică de ce la momentul exproprierii, în 1984, când s-au făcut măsurătorile pentru a se vedea ce suprafețe de teren și de construcții se expropriază, în vederea stabilirii despăgubirilor, s-a trecut exact suprafața de teren și cu construcțiile aferente ce aparțineau fiecărei familii în parte. Or, din moment ce statul a plătit despăgubiri pentru imobilele expropriate, astfel cum sunt descrise în fișă și cum s-a arătat anterior, este greu de crezut că s-au acordat despăgubiri pentru întreaga construcție, dacă aceasta nu ar fi aparținut în integralitate, ci doar în cotă parte, expropriatului (a se vedea procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 8590 din (...). De altfel, în cartea funciară era trecut teren de 24 jug., 2566 stj.p. și două case, iar martorii au arătat că o casă a fost cumpărată, de la M., de B. (parterul) și de N. (etajul), iar C. a cumpărat cealaltă casă, pe care apoi a amenajat-o, fiecare avându-și terenul său separat, îngrădit, conform suprafețelor cumpărate, doar că în cartea funciară nu a fost operată ieșirea din indiviziune. Aceste susțineri sunt confirmate de T. anexă la decretul de expropriere, unde lângă poziția lui C. apar ca expropriați și familiile N. și B., cu suprafețele lor de teren și de construcții, separat de poziția fam. C..
Așadar, în urma coroborării probelor administrate în cauză, instanța reține că reclamanții, în calitate de succesori ai lui C. G. și C. R., sunt îndreptățiți în temeiul Legii 10/2001 la acordarea de măsuri reparatorii pentru întreg imobilul expropriat, conform art. 1 din Legea 10/2001.
De asemenea, se reține că reclamanților le-a fost restituită în natură suprafața de teren de 1.000 m.p., găsită liberă, prin D. de restituire nr.
20/(...), condiționat de restituirea sumei de 2,25 lei/m.p. actualizată la data plății, reprezentând despăgubirea primită la expropriere. R. de teren este afectat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, aflându-se în zonă sistematizată, iar construcțiile expropriate au fost demolate, astfel încât măsurile reparatorii în astfel de cazuri constau în despăgubiri, conform art. 10 din Legea 10/2001.
Dezlegarea în drept
În consecință, instanța a admis petitele 1 și 2 din acțiunea reclamanților, a anulat D. nr. 1888/(...) emisă de pârâtul P. municipiului
C.-N. și a stabilit îndreptățirea reclamanților la despăgubiri pentru imobilul casă și teren expropriate, care au fost situate în C.-N., fosta str. Lunii, nr. 7-
9, înscrise în CF nr. 6546 cu nr. top. 12849/2/(...)7/2 și 12848/2, respectiv teren în suprafață de 13103,40 m.p. și construcțiile demolate în suprafață desfășurată de 583,30 m.p. din care suprafața utilă 519,10 m.p. compuse potrivit fișei imobilului din clădiri (locuințe) și anexe, cu reducerea corespunzătoare a despăgubirilor primite la expropriere reactualizate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor, instanța a reținut că plata despăgubirilor va avea loc în modalitatea reglementată de legiuitor, chiar Înalta Curte de Casație și
Justiție arătând în deciziile sale că, atâta timp cât există o procedură specială de urmat pentru plata despăgubirilor, cea prevăzută de T. VII din Legea 247/2005, această procedură este obligatorie, pârâții neputând fi obligați direct la plată, prin hotărâre judecătorească, întrucât astfel s-ar nesocoti legea.
De asemenea, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța a reținut că, prin D. de recurs în interesul legii nr. 27/2011, Înalta Curte de Casație și
Justiție a stabilit că în acțiunile prin care se solicită obligarea S.ui R. să acorde despăgubiri bănești pentru imobilele preluate în mod abuziv, S. R. nu are calitate procesuală pasivă. În consecință, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice și a respins acțiunea reclamanților față de acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă.
În baza art. 274 C.pr.civ., tribunalul a obligat pârâtul căzut în pretenții, primarul municipiului C.-N., la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei, constând în onorariul avocațial, instanța apreciind că acest onorariu se justifică pentru petitele 1 și 2 din acțiune, petite ce au fost admise. În ce privește onorariul pentru expertiza de evaluare, acesta nu a fost acordat reclamanților, întrucât evaluarea s-a făcut pentru petitul de obligare a pârâților la plata despăgubirilor, ori acest petit nu a fost admis.
Recursul
Împotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs pârâtul P. mun. C.-N., solicitând modificarea în sensul respingerii plângerii și menținerii dispoziției nr. 1888/2011 ca temeinică și legală.
În motivarea recursului său, pârâtul învederează că, prin dispoziția contestată, a revocat o dispoziție anterioară, respectiv dispoziția nr. 1., prin care a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru suprafața de teren nerestituită de 13.620 mp și construcțiile demolate situate în C.-N., str. Lunii nr. 7-9 în favoarea reclamanților, precum și a numitei P. M.
La baza emiterii dispoziției de revocare a stat o adresă a Instituției Prefectului jud. C., care, în urma verificării dispoziției inițiale, a constatat că revendicatorii dețineau o cotă mai mică decât cea reținută în dispoziția inițială.
Instanța de fond în mod greșit a omis să aibă în vedere certificatul de moștenitor nr. 36/(...) eliberat de B. S. C. L., din care rezultă că reclamantul C. E. a renunțat la succesiune, neavând, așadar, calitatea de a solicita măsuri reparatorii în baza legii speciale.
Hotărârea este nelegală și sub aspectul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în primul rând, pentru că nu este în culpă procesuală, iar, dacă totuși s-ar aprecia că este, cuantumul acestora este disproporționat raportat la activitatea depusă de avocat.
Întâmpinarea depusă în recurs
Reclamanții intimați, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului pârâtului ca nefondat, pe motiv că, în realitate, C. E. are calitate procesuală cel puțin avându-se în vedere calitatea sa de moștenitor al reclamantei C. R., care a decedat în cursul procesului.
În ceea ce privește cota preluată abuziv aceasta este cea trecută în decretul de expropriere, ea referindu-se la suprafața de 14.620 mp, din care reclamanților le-a fost restituită în natură doar suprafața de 1000 mp, condiționată de restituirea sumei încasată în urma exproprierii, ceea ce s-a și realizat după emiterea dispoziției de restituire în natură.
În dispoziția contestată, se calculează cota de 1. din cartea funciară și asupra imobilului din fișa de expropriere și nu se ține seama că de fapt cota de 1. din cartea funciară reprezintă cota de 1/1 din fișa de expropriere.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat
la dispozițiile art. 304 1Cod proc. civ., curtea apreciază că acesta nu este
fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
1. Astfel, în ceea ce privește suprafața de teren preluată abuziv de către stat, prin decretul de expropriere s-a preluat o suprafață de 14.620 mp (f. 11 verso dosar tribunal), din care, prin D. nr. 2. emisă de același pârât, a fost restituită suprafața de 1000 mp (f. 6 dosar tribunal), rămânând o diferență nerestituită de 13.620 mp, pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile T.ui VII din Legea nr. 247/2005, prin dispoziția nr.
1. (f. 5 dosar tribunal), revocată parțial prin dispoziția contestată, prin care se propune acordarea de despăgubiri pentru o suprafață de 13.088 mp teren și 1. parte din construcții (f. 30-31 din același dosar).
Prima instanță a stabilit că reclamanților nu li se cuvin măsuri reparatorii pentru suprafața de 13.620 mp arătată în dispoziția inițială nr.
1., dar nici pentru 13.088 mp, cât s-a propus prin dispoziția de revocare obiect al plângerii, ci pentru o suprafață de 13.103,4 mp, adică o suprafață mai mare cu 15,4 mp, însă cu privire la această suprafață a terenului stabilită de instanță nu au fost formulate critici punctuale prin motivele de recurs.
2. Referitor la construcții, în anexa decretului de expropriere figurează că acestea au fost preluate de la C. G. și C. R. în cotă de 1/1, statul recunoscând calitatea acestora de proprietari asupra tuturor construcțiilor, deși terenul era în coproprietate, aplicându-se, astfel, prezumția legală pre, văzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001, nerăsturnată de stat prin vreo probă contrară.
3. Cu privire la cheltuielile de judecată, pârâtul a fost în culpă procesuală, în sensul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., astfel că în mod corect a stabilit prima instanță că le datorează.
În ceea ce privește cuantumul acestora, raportat la valoarea imobilului, stabilită prin raportul de expertiză judiciară dispus în cauză, durata procesului, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la data de (...) și acțiunea soluționată la data de (...), numărul termenelor de judecată și participarea avocatului reclamanților la acestea, complexitatea cauzei, munca depusă de avocat și prin solicitarea probelor, răspunsul formulat la întâmpinare și concluziile scrise, cuantumul onorariului avocațial de 500 lei este mai mult decât rezonabil raportat la criteriile rezultând din dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., neimpunându-se reducerea acestuia.
4. Intimatul C. E. a fost introdus în cauză în calitate de moștenito al reclamantei C. R., decedată în cursul procesului, în temeiul testamentului depus la f. 235 din dosar, acesta neformulând cerere de restituire în nume propriu și plângere împotriva dispoziției nr. 1888/2011 emisă de pârât alături de ceilalți reclamanți cât timp antecesoarea sa a fost în viață, astfel că acesta nu s-a prevalat de calitatea de moștenitor după C. G., renunțarea sa la moștenirea după acesta invocată de pârât (f. 236 dosar tribunal) fiind irelevantă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., curtea,
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. mun. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 310 din 20 aprilie 2012 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
Jud. fond: O.R. G.
| ← Decizia civilă nr. 3302/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1728/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
