Decizia civilă nr. 440/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 440/R/2012
Ședința 2 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
J.ECĂTOR: A. A. C.
J.ECĂTOR: ANA I.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta O. I. împotriva deciziei civile nr. 217 din 31 octombrie 2011 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. C., V. I. și C. G., având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul intimat C.
C. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen și a fost comunicat.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 12 ianuarie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei recurente, un înscris, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, la care a anexat chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 44,88 lei și 2,7 lei timbru judiciar, astfel că recursul este legal timbrat.
La data de 25 ianuarie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat C. C., întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul intimat C. C. depune la dosar chitanța privind achitarea onorariului avocațial în sumă de 300 lei, pentru redactarea întâmpinării și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității motivelor de recurs prin care se critică starea de fapt.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1779 din data de 30 iunie 2011, a J.ecătoriei V. de Sus, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C. C. în contradictoriu cu pârâții O. I., C. G., V. I.
S-a dispus constituirea unei servituți de trecere cu piciorul și atelajele în lungime de 51,44 m și lățime de 4 m peste terenul pârâtei O. I., pe aliniamentul punctelor 1-2-7-8 din raportul de expertiză și anexa 1 la acesta, întocmite de expert S. E. M.
A fost obligat reclamantul să îi plătească pârâtei O. I. suma de 6173 lei, cu titlu de despăgubiri globale pentru suprafața de 205,76 mp, afectată drumului de acces.
A fost obligată pârâta O. I. să plătească reclamantului suma de 2710 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că accesul la terenul folosit de reclamant se poate face doar cu piciorul, nefiind posibil accesul cu mijloacele auto sau căruța, întrucât drumul este foarte îngust și se poate rupe.
Din lucrarea de expertiză efectuată, declarațiile martorilor audiați și cercetarea la fața locului efectuată de către instanță, a rezultat că varianta
1 propusă de expert este cea mai puțin împovărătoare pentru terenul fond aservit.
Astfel, această cale de acces a fost folosită atât de părinții reclamantului și ai pârâtei O. I., cât și de către reclamant până în urmă cu
2-3 ani, când pârâta nu a mai permis accesul.
Varianta II propusă de expert presupune efectuarea unor lucrări foarte costisitoare.
Prin decizia civilă nr . 1. iunie 2011 a Tr ibunalului Maramureș , apelulapelantei O. I. a fost respins ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, se reține că limitele cererii de chemareîn judecată, ale cadrului procesual în care se va desfășura judecata, cu privire la obiect - pretenția concretă dedusă judecății și cu privire la părți - persoanele între care există raportul juridic litigios, sunt fixate de către reclamant.
Cât privește latura subiectivă a procesului, în respectarea principiului disponibilității, instanța nu poate introduce din oficiu o altă persoană înproces.
Numai părțile pot lărgi sfera subiectivă a procesului, prin formularea unei cereri de chemare în judecată a altor persoane (art. 57-59 Cod procedură civilă), chemării în garanție (art. 60-63 Cod procedură civilă) sau arătării titularului dreptului (art. 64-66 Cod procedură civilă).
De asemenea, terții pot solicita să participe la judecată, sub forma cererii de intervenție voluntară (art. 49-56 Cod procedură civilă).
Prin urmare, prima instanță nu putea să îl împrocesueze din oficiu pe soțul apelantei, O. I., coproprietar al terenului fond aservit.
Chemarea în judecată numai a unuia dintre soți, care, în lipsa unui mandat expres, nu se poate reține că îl reprezintă și pe celălalt, fiind vorba despre grevarea unui imobil, situație în care nu operează prezumția mandatului tacit reciproc, are drept efect inopozabilitatea hotărârii față de soțul care nu a fost citat în cauză, iar nu nelegalitatea acesteia.
Erorile materiale invocate privind numele apelantei și adresa acesteia pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere în cadrul procedurii reglementate de art. 281 Cod procedură civilă, neconstituind motive pentru admiterea apelului declarat.
Prima instanță s-a pronunțat asupra cererii de chemare în judecată a pârâților C. G. și V. I., prin dispozitivul hotărârii, în sensul admiterii acesteia, astfel încât sentința să fie opozabilă tuturor proprietarilor terenurilor învecinate.
Alegând varianta I propusă de expert, care afectează terenul -fond aservit, proprietatea apelantei, prima instanță nu mai trebuia să se pronunțe expres prin dispozitivul hotărârii și cu privire la celelalte variante propuse.
În conformitate cu dispozițiile art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
De asemenea, potrivit art. 617 și art. 618 Cod civil, „. trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă la drum"; și „. a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă celui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă";.
Prin urmare, la stabilirea drumului de trecere trebuie avute în vedere atât interesele proprietarului fondului dominant, cât și pe cele ale proprietarului fondului aservit, urmând a fi aleasă calea care să producă cea mai mică daună pentru proprietarul fondului aservit.
Din concluziile lucrării de expertiză efectuate în cauză de expert S. E. M. a rezultat că accesul la terenul folosit de reclamant se poate realiza în prezent doar cu piciorul. Drumul de acces este foarte îngust și pe o parte se rupe, neputând fi folosit de niciun mijloc auto sau căruțe (fila 153 din dosarul judecătoriei).
Terasa construită de reclamant în fața casei nu schimbă situația accesului spre terenul reclamantului. C. fără această construcție, reclamantul nu ar fi avut acces cu mijloace auto sau căruța la grajd, întrucât terenul este foarte denivelat în fața casei sale.
Expertul a reținut, de asemenea, că reclamantul nu poate trece nici în spatele casei cu mijloace auto sau căruța.
Din raportul de expertiză a rezultat că pentru accesul auto sau cu căruța către terenul reclamantului calea cea mai ușoară pentru reclamant este drumul solicitat.
Pentru folosirea acestui drum nu trebuie făcută nicio lucrare de amenajare a terenului, ci doar deschise două porți în gardul pârâtei.
Pe acest drum, cu o lungime de 51,44 m și o lățime de 4 m, reclamantul are acces la tot terenul său, la casă și la grajd.
În ceea ce privește amenajarea unui drum auto pe actuala cale de acces cu piciorul, expertul a concluzionat că aceasta ar presupune ca cei doi vecini, C. G. și V. Gavrilă, să-și retragă gardul și să execute lucrări de consolidare a marginii drumului, iar pentru a se asigura accesul la grajd și la terenul din spatele casei ar trebui executate lucrări de terasare, întrucât terenul din curtea reclamantului este foarte abrupt. Aceste lucrări ar putea afecta proprietatea vecinului C. Gheorhe.
C. dacă lungimea acestui drum de acces este mai scurtă, tribunalul apreciază că varianta aleasă de prima instanță este cea mai puțin împovărătoare pentru terenul -fond aservit, întrucât nu necesită lucrări de amenajare.
Servitutea de trecere, fiind necontinuă și neaparentă, nu poate fi dobândită prin uzucapiune, conform art. 623 Cod civil, astfel încât nu prezintă relevanță în cauză dacă reclamantul a folosit sau nu până în prezent calea de acces solicitată.
Nu s-a dovedit în cauză susținerea apelantei privind existența unei livezi cu pomi pe terenul afectat de servitute.
Tribunalul a apreciat că hotărârea atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, conform art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs pârâta O. I.,solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului ei, schimbării sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii, reiterând, în esență, motivele din apel, din care, unul vizează o problemă de nelegalitate, respectiv nechemarea în judecată a soțului pârâtei, coproprietar al terenului asupra căruia se solicită constituirea servituții, restul vizând motive de netemeinicie ale hotărârii, tinzând spre o reevaluare a stării de fapt prinreaprecierea probelor administrate, în condițiile în care acest motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 11 Cod proc. civ., a fost abrogat încă prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, curtea punând în discuția părților această împrejurare, așa cum rezultă din practicaua prezentei decizii.
Reclamantul intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerearecursului ca nefondat, reiterând, în esență, considerentele instanței de apel privind stabilirea stării de fapt.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat
la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc . civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 2288/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) a J.ecătoriei V. de Sus, atașat prezentului dosar, proprietari ai terenului asupra căruia se solicită constituirea servituții de trecere sunt atât pârâta O. I., cât și soțul acesteia, O. I., nechemat în judecată, prin această sentință, constatându-se în contradictoriu cu reclamantul C. C., pârât în acel dosar, că soții O. au dobândit în proprietate, prin uzucapiune, acest teren.
Cele reținute de instanța de apel în sensul că limitele judecății sunt fixate de reclamat și că instanța este ținută să se pronunțe asupra a ceea ce solicită reclamantul în cadrul procesual fixat de acesta sunt corecte, raportat la dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod proc. civ., reclamantul, în virtutea principiului disponibilității, judecându-se cu cine vrea.
Cu toate acestea, dacă reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, nu a stabilit corect cadrul procesual, pentru că nu a chemat în judecată pe cel care ar fi avut calitate procesuală pasivă sau pe cel care ar fi trebuit să figureze ca pârât alături de acesta în caz de coparticipare procesuală obligatorie, instanța, în virtutea rolului activ prevăzut de art. 129 alin. 4 Cod proc. civ., poate și trebuie să pună în discuția părților constituirea cadrului procesual, inclusiv necesitatea introducerii unor terțe persoane.
Instanța nu poate introduce din oficiu alte persoane în proces, însă, în situația în care reclamantul nu se conformează dispoziției ei raportat la constituirea cadrului procesual, ea trebuie să respingă acțiunea pentru acest motiv, putând invoca această excepție în orice fază a judecății, conform dispozițiilor art. 136 Cod proc. civ..
Nu se pune doar problema opozabilității, respectiv inopozabilității hotărârii judecătorești față de o persoană care nu a fost chemată în judecată, pentru că o hotărâre judecătorească se pronunță ca să poată fi pusă în executare, atunci când este vorba de o acțiune în realizare cum este acțiunea confesorie de servitute, or, în situația în speță, soțul pârâtei, nechemat în judecată, se poate opune exercitării servituții, tocmai pentru că nu a fost parte în proces.
În situația în care nu chemi în judecată un coproprietar, cadrul procesual nu este legal constituit, reclamantul neavând posibilitatea de a formula procese distincte, în virtutea principiului disponibilității împotriva fiecărui proprietar, ci fiind obligat să-i cheme în judecată pe toți, atunci când dorește grevarea terenului coproprietatea acestora cu un drept cum este cel de servitute.
În temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9
Cod proc.civ., din aceste considerente, curtea va admite recursul, va modifica hotărârea pronunțată în apel, în sensul admiterii apelului pârâtei,schimbării sentinței primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii pentru nelegala constituire a cadrului procesual.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 316 raportat la art. 298 și
274 alin. 1 Cod proc.civ., reclamantul intimat C. C. va fi obligat să-i plătească pârâtei recurente O. I. suma de 1655 lei cheltuieli de judecată, în toate instanțele, parțiale, reprezentând onorariul avocațial, taxa judiciară de timbru pentru apel și recurs, cheltuielile de deplasare pentru apel, nefiind acordat onorariul avocațial pentru prima instanță, întrucât acesta nu a fost dovedit, nedepunându-se la dosar chitanța privind achitarea onorariului avocațial sau contractul de asistență juridică, mențiunea de pe împuternicirea avocațială de la fila 12 fiind insuficientă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta O. I. împotriva deciziei civile nr.
217 din (...) a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică, în sensul că admite apelul declarat de pârâta O. I. împotriva sentinței civile nr.1779/(...) a J.ecătoriei V. de Sus, pe care o schimbă, în sensul că respinge acțiunea civilă exercitată de reclamantul C. C. împotriva pârâților O. I., C. G. și V. I., pentru nelegala constituire a cadrului procesual.
Obligă reclamantul intimat C. C. să-i plătească pârâtei recurente O. I. suma de 1655 lei cheltuieli de judecată, în toate instanțele, parțiale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2012.
PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. A. C. A. A. C. ANA I. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/(...)
J.. apel: D. Țiplea, D. M. Haidu
| ← Sentința civilă nr. 38/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1731/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
