Decizia civilă nr. 4443/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I C.
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA C. NR. 4443/R/2012
Ședința publică din 26 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C.
J.ECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
G. : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M. F., M. A.-M. și M. I.-C., împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. M., R. V.-C., R. A. M., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, doamna avocat I. T., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 33 din dosar și pârâta intimată C. M. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanții M. F., M. A.-M. și M. I.-C. a fost formulat
și motivat în termen legal și a fost comunicat pârâților intimați, dar nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs, însă având în vedere că prin încheierea ședinței Camerei de C. din data de (...) a fost soluționată cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamanții recurenți, se constată că nu mai subzistă excepția netimbrării recursului.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru pentru recurs în cuantum de 106 lei, reprezentând ratele achitate de reclamanta recurentă M. F., pentru lunile septembrie și octombrie 2012.
Reprezentanta reclamanților recurenți arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C. pune în discuție inadmisibilitatea parțială a acelor motive de recurs, care vizează netemeinicia hotărârii atacate, având în vedere că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000 și, de asemenea, pune în discuție împrejurarea dacă instanța de apel a analizat toate motivele de apel invocate de apelanți. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamanților recurenți și pârâtei intimate C. M. asupra recursului care formează obiectul prezentului dosar și, totodată, pune în vedere acestora ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la chestiunile prealabile puse în discuție de către C. Reprezentanta reclamanților recurenți arată că instanța de apel nu a analizat toate motivele de apel invocate de apelanți. Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 8210/(...) pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în sensul schimbării în parte și, în consecință, să se dispună partajarea terenurilor rămase în urma defuncților M. M. și M. V. potrivit variantei a V-a din completarea nr. 3 la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Z. I., atribuind reclamanților lotul în valoare de 56.507,5 lei, iar pârâtei lotul în valoare de 53.180 lei, stabilind în sarcina reclamanților o sultă în valoare de 1.663,75 lei pe seama pârâtei, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal. Reprezentanta reclamanților recurenți arată că instanța de fond și instanța de apel nu au ținut seama de solicitarea reclamanților, care au solicitat ca partajul să se facă potrivit variantei a V-a din completarea nr. 3 la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Z. I. De asemenea, arată că între părți exista o situație conflictuală de pe vremea când trăiau părinții acestora, deoarece pârâta intimată C. M. dorește să folosească ½ parte din grădina de langă casa părintească, pentru a continua starea conflictuală cu familia fratelui său, deși aceasta are 1870 mp de grădină lângă casa în care locuiește și această grădină este de aceeași fertilitate ca si grădina de lângă casa părintească. Totodată, reprezentanta reclamanților recurenți arată că în situația în care instanța ar adopta varianta a V-a din completarea nr. 3 la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Z. I., nu ar fi prejudiciată nici pârâta intimată C. M., sens în care, solicită ca instanța de recurs să aprecieze ca fiind temeinic motivul de recurs anterior arătat. În ideea admiterii recursului, reprezentanta reclamanților recurenți solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 2557 lei în ambele instanțe, respectiv în apel și în recurs, din care 1500 lei reprezintă onorar de avocat și 1557 lei reprezintă taxa judiciară de timbru achitată de către părțile pe care le reprezintă. Pârâta intimată C. M. arată că prezentul proces se poartă între ea și familia fratelui său și, totodată, arată că dorește ½ parte din grădina casei părintești, întrucât a îngrijit pe părinții săi, împreună cu sora sa, iar pentru masa dată cu ocazia înmormântării părinților săi a dus carnea și pălinca din gospodăria proprie. În concluzie, pârâta intimată C. M. solicită respingerea recursului declarat de reclamanți și arată că este de acord cu hotărârea pronunțată în cauză de către Judecătoria Baia Mare și cu hotărârea pronunțată în cauză de către Tribunalul Maramureș. Totodată, depune la dosar un scris în care își exprimă poziția procesuală, dar care nu este semnat de către pârâta intimată C. M. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 8210 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M. F., M. A. M. și M. I. C. împotriva pârâților C. M., R. V. C. și R. A. M., s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională C. M. în contradictoriu cu reclamanții -. reconvenționali M. F., M. A. M., M. I. C. și cu pârâții reconvenționali R. V. C. și R. A. M., s-a admis în principiu în parte cererea reconvențională formulată de reclamanții - pârâți reconvenționali R. V. C. și R. A. M. împotriva pârâților reconvenționali: M. F., M. A. M., M. I. C. și C. M. și, în consecință s-a constatat că în urma defunctului M. Augustin, decedat la data de (...), nu au rămas bunuri, că au calitatea de moștenitori au defunctului: M. M. în calitate de soție supraviețuitoare și M. V., în calitate de fiu, cu cote de ¼ părți și respectiv ¾ părți din masa succesorală, pârâtele C. M. și R. I. fiind străine de moștenire prin neacceptare. S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei M. M., decedată la data de (...) se compune din terenurile incluse în Titlul de proprietate nr. 6078/23/(...), cu o suprafață totală de 3 ha 3175 mp situate pe teritoriul satului C., au calitatea de moștenitori ai defunctei M. M.: M. V. - fiu și C. M. - fiică, fiecare cu câte o cotă de ½ părți din masa succesorală, pârâta R. I. fiind străină de moștenire prin neacceptare. S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. V. I., decedat la data de (...), se compune din cota de proprietate de ½ părți din terenurile incluse în titlul de proprietate nr. (...), dobândită prin succesiune, iar succesorii legali ai defunctului M. V. I. sunt reclamanții: M. F., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ părți din masa succesorală, M. I. C. și M. A. M., în calitate de descendenți direcți, cu câte o cotă de 3/8 părți fiecare. S-a constatat că masa bunurilor de împărțit se compune din terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr. 6078/23/(...) eliberat pe numele defunctei M. M. și că au calitatea de coproprietari asupra bunurilor de partajat: reclamanții M. F. - 1/8 (2/16) părți, M. I. C. și M. A. M. - câte 3/16 părți fiecare și pârâta C. M. - 8. părți. S-a sistat starea de coproprietate dintre reclamanți, pe de o parte și pârâta C. M. - pe de altă parte - cu privire la masa bunurilor de împărțit, atribuind reclamanților în indiviziune lotul I compus din terenul „Tioltuș";- în suprafață de 2800 mp cu o valoare de 5 lei/mp și valoarea totală de 14.000 lei; „La plop"; - în suprafață de 1980 mp - 2376 lei; terenul „Unghitău"; - 3383 mp cu o valoare de 0,5 lei/mp și valoarea totală de 1691,5 lei RON, terenul „Lazuri"; în suprafață de - 1400 mp cu o valoare de 0,8 lei/mp și o valoare totală de 1120,0 lei; „La Poieți"; - 3210 mp - cu valoarea totală de 2568 lei; „., suprafața de 3977 mp cu o valoare de 8 lei/mp și valoarea totală de 31816,0 lei, identificată cu hașură roșie în anexa 7 varianta VI de partajare întocmită de expert topograf Z. I. care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Pârâtei C. M. i-a fost atribuit lotul II compus din teren „Tioltus C."; - 2800 mp în valoare de 14000 lei; teren „După pârâu"; - 1400 mp - în valoarea totală de 1680,0 lei; teren „După Pârâu"; în suprafață de 557 mp, în valoare de 668,4 lei; teren „După Pârâu"; în suprafață de 791 mp în valoare de 949,2 lei; teren „Lunca Coaș"; - 3402 mp în valoare de 4082,4 lei; teren „Lunca Coaș"; -1850 mp în valoare de 2220 lei; teren „Unghitău C."; -1400 mp în valoare de 700 lei; terenul „În Grădina"; - în suprafață de 1860 mp intravilan cu o valoare de 14880,0 lei și suprafața de 2177 mp teren situat în locul denumit „., în valoare de 16936,0 lei identificat cu hașură albastră în anexa 7 varianta VI de partaj întocmită de inginer Z. I. A fost obligată pârâta-reclamantă reconvențional să plătească reclamanților suma de 1272,25 lei cu titlu de sultă și s-a respins cererea reclamanților privind intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit, ca prematură. În rejudecare, instanța a reținut că antecesorul reclamanților și pârâtele chemate inițial în cauză au fost frați și sunt descendenții defuncților M. M. și M. Augustin, decedați în anul 1992 respectiv 1986. Lui M. M. i s-a emis Titlul de proprietate nr.6078/23 din (...)(f .7 din dosarul nr.308/2004). Raportat la S. C. nr. 3423/(...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2312/2005, instanța a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei M. M. : M. V. - fiu post-decedat și C. M. - fiică - cu câte o cotă parte de ½ din masa succesorală, pârâta R. I. fiind străină de moștenirea mamei sale prin neacceptare. Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâții R. V. C. și R. A. M., în concordanță cu încheierea de scoatere de pe rol din data de (...) pronunțată în dosarul succesoral nr. 1. al N. de S. B. M. s-a reținut că au calitate de succesori ai defunctului M. Augustin : soția supraviețuitoare - M. M. - cu o cotăparte de 1/4 din masa succesorală (art.1 lit. a Legea 319/1944) și fiul M. V. - cu o cotă parte de 3/4 din masa succesorală, fiicele C. M. și R. I. fiind străine de succesiune prin neacceptare și că în urma defunctului M. Augustin nu au rămas bunuri mobile și imobile. S-a reținut că reclamanții sunt moștenitorii defunctului M. V. I., fratele pârâtei-reclamante reconvențional C. M. Atât C. M. cât și M. V. I. au moștenit în urma decesului antecesoarei lor cota de ½ parte fiecare din masa succesorală rămasă după aceasta, respectiv ½ din terenurile menționate în titlul de proprietate (...), astfel cum acest titlu a fost suplimentat. Având în vedere că reclamanții au arătat că doresc să rămână în indiviziune cu privire la bunurile ce urmează a le fi atribuite pentru cota antecesorului lor, instanța a format loturile având în vedere cota parte ce le revine tuturor reclamanților, respectiv cota pârâtei C. M., respectiv ½ fiecare. Reținând că valoarea totală a masei partajabile este de 1.,5 lei, instanța a partajat bunurile având în vedere varianta a VI-a de partaj propusă de expertul desemnat în cauză, variantă arătată în Completarea nr. 3 la raportul de expertiză efectuat, întrucât terenul aflat în locul numit A. poate fi comod partajabil în natură raportat la cotele de ½ parte pentru reclamanți și ½ parte pentru pârâtă, modul actual de folosință a terenurilor. Ținând cont de caracterul prioritar al împărțelii în natură consacrat de art. 673 indice 5 al. 2 Cod procedură civilă, i-a atribuit pârâtei, în completare, suprafața de 2177 mp din terenul A., egalizând valoric cele două loturi prin stabilirea unei sulte în sarcina pârâtei în valoare de 1272,25 lei. De asemenea s-a avut în vedere faptul că în privința majorității terenurilor supse partajului părțile s-au înțeles. Singurul teren cu privire la care au existat neînțelegeri a fost terenul situat în locul numit A., reclamanții solicitând atribuirea acestui teren în proprietatea lor exclusivă. Instanța a considerat că argumentele menționate cu ocazia concluziilor pe fond pentru atribuirea acestui teren reclamanților, respectiv relațiile conflictuale dintre părți nu justifică atribuirea întregului teren intravilan reclamanților, atâta vreme cât terenul este partajabil în natură. Faptul că se va atribui și pârâtei o parte din terenul situat în locul A. se justifică prin aplicarea principiului partajării în natură a bunurilor supuse partajului. Instanța a respins cererea reclamanților privind intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit, ca prematură, având în vedere că suprafețele de teren obiect al prezentului partaj nu au fost identificate sub aspect de carte funciară, titlul de proprietate în care au fost cuprinse nefiind intabulat. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții M. F., M. A. M. și M. I. C., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, cu privire la modalitatea de partajare și în consecință să se partajeze masa succesorală rămasă în urma defuncților M. M. și M. V. potrivit variantei a V-a din completarea nr. 3 la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. expert Z. I., atribuind reclamanților lotul în valoare de 56.507,5 lei, iar pârâtei lotul în valoare de 53.180,0 lei și stabilind în sarcina reclamanților o sultă în valoare de 1.663,75 lei pe seama pârâtei. În motivarea apelului, s-a învederat T.ui că soluția primei instanțe este justificată pe un singur argument, și anume că terenul de la locul numit „. este comod partajabil în natură, or există argumente mult mai puternice, care țin de imposibilitatea de folosința comună pașnică de către părți a terenului, care sunt în conflict accentuat, având în vedere că terenul este situat în grădina casei reclamanților, putându-se ivi chiar agresiuni reciproce între părți, ceea ce ar face imposibilă punerea în executare a hotărârii. De asemenea, apelanții au arătat că varianta pe care ei o solicită este mai echitabilă, impunându-se a se ține seama de faptul că, cota de ½ din grădină ar urma să fie fragmentată în alte 3 loturi, întrucât reclamanții au primit în indiviziune cota. Apelanții au mai precizat că în varianta a V-a de partajare, pârâtei urmează a-i fi atribuită suprafața de 1860 mp din terenul intravilan de la locul „., ceea ce duce la un echilibru între loturile atribuite părților, atât ca amplasament în intravilan, cât și ca valoare. S-a mai precizat că instanța ar fi trebuit să se raporteze la disp. art. 6739 C., potrivit căruia instanta va tine seama, printre altele, de natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor precum și de faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut imbunatatiri, or din raportul de evaluare rezultă că terenul are o valoare mai mare tocmai datorită modului în care reclamanții l-au întreținut și l-au îmbunătățit. Prin decizia civilă nr. 1./(...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...) a fost respins apelul declarat de apelanții M. F., M. A. M. și M. I. C., împotriva sentinței civile nr. 8210/(...), pronunțată de J. B.-M. în dosarul nr. (...). Au fost obligați apelanți să achite intimatei C. M., suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel. Pentru a pronunța această hotărâre T. a reținut următoarele: În conformitate cu îndrumarul reflectat în considerentele deciziei civile nr. 1. din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), prima instanță de fond a dispus efectuarea unei noi expertize în specialitatea topografie de către dl. expert Z. I. Prin raportul de expertiză completat succesiv au fost propuse șase variante de partajare a terenurilor intravilane și extravilane asupra cărora poartă drepturile concurente ale apelanților și intimatei. D. aceste variante, în cele din urmă reclamanții au preferat varianta V, iar pârâta - reclamantă C. M., varianta VI. În mod judicios prima instanță a dispus partajarea terenului conform variantei VI arătată în completarea nr. 3 la raportul de expertiză. Din analiza coroborată a prevederilor art. 6735si 6739C., ale art. 736, 741 din Codul civil de la 1864 a rezultat că partajul în natură este varianta prioritară care trebuie avută în vedere în aplicarea operațiunilor de împărțeală. În speță, părțile sunt coproprietare atât asupra unor terenuri extravilane, cât și asupra a două terenuri intravilane: „. și „.. Cu privire la acest ultim teren, reclamanții au solicitat a le fi atribuit în proprietate exclusivă, invocând în motivarea apelului mai multe argumente, pe care T. le-a apreciat nefondate. Astfel, starea conflictuală accentuată dintre părți, invocată de apelanți, care ar atrage imposibilitatea folosirii în comun a terenului „. nu reprezintă un criteriu legal de atribuire și nu este de natură, dat fiind caracterul său subiectiv, să înfrângă principiul legal al partajării în natură, cu consecința înlăturării eventualității stabilirii unor sulte. Nu este relevantă nici împrejurarea că, cota de ½ din respectivul teren, ce revine reclamanților, ar urma să fie fragmentată în alte trei loturi, căci reclamanții au primit lotul în indiviziune, moștenind de la autorul lor M. V., cota de ½ din terenurile incluse în Titlul de proprietate nr. 6078/23/(...) eliberat defunctei M. M., restul cotei de ½ aparținând fiicei defunctei, intimata C. M. O. prezentei cauze îl constituie partajarea egală a terenurilor incluse în Titlul de proprietate anterior amintit, pe cele două tulpini, operațiunea de împărțire concretă între reclamanți a terenurilor ce le-au fost atribuite în lot comun fiind distinctă și posterioară. Aceștia au solicitat atribuirea lotului în indiviziune, iar reglarea între aceștia a partajului bunurilor ce le revin nu o mai vizează ori include pe intimata C. M. În cadrul acelui eventual partaj ulterior reclamanții îșivor verifica eficiența variantelor de partajare, raportându-se poate la o masă patrimonială mai augmentată, luând decizii care să le satisfacă interesele personale, convenind asupra împărțelii în natură ori a sultelor. Corespunde adevărului că în varianta V propusă de expert, agreată de reclamanți, intimata C. M. primea un teren intravilan (Grădină), dar valoarea acestuia este de 14.880 lei, pe când valoarea celuilalt teren intravilan propus spre atribuire reclamanților (A.) este de 48.752 lei. Este de notorietate însă că terenurile intravilane se pot valorifica mai facil decât cele extravilane și prezintă mai mare interes pentru coindivizari (ceea ce s-a și verificat în speță). Interesele tuturor coindivizarilor trebuie avute în vedere și respectate pe cât posibil la alegerea unei variante de partajare. Împrejurarea că apelanții ar fi efectuat unele lucrări de îmbunătățiri la terenul din locul numit „., se reflectă în valoarea acestui teren, în funcție de care s-au stabilit sultele și nu constituie în speță un criteriu de atribuire exclusivă, dată fiind suprafața terenului, faptul că este comod partajabil în natură și prin varianta nr. VI nu a fost afectată folosința construcțiilor apelanților, edificate pe teren. Raportat la aceste considerente, în temeiul prev. art. 296 teza I C., T. a respins apelul ca nefondat, iar în considerarea prev. art. 274 C., i-a obligat pe apelanți să achite intimatei C. M. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel, a căror efectuare a fost dovedită cu chitanța de încasare a onorariului avocațial depusă la dosar. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții M. F., M. A.-M. și M. I.-C. prin care au solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 8210/(...) pronunțată de Judecătoria Baia Mare, schimbarea în partea a cesteia și în consecință partajarea terenurilor rămase în urma defuncților M. M. și M. V. potrivit variantei a V a din completarea nr. 3 la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Z. I., atribuind reclamanților lotul în valoare de 56.507,5 lei, iar pârâtei lotul în valoare de 53.180 lei, stabilind în sarcina reclamanților o sultă în valoare de 1.663,75 lei pe seama pârâtei. De asemenea a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuieli de judecată în apel și recurs în valoare de 1.500 lei. În motivarea recursului au arătat că critică soluțiile instanțelor de fond și de apel pentru neegalitate în ceea ce privește modalitatea de partajare a terenului situat în grădina casei reclamanților, în considerarea următoarelor aspecte: Terenul situat la locul numit "A." măsoară o suprafață de 6.094 mp. și este situat în continuarea curții casei locuite de reclamanți, încă din timpul vieții celor doi defuncți între părți au existat neînțelegeri, întrucât pârâta C. M. nu s-a preocupat de îngrijirea acestora cât au fost în nevoie, reclamanta M. F. fiind acea care i-a îngrijit timp de 10 ani cât au fost imobilizați la pat, fiind paralizați. Pentru aceste considerente, defuncții și-au exprimat ultima dorință ca această grădină să le revină reclamanților și ca o recunoaștere a eforturilor pe care aceștia le-au depus pentru îngrijirea lor. Este adevărat că, având în vedere întinderea terenului, acesta poate fi comod partajat în două loturi, așa cum a concluzionat expertul, însă există argumente mult mai puternice de care instanțele trebuiau să țină seama și care țin, pe de o parte de un partaj echitabil, raportat la întreaga masă a bunurilor, iar pe de altă parte de imposibilitatea de folosință comună pașnică de către părți a acestei grădini, având în vedere locul situării ei și starea conflictuală accentuată și de lungă durată dintre părți, care va face greu posibilă folosința mejdașă a terenului pe cale pașnică în viitor. Astfel, în ceea ce privește principiul echității care trebuie să predomine în orice proces de partaj, instanțele nu au ținut seama că în varianta a V-a, agreată și solicitată de reclamanți, pârâtei urma să-i fie atribuit un alt teren intravilan, de aceeași categorie și fertilitate, în suprafață de 1.860 mp. la locul numit "G." în timp ce terenul în discuție, chiar dacă măsoară o suprafață mai mare, revine în indiviziune la 3 copărtași. În același timp, reclamanții-recurenți sunt în măsură să pună deîndată la dispoziția pârâtei-intimate sulta în sumă de 1.663,75 lei, cuvenită în urma adoptării variantei a V a de partaj. De asemenea, instanțele trebuiau să aibă în vedere și criteriile de echitate, având în vedere că cei doi defuncți au zăcut paralizați în pat o perioadă de 10 ani timp în care au fost îngrijiți și apoi înmormântați de nora lor, reclamanta M. F. În schimbul acestui efort pe care reclamanta l-a depus, înainte de moarte cei doi defuncți și-au exprimat dorința ca reclamantei să-i revină grădina casei. Față de toate aceste împrejurări, având în vedere și faptul că de-a lungul anilor reclamanta care se ocupă cu muncile agricole, a făcut și numeroase investiții pentru sporirea și întreținerea fertilității terenului, instanțele trebuiau să țină cont de prevederile art. 6739C. pr. civilă potrivit căruia, la efectuarea partajului trebuie ținut cont, printre altele și de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, precum și de faptul că înainte de a cere împărțeala, unii dintre coproprietari au făcut eventuale îmbunătățiri. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele: Curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 C. constată inadmisibilitatea parțială a acelor motive de recurs, care vizează netemeinicia hotărârii atacate, având în vedere că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000. În altă ordine de idei, Curtea, din oficiu, a pus în discuție împrejurarea dacă instanța de apel a analizat toate motivele de apel invocate de apelanți, ca și motiv de recurs de ordine publică. Art. 298 Cod procedură civilă prevede că dispozițiile de procedura privind judecata în prima instanța se aplica și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu. Constituie încălcare a prevederilor art. 129 alin. 6 din Codul de procedura civilă, omisiunea instanței de judecata de a se pronunța cu privire la toate motivele formulate, care atrage desființarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru că acest text legal prevede că judecatorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecații, dar evident că trebuie să hotărască asupra acestuia. Potrivit art. 298 Cod procedură civilă, în apel, obiectul cererii îl constituie și motivele de apel. Cu privire la acțiunea formulată, potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, de a pronunța respectiva hotărâre. Ca atare, considerentele reprezintă un element necesar al oricărei hotărâri judecătorești, motivarea de fapt și de drept fiind indispensabila acestui important act procedural. Motivarea trebuie sa se refere la toate capetele de cerere formulate și la considerentele pentru care s-au respins unele cereri. Cu alte cuvinte, instanța trebuie sa se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut prin acțiune și asupra tuturor mijloacelor ce au stat la temelia pretențiilor ridicate de părți. În apel, instanța trebuie să răspundă la toate motivele prezentate de părțile care au atacat hotărârea pronunțată în prima instanța, simpla preluare a unor argumente din sentință nefiind suficientă pentru îndeplinirea cerințelor prevăzutede art. 261 alin. (1) Cod procedura civilă. În apel motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea instanța trebuie să analizeze și motivele de apel expuse de parte, în întregime. Îndatorirea de a motiva hotărârea sub aspectul tuturor cererilor și respectiv criticilor formulate de părți, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar. Fără arătarea motivelor și a probelor nu se poate exercita controlul judiciar, astfel ca instanța pronunță o soluție nelegală, care, potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedura civilă, este supusă casării. Contrar acestor dispozițiuni arătate și explicate mai sus, instanța de apel a omis să analizeze toate motivele de apel și să arate motivele pentru care admite sau nu susținerile din apel cu privire la criteriile de partaj, astfel încât cu privire la hotărârea pronunțată nu se poate exercita un control judiciar eficient, prin prisma acestei lipse a analizei. Astfel, dintre motivele de apel instanța de apel nu a analizat acele motive în care se invocă disp. art. 6739C., potrivit căruia instanța va ține seama, printre altele, de domiciliul și ocupația părților. Acestor criterii de partaj invocate de către apelanți instanța de apel nu le-a răspuns în nici un fel. Apoi, în ce privește criteriul de partaj, că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut îmbunătățiri, pentru că din raportul de evaluare ar rezulta că terenul are o valoare mai mare tocmai datorită modului în care reclamanții l-au întreținut și l-au îmbunătățit, Curtea reține că instanța de apel l- a aplicat greșit deoarece art. 6739C. prevede că va fi luat în considerare ca și criteriu de atribuire în cazul în care i se atribuie celui care le-a efectuat. Aceste criteriu este prevăzut tocmai pentru că efectuând îmbunătățiri asupra bunului i se poate atribui acel bun, deoarece în acest caz nu va mai cere celorlalți coindivizari plusul de valoare, pentru că se regăsește în patrimoniul celui care a efectuat îmbunătățirile, tocmai prin intermediul atribuirii, și operațiunea de partaj și desocotire este astfel simplificată. Or, instanța de apel reține corect că îmbunătățirile se reflectă în valoarea acestui teren, dar greșește în aplicarea criteriului de atribuire atunci când arată că în funcție de această valoare s-au stabilit sultele, pentru că acest criteriu este valabil doar dacă bunul se atribuie celui care a efectuat îmbunătățirile, pentru că în alt fel nu se aplică acest criteriu, cum ara fi în cazul împărțirii în natură. Sultele se stabilesc în funcție de valoarea fără îmbunătățiri, evident dacă se solicită, dar nu poate oricum să susțină instanța că aplică în acest fel criteriul de atribuire, dar nu atribuie bunul celui care a efectuat îmbunătățirile, pentru că singurul înțeles legal este cel de mai sus. Modul în care a aplicat instanța de apel nu este cel legal și se impune ca instanța de apel să îl aplice în înțelesul de mai sus, iar în cadrul aplicării să explice de ce, ținând seama de acest criteriu, atribuie sau nu bunul apelanților. Apoi, tot în ce privește criteriile de atribuire instanța de apel reține în mod greșit că starea conflictuală nu este criteriu de atribuire, pentru că deși acesta nu se regăsește enumerat printre criteriile prevăzute de art. 6739C., nu este mai puțin adevărat că aceste criterii sunt doar exemplificative deoarece partea finală a textului conține sintagma „și altele asemenea". Or, în această posibilitate poate și trebuie să fie analizat acest criteriu de atribuire. N. analizat în acest fel, ci doar sub motivul că nu este prevăzut de textul legal, pe de o parte motivul de apel conținând acest criteriu de atribuire nu a fost analizat, și, pe de altă parte, s-a aplicat greșit art. 6739C., cât timp sintagma „și altele asemenea" permite analiza acestui criteriu de atribuire în acest fel, dar evident că instanța poate sau nu săatribuie întemeiat pe acest motiv de atribuire, însă întâi trebuie analizat în acest fel. În contextul dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civilă, modificat, instanța era obligată să facă aprecieri cu privire la toate susținerile apelanților, care au invocat criterii de partaj la care instanța nu a răspuns sau le- a interpretat contra dispozițiilor legale. Codul de procedură civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie sa fie motivată și toate motivele de apel să fie analizate. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori sa arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-o. Sub acest aspect prevederile art. 261 pct. 5 din Codul de procedura civilă au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage casarea hotărârii pentru că, fără arătarea motivelor și a dovezilor, soluția pronunțată este nelegală. Analiza tuturor motivelor de apel este obligatorie, aceasta rezultând și din reglementarea unei căi de atac de retractare pentru ipoteza în care aceste motive, de contestație în anulare, nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. per a contrario dacă aceste motive pot fi invocate pe calea apelului sau a recursului atunci se impun a fi analizate de instanța de apel sau recurs, pentru ipoteza când instanța a omis din să cerceteze vreunul dintre motivele de apel, în cazul în care hotărârea analizată este pronunțată în apel. În acest caz remediul este recursul, pentru că poate fi invocat pe calea recursului, pe când în cazul unei hotărâri pronunțată în recurs remediul este contestația în anulare. Este un viciu al hotărârii neanalizarea tuturor motivelor de apel sau de recurs, iar remediul este doar casarea pentru cazul recursului sau anularea pentru cazul în care hotărârea este pronunțată în recurs. În cazul în care nu se analizează toate motivele de apel, atunci instanța nu analizează fondul apelului și prin urmare instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ipoteză prevăzută de art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă. Față de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5, 7 și 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de reclamanții M. F., M. A.-M. și M. I.-C. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și va trimite cauza pentru rejudecare la același T. pentru analiza tuturor motivelor de apel și pentru analiza legală a celorlalte motive, în limitele care reies de mai sus. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE Admite în parte recursul declarat de reclamanții M. F., M. A.-M. și M. I.-C. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare la același T. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2012 PREȘEDINTE, J.ECĂTORI I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ A.-A. M. G., Red. I.C.D./dact.V.R. 2ex./(...) J.ecător fond P. M. B. - Judecătoria Baia Mare J.ecători apel W. D., S.-T. A.-A. - Tribunalul Maramureș
| ← Decizia civilă nr. 4549/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2598/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
