Decizia civilă nr. 4445/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. C. NR. 4445/R/2012
Ședința publică din 26 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta F. L., împotriva sentinței civile nr. 506 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul intimat P. M.-P. C.-N., având ca obiect L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă, asistată de domnul avocat B. O. M., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta F. L., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 50 din L. nr. 1..
S-a făcut referatul cauzei după care domnul avocat B. O. M. depune la dosar un script întitulat "Dezvoltare a motivelor de recurs";, la care au fost anexate o copie certificată de pe procura specială autentificată sub nr. 1771/(...) la B. A. P. I.-F. și D. S.-I. și o copie certificată de pe contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. 1772/(...) la B. A. P. I.-F. și D. S.-I., precum și împuternicirea avocațială nr. CJ/024550/B/(...), care atestă împrejurarea că reclamanta F. L. l-a împuternicit pe domnul avocat B. O. M. pentru redactare, semnare și înregistrare cereri în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., precum și pentru asistare și pentru reprezentare în acest dosar.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, din oficiu, în privința scriptului depus azi la dosar și intitulat
„Dezvoltare a motivelor de recurs";, invocă excepția decăderii reclamantei din dreptul de mai invoca noi motive de recurs, care nu au fost invocate prin memoriul inițial de recurs, în termenul legal de motivare al recursului, afară de cazul în care ar fi invocate motive de ordine publică.
De asemenea, Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C., invocă și pune în discuție excepția lipsei de interes a recurentei în privința criticilor din recurs prin care se critică soluția primei instanței sub aspectul respingerii ca tardivă a plângerii formulate împotriva D. nr. 9., precum și excepția inadmisibilității schimbării cauzei juridice a acțiunii în recurs.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei recurente în susținerea recursului care formează obiectul prezentului dosar și,totodată, pune în vedere acestuia ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepțiile puse în discuție de către C.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și detaliat prin scriptul depus azi la dosar, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că la dosarul cauzei există o procură care nu a fost avută în vedere de către instanța de fond.
Curtea pune în discuția reprezentantului reclamantei recurente împrejurarea că în plângerea înregistrată la instanța de fond reclamanta a menționat că această plângere este formulată de reclamanta F. L., în calitate de cesionar, iar în recurs, pentru prima dată în recurs, aceasta își arogă calitatea de mandatar al numitului G. A.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că clienta sa a folosit termeni improprii, dar a anexat la contractul de cesiune și procura specială prin care a fost mandatată de numitul G. A. să-l reprezinte în fața autorităților competente.
Curtea reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 506/(...), pronunț ată de T ribun alul Cl u j în dos ar nr.
(...), s-a respins cererea de repunere pe rol.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F. L. și, în consecință:
S-a respins plângerea formulată de F. L., împotriva D. nr. 976/(...) emisă de
P. municipiului C.-N.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut înconsiderentele sentinței următoarele:
„D. atacată a fost emisă în favoarea numitului G. A., deci acesta este persoana îndreptățită să formuleze plângere conform art. 26 alin. 3 din L. nr. 1..
Reclamanta a arătat în motivarea cererii sale că a formulat prezenta plângere în calitate de cesionar și a depus la dosar contractul de cesiune de creanță încheiat între G. A., în calitate de cedent, și F. L., în calitate de cesionar.
Dar, la obiectul acestui contract s-a trecut că obiectul contractului constă în: cedarea de către cedent în favoarea cesionarului a dreptului de creanță împotriva debitorului cedat S. Român, constând în dreptul de a încasa despăgubirile acordate cedentului în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Lege nr. 247/2005, astfel cum rezultă din D. nr. 9. emisă de primarul mun. C.-N.
Rezultă de aici că persoana îndreptățită la despăgubiri în baza Legii 1. a cedat reclamantei doar dreptul de a încasa despăgubirile care rezultă din D. nr.
9., în concordanță cu prevederile legii speciale de plată a acestora. Astfel, reclamanta nu poate solicita, în baza acestui contract de cesiune, alte măsuri reparatorii decât cele acordate prin D. nr. 9., iar plata despăgubirilor nu se poate face decât în procedura reglementată de legea specială.
În plus, instanța reține că prin niciun text al contractului de cesiune depus la dosar nu s-a făcut dovada că persoana îndreptățită în sensul Legii 1., adică numitul G. A., ar fi mandatat-o pe reclamantă să formuleze plângere împotriva dispoziției emisă de primar.
F. de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge plângerea formulată de F. L., împotriva D. nr.
976/2010 a P.ui un. C.-N., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În ceea ce privește cererea de repunere a cauzei pe rol, instanța va respinge această cerere, având în vedere că s-a solicitat repunerea cauzei pe rol pentru discutarea cererii de intervenție formulată de G. A. Ori, această cerere de intervenție a fost depusă după închiderea dezbaterilor de la termenul de judecată din data de (...), astfel încât nu poate fi primită, nefiind îndeplinite cerințele art. 50 alin. 2 C.";.
Împ o tr iv a aces te i sen tințe a decl ar at recur s, în ter men leg al, re cl aman ta F. L. ,în calitate de cesionar, solicitând anularea totala a sentinței recurate; a seconstata calitatea procesuală activă a recurentei în proces; a dispune obligarea P. municipiului C.-N. să o cheme pe recurentă la negocieri pentru rezolvarea diferendului cu privire la acordarea de alte bunuri ori servicii în schimbul celor
500 mp teren luați abuziv de S. Român înainte de 1989.
În motivarea recursului recurenta s-a prevalat de calitatea sa de cesionar, conform contractului de cesiune autentificat cu nr. 1772/(...), arătând că se impune, în temeiul art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., a Titlului VII a Legii nr. 247/2005, obligarea P. să o invite la negocieri pentru compensarea în bunuri ori servicii în locul celor 500 mp teren din C.-N., str. Observatorului nr. 33-35, luați de la părinții săi în mod abuziv, înainte de 1989 și pe care s-au construit blocuri.
În mod greșit Tribunalul Cluj-N. a reținut în motivarea sentinței nr.
506/2012 un neadevăr scris de angajații P. prin concluziile depuse la recurs, specificând ca recursul reclamantei la atacarea D. nr. 9. ar fi fost introdus tardiv, respectiv ca recursul ar fi fost introdus la Tribunalul Cluj în data de (...).
În realitate, reclamanta arată că poate dovedi cu chitanța emisa de P. R. in data de (...) (in xerocopie), cât si cu T. de expediere-primire, prin care Tribunalul
Cluj pune stampila de primire si data de (...) (in xerocopie).
Este de mirare ca funcționarii din Primărie au acces la dosare in afara cadrului legal, pentru ca in ședința publica din (...) nu a fost nimeni prezent la ora dezbaterii cauzei.
In plus, de această dată, reclamanta nu a primit niciun act din partea P., cu concluziile acesteia, ca sa cunoască punctul ei de vedere și să ia măsurile ce se impun în situația nou creată.
Intrigata de introducerea acestei date de (...) și consultând dosarul, recurenta a fost mirată văzând ca pe prima pagina din dosar în josul paginii dreapta este o specificație cu data de (...), iar la prima fila din recurs este scrisă data de (...), întrebându-se în mod firesc prin ce minune a apărut aceasta data - (...) ca data de introducere a recursului, când pe T. de primire-predare sta scris si stampilat data de (...) ca data de primire de către T.
Instanța a mai reținut in motivarea sentinței faptul ca în C. de cesiune fratele reclamantei nu a specificat ca aceasta nu ar avea dreptul de a ataca D. nr.
9. a P.ui C.-N., iar din acest motiv, reclamanta nu ar avea calitatea activa in proces.
Recurenta arată că regretă faptul ca instanța a ignorat total procura speciala (încheiere de autentificare nr. 1771/(...)) atașata C.ui de C. odată cu recursul. Daca acest act ar fi fost măcar citit atent (pentru ca este un act legal) chiar si fără bunăvoința de persoana îndrituita cu rezolvarea acestei cauze s-ar fi văzut exact ceea ce nu s-a vrut să se vadă, adică calitatea activă procesuală a reclamantei.
Prin scriptul depus la filele 13-14, in titul at „Dezvol tare a mo tive lor de recurs";,recurentsolicită, în temeiul art. 304, alin. 7 și alin. 9, art. 312 C., admiterea recursului formulat, casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea acestor dezvoltări a motivelor de recurs, recurenta a arătat că prima instanță a ignorat procura specială autentificată sub nr. 1771/(...) și a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Obiectul contractului de cesiune consta în: cedarea de către cedent în favoarea cesionarului a dreptului de creanță împotriva debitorului S. Român, constând în dreptul de a încasa despăgubirile acordate cedentului în condițiile legii special privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005, astfel cum rezultă din D. nr. 9., emisă de P. M. C.-N.
Rezultă de aici că persoana îndreptățită la despăgubiri în baza Legii nr. 1. a cedat reclamantei doar dreptul de a încasa despăgubirile care rezultă din D. nr.
9., în concordanță cu prevederile legii speciale de plată a acestora. Astfel că nu poate solicita, în baza acestui contract de cesiune, alte măsuri reparatorii decât cele acordate prin D. nr. 9., iar plata despăgubirilor nu se poate face decât în procedura reglementată de legea specială.
În plus, instanța a reținut că prin niciun text al contractului de cesiune depus la dosar nu s-a făcut dovada că persoana îndreptățită, în sensul Legii nr.
1., adică numitul G. A., ar fi mandatat-o pe reclamantă să formuleze plângere împotriva dispoziției emisă de primar. F. de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesual active a respins plângerea formulată ( ... ) împotriva dispoziției ( ... ) ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă."
Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că atât în fața instanței de fond, cât și în ceea ce privește recursul formulat reclamanta a fost în imposibilitate de a-și angaja un apărător, recurenta solicită instanței să observe că la dosarul cauzei a fost atașat contractul de cesiune și o procură specială autentificată sub nr. 1771/(...), procură care nu a fost avută în vedere de către prima instanță.
Prin această procură specială, fratele recurentei, numitul G. A., a mandatat-o pe reclamantă în mod expres să îl reprezinte în fața tuturor autorităților competente, în vederea depunerii/ridicării oricăror acte privind dreptul de a încasa despăgubirile acordate în condițiile legii speciale, privind regimul de stabilire și de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005, pentru imobilul ( .. .), astfel cum rezultă din D. privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. 976/(...) emisă de P. M. C.-N., pe care le-a cesionat mandatarului.
Tot din conținutul aceste procure mai rezultă că "ulterior mandatarul meu va putea încasa despăgubirile cuvenite subsemnatului mandant, ( ... l". precum și faptul că "în cazul în care va considera oportun, mandatarul meu va putea exercita orice cale de atac împotriva D. privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. 976/(...) emisă de P. M. C.-N., precum si împotriva oricăror dispoziții/titluri ce se vor elibera pe numele meu în acest sens. De asemenea, în cazul în care se va impune deschiderea unui proces privind soluționarea acestui dosar, va putea angaja un avocat, va formula orice cerere în justiție, se va înfățișa la termenele de judecată, va propune probe, va invoca excepții de fond sau de procedură, va urmări realizarea dreptului meu, iar ulterior pronunțării hotărârii judecătorești va putea solicita investirea hotărârii cu formulă executorie, precum
și executarea acestei hotărâri".
Mai mult de atât, prin procura specială, recurentei i-a fost conferit dreptul de a exercita toate căile de atac legale ordinare și extraordinare și de a se prezenta în fața oricărei instanțe, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
F. de cele învederate mai sus apreciază că în speța de față se impune admiterea recursului, astfel cum acesta a fost formulat și dezvoltat prin prezentul script și, pe cale de consecință, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, cu atât mai mult cu cât chiar și din conținutul contractului de cesiune rezultă în mod evident că "prin prezenta cesiune cedentul transferă irevocabil cesionarului toate drepturile ce decurg din D. ( … ) în baza prezentei cesiuni cesionarul subrogându-se în toate drepturile cedentului".
P âr âtul in timat, deș i leg al c itat, nu s -a pre zen tat în ins tanț ă, ș i nu a depus l a dosarul cauzei întâmpinarpentru a-și susține poziția procesuală.
În cee a ce pr iveș te „dezvol tare a mo tiv elor de recurs";, depuse l a dos arul
c auze i l a ter menul d e judec ată d in (...), Curtea, la termenul de judecată din (...) ainvocat excepția decăderii recurentei din dreptul de a-și mai dezvolta, completa ori preciza motivele de recurs, excepție care urmează să fie admisă în temeiul art. 3021lit. c, art. 303 alin. 1 și 2 și art. 306 C. Potrivit art. 303 alin. 1 C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, în timp ce, conform alin. 2 al aceluiași articol, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Art. 3021alin. 1 lit. c) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, evident, în termenul prevăzut de art. 303 C. proc. civ. În conformitate cu prevederile art. 306 alin. 1 C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, prevăzut de art. 303 C. proc. civ., cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2 al art. 306 C. proc. civ., respectiv, atunci când motivele de recurs formulate peste termenul legal conțin motive de ordine publică. Totodată, art. 306 alin. 3 C., prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. Simpla enumerare a ipotezelor în care poate fi cerută modificarea sau casarea unei hotărâri în recurs, dintre cele reglementate de art. 304 C., nu echivalează cu motivarea recursului, câtă vreme nu se dezvoltă în mod expres și punctual argumentele de drept care fac posibilă incidența în cauză a vreuneia dintre aceste ipoteze prevăzute de art. 304 C. Cu alte cuvinte, nu este suficientă simpla reproducere a unuia ori altuia dintre cazurile reglementate de art. 304 C., câtă vreme nu se dezvoltă concret fiecare dintre aceste cazuri, respectiv, câtă vreme, nu se arată exhaustiv care sunt motivele pentru care hotărârea recurată ar fi susceptibilă de modificare sau casare pentru vreuna din ipotezele expres prevăzute de art. 304 C. Pe cale de consecință, după expirarea termenului legal de motivare a recursului, recurenta nu mai poate să își precizeze, să dezvolte ori să își completeze motivele de recurs - afară, desigur, de situația în care ar fi vorba de motive de recurs de ordine publică -, sancțiunea depășirii acestui termen legal de motivare a recursului, fiind decăderea. D. urmare, în privința scriptului intitulat „Dezvoltare a motivelor de recurs";, și care nu cuprinde motive de ordine publică, Curtea urmează să admită excepția decăderii recurentei din dreptul de a-și mai dezvolta motivele de recurs. Recursul este nefondat. În cee a ce pr iveș te acele cr itic i din memoriul de recurs formulat în termenul leg al, pr in c are se cr itic ă soluț ia pr ime i in s tanțe cu pr iv ir e l a o even tu al ă resp ingere c a tard iv ă a pl ânger ii decl ar ate de recuren tă î mpo tr iv a D. nr. 9.,Curtea, din oficiu,a invocat la termenul de judecată din (...) excepția lipsei de interes a recurentei îna critica sub acest aspect hotărârea recurată, în condițiile în care prin sentința primei instanțe nu s-a dispus nimic în legătură cu vreo eventuală excepție a tardivității plângerii, respectiv, plângerea reclamantei nu a fost respinsă ca tardivă prin hotărârea fondului. În cee a ce pr iveș te mo tivele de recurs pr in c are se cr itic ă greș ita ad mitere de c ătre pr ima ins tanț ă a excepț ie i l ipse i c al ităț ii procesu ale ac ti ve a reclamantei, șicare afirmativ s-ar circumscrie punctului 9 al art. 304 C., Curtea constată că acesta este nefondat, pentru motivele ce urmează a fi expuse: Potrivit art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., republicată, decizia sa, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pr etinde îndreptățită la Secția C. a T. în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. În speță, reclamanta recurentă F. L. a atacat la Tribunalul Cluj, cu o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., D. nr. 976/(...),prevalându-se exclusiv de calitatea sa de cesionar. Prin D. nr. 976/(...), emisă de P. municipiului C.-N., a fost soluționată Notificarea nr. 2257/(...), formulată în temeiul Legii nr. 1. de către numitul G. A., în sensul că, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din L. nr. 247/2005, în favoarea notificatorului G. A., pentru terenul în suprafață de 500 mp, situat în C.-N., str. Observatorului nr. 33-35, înscris în CF nr. 9903 C., nr. top 12959/1 (f. 4 dosar fond). Prin contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. 1772/(...), cedentul G. A. a cedat cesionarului F. L., în mod irevocabil și necondiționat, cu titlu gratuit, dreptul de creanță împotriva debitorului cedat, S. Român, constând în dreptul de a încasa despăgubirile acordate cedentului în condițiile Legii speciale, Titlul VII al Legii nr. 247/2005, pentru imobilul teren în suprafață de 500 mp, situat în municipiul C.-N., str. Observatorului nr. 33-35, județul C., înscris în CF nr. 9903 C.-N., nr. top 12959/1, astfel cum rezultă din D. nr. 976/(...), emisă de P. municipiului C.-N. (f. 6-8 dosar fond). Obiectul contractului de cesiune de creanță încheiat între cedentul G. A. - persoană îndreptățită în temeiul Legii nr. 1. - și cesionarul F. L., l-a constituit, așadar, „. de creanță împotriva debitorului cedat, S. Român";, respectiv, „. de a încasa despăgubirile acordate cedentului în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005";, pentru imobilul notificat. Cesionarul s-a subrogat astfel, în toate drepturile cedentului, ce decurg „din D. privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. 976/(...)"; (art. IV alin. 1 din contractul de cesiune de creanță). În niciun moment, prin sus-menționatul contract de cesiune de creanță, cedentul nu i-a cedat cesionarei F. L. dreptul de a ataca D. nr. 976/(...), în condițiile art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., singurul drept care a făcut obiectul contractului de cesiune de creanță fiind dreptul de creanță împotriva debitorului cedat, S. Român, adică dreptul de a încasa despăgubirile care urmau să fie acordate cedentului în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005. Este adevărat că la dosarul de fond a fost depusă o procură specială autentificată sub nr. 1771/(...) - prin care G. A., în calitate de mandant, a împuternicit-o pe F. L., în calitate de mandatar, ca, în numele său și pentru sine, „să se prezinte în fața tuturor autorităților competente, în vederea depunerii/ridicării oricăror acte privind dreptul de a încasa despăgubirile acordate"; mandantului în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005, și „să încaseze despăgubirile";, respectiv, „să exercite orice cale de atac împotriva D. nr. 976/(...), precum și împotriva oricăror dispoziții/titluri ce se vor elibera ulterior";pe numele mandantului în acest sens, respectiv, să deschidă un „proces privind soluționarea acestui dosar";, „să angajeze un avocat";, „să formuleze orice cerere în justiție"; -, dar nu este mai puțin adevărat că în susținerea cererii sale introductive, reclamanta nu s-a prevalat de calitatea sa de mandatar, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1771/(...), ci s-a prevalat de calitatea sa de cesionar, în temeiul contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. 1772/(...). Abia în motivarea memoriului de recurs, reclamanta s-a prevalat și de procura specială autentificată sub nr. 1771/(...), deși, recursul l-a formulat tot în virtutea calității sale de cesionar. Art. 316 C. prevede că dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în capitolul referitor la recurs. Potrivit art. 294 alin. 1 C., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată, și nici nu se pot face alte cereri noi. Din coroborarea art. 316 C. cu art. 294 alin. 1 C. se desprinde cu evidență concluzia conform căreia, în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată, și nici nu se pot face alte cereri noi. Scur te cons ider aț ii c u pr iv ire l a c auz a jur id ic ă a acț iun ii c iv ile Este știut faptul că acțiunea civilă reprezintă un ansamblul de mijloace procesuale prin care se urmărește protecția dreptului subiectiv sau a unor interese ocrotite de lege și pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie (V. M. C.u - Tratat Teoretic și Practic de P. C., T. generală, vol. I, Ed. Național, pag. 260). Deoarece acțiunea civilă este legată de dreptul subiectiv ea nu poate fi concepută fără întrunirea cumulativă a unor elemente care reprezintă totodată și condițiile de exercitare a acțiunii civile, respectiv, părțile, obiectul și cauza. În ceea ce privește părțile sunt avute în vedere persoanele între care s-a legat raportul juridic dedus judecății, în timp ce prin obiectul acțiunii civile se înțelege protecția dreptului subiectiv ori a unor interese legitime pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie. Referitor la cauza acțiunii civile, în doctrină s-a acreditat ideea potrivit căreia prin cauză se înțelege temeiul juridic al acțiunii, fundamentul legal al dreptului pe care una din părți îl valorifică împotriva celeilalte părți, în timp ce într-o altă opinie s-a susținut că prin cauză se înțelege tocmai dreptul subiectiv pentru a cărui protecție s-a recurs la respectiva acțiune civilă. În sfârșit s-a opinat și în sensul că prin cauza acțiunii civile trebuie înțeles scopul către care se îndreaptă voința celui ce reclamă sau se apără, scop care exprimă și caracterizează voința juridică a reclamantului de a afirma pretenția sa în justiție. Așa cum s-a subliniat în doctrina de specialitate (V. M. C.u, op. cit., pag. 263), cauza acțiunii civile (causa petendi) nu este același lucru cu cauza raportului juridic sau a obligațiunii puse în discuție (causa debendi), aceasta din urmă constituind fundamentul dreptului invocat de cel ce formulează pretenția. Altfel spus, cauza dreptului (causa debendi) constituie cauza cererii de chemare în judecată, iar nu a acțiunii civile în totalitatea ei. Exemplul clasic care a fost avut în vedere de doctrina de specialitate, pentru a sublinia distincția dintre cele două tipuri de cauză este acela al revendicării unui bun de la o persoană, situație în care, cauza acțiunii o constituie deținerea abuzivă a bunului de către aceea persoană și voința de a face ca această deținere să înceteze, stabilindu-se o stare corespunzătoare dreptuluipretins, în timp ce, cauza cererii de chemare în judecată poate fi contractul, uzucapiunea, succesiunea, etc. Această cauză a cererii de chemare în judecată, temeiul juridic, poate fi pusă în discuția părților de către instanță, întrucât, ea interesează din perspectiva instituției puterii lucrului judecat și a litispendenței. Cauza trebuie să existe, să fie reală, să fie licită și morală. Concluzionând, prin cauza acțiuni civile se înțelege scopul către care se îndreaptă voința celui care reclamă în justiție sau care se apără în procesul civil (a se vedea în acest sens, I. Leș, Tratat de D. P. C., E. a V-a, E. Ch. B., pag. 213). S-a susținut constant în literatura de specialitate că, cauza acțiunii reprezintă temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, fundamentul legal al dreptului pe care una din părți îl valorifică împotriva celeilalte părți. În sistemul actual al Codului de procedură civilă conceptul de cauză este folosit în materia conexității (art. 163 C.), a litispendenței (art. 164 C.), precum și pentru a determina limitele judecății în apel (art. 294 alin. 1 C.). De asemenea, la conceptul de cauză face referire și art. 1201 C.civ., atunci când determină condițiile autorității lucrului judecat. Din interpretarea acestor dispoziții legale nu se poate desprinde concluzia univocă că legiuitorul a avut în vedere temeiul juridic al pretențiilor deduse judecății deși, strict cu referire la art. 294 alin. 1 C., este de apreciat în sensul că, atunci când se referă la imposibilitatea schimbării în apel a cauzei cererii de chemare în judecată, legiuitorul a avut în vedere mai degrabă temeiul juridic al pretențiilor deduse în justiție. Cauza acțiunii civile reprezintă așadar, într-o exprimare mai puțin academică și juridică, lucrul pentru care se judecă părțile. Este de notorietate faptul că orice acțiune în justiție are ca obiect protecția unui drept sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie, cauza acțiunii fiind desemnată de scopul pentru care este constituită și garantată acțiunea civilă, și anume, protecția ori valorificarea drepturilor sau intereselor legitime. Ceea ce interesează atunci când se verifică cauza cererii de chemare în judecată este causa petendi, adică acea situație de fapt calificată juridic, iar nu cauza dreptului (causa debendi), independent de indicarea de către parte a unui temei juridic al pretențiilor sale, instanța fiind ținută de a da cererii cu care este învestită o corectă calificare juridică, prin prisma art. 129 alin. 4 și 5 C., coroborat cu art. 84 C. (Curtea de A. B., Secția a IX-a C., D. nr. 58/(...), în A. V., Excepțiile de F. în P. C. - P. J., Ed. H., 2010, pag. 191 și urm.). Din perspectiva incidenței excepției autorității de lucru judecat, în condițiile art. 1201 C.civ., prin cauză se înțelege faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct și indirect al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părți îl prevalează. Cu alte cuvinte, ca uza nu este însuși dreptul sau benefic iul legal, ci ea constituie sursa generatoare a acestuia (V. Lozneanu - Excepțiile de F. în P. C., Ed. L. Lex B., 2003, pag. 255 și lucrările acolo citate). În doctrina de specialitate s-a subliniat că nu trebuie confundată cauza cu dreptul subiectiv sau cu mijloacele de dovadă ale acesteia deoarece, cauza este temeiul de drept al pretenției, iar mijloacele de susținere sunt pricina cauzei cuînfățișările ei deosebite care lămuresc cauza, o dovedesc (P. V.scu - Tratat Teoretic și Practic de P. C., vol. III, 1943, B., pag. 727). Cauza unei cereri de chemare în judecată este, așadar, rațiunea, justificarea obiectului cerut și nu trebuie confundată cu obiectul și nici cu mijloacele ei de susținere, putând să existe atâtea acțiuni, chiar cu privire laacelași obiect, câte cauze de obligații sunt, neputându-se opune într-o atare situație, autoritatea lucrului judecat. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, scopul urmărit de reclamant prin promovarea cererii de chemare în judecată este diferit de cauză, pentru că el se referă la rezultatul urmărit de reclamant prin proces, pe când cauza este temeiul juridic al dreptului pretins (A. Bacaci, Excepțiile de P. în P. C., Ed. D., C.-N., 1983, pag. 153). Cauza juridică a acțiunii reclama tei nu este reprezentată, așadar, de dreptul de a încasa despăgubirile stabilite prin D. nr. 976/(...) , ori de a contesta această Dispoziție, ci toc mai de titlul care consacră respect ivuldrept de a contesta D., adică de sursa generatoare a acestui drept la contestare. Or, în fața primei instanțe reclamanta s-a prevalat de calitatea sa de cesionar - calitate invocată de altfel și în recurs, dar în virtutea căreia, potrivit obiectului contractului de cesiune de creanță nu avea dreptul de a ataca D. nr. 976/(...) -, cauza juridică fiind, deci, contractul de cesiune de creanță, în timp ce în recurs s-a prevalat de calitatea sa de mandatar, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1771/(...), cauza juridică invocată în recurs, pentru prima dată, fiind, deci, contractul de mandat. Pe cale de consecință, Curtea constată că în recurs a intervenit, practic, o schimbare a cauzei juridice a acțiunii deduse judecății, demers inadmisibil prin prisma art. 316 coroborat cu art. 294 alin. 1 C. Așa fiind, în temeiul considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 3041, art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 C., Curtea urmează să respingă ca nefondat prezentul recurs. Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta F. L., împotriva sentinței civile nr. 506 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ GREFIER A.-A. M. Red.CMC/dact.MS 2 ex./(...) Jud.fond: O.R.G.
| ← Decizia civilă nr. 66/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1231/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
