Decizia civilă nr. 4554/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4554/R/2012
Ședința din 1 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C.
JUDECĂTOR: ANA I.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții H. M. și H. V. împotriva deciziei civile nr. 259 din 10 mai 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații P. I. și F. G., având ca obiect rectificare de carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți H. M. și H. V., avocat N.-P. L., reprezentantul reclamantului intimat P.
I., avocat M. M., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 26 octombrie
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului intimat P. I., întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca netemeinic
și nefondat.
Reprezentantul pârâților recurenți depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 9,5 lei și 0,15 lei timbru judiciar, aferent recursului.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea administrării complete a probațiunii și a lămuririi cauzei sub toate aspectele, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea recursului ca netemeinic și nefondat, menținerea dispozițiilor deciziei civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Cluj, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar. S. obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă formulată de reclamantul P. I. împotriva pârâților H. M. și H. V. s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună anularea intabulării și rectificarea înscrierii de CF cu privire la o parte din parcela cu nr.cadastral nou 1067 în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților în ceea ce privește partea din parcela cu nr.cadastral 1067 care se suprapune peste parte din parcela 7/2 tarla 4 în suprafață de 5.800 mp, situată pe teritoriul satului C. com.Apahida, jud.C., suprafață a cui proprietar este reclamantul, cu restabilirea situației anterioare intabulării cu privire la partea de suprafață care se suprapune, cu cheltuieli de judecată.
La data de (...), reclamantul a depus o completare și precizare a acțiunii civile prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar între imobilul proprietate reclamantului evidențiat în titlul de proprietate nr.3114/3233/(...), tarla 4, parcela 7/2, în suprafață de
5.800 mp și terenul proprietatea pârâților înscris în CF 2419 Apahida, A+1, nr. cadastral 1067 în suprafață de 2.900 mp, teren care a fost evidențiat inițial în titlul de proprietate nr.(...), tarla 4, parcela 5/3; să oblige pârâții să efectueze demersurile necesare în vederea modificării planurilor de amplasament și de delimitare a corpului de proprietate care stau la baza identificării parcelei de teren care a fost evidențiat în titlul de proprietate nr.(...), tarla 4, parcela 5/3, înscris în CF 2419 Apahida, A+1, nr. cadastral 1067, atribuit prin documentația tehnică înregistrată la O. de C. și P. I. C. sub nr.27310/(...), în conformitate cu raportul de expertiză care urmează a fi efectuat în cauză, în caz contrar să se autorizeze reclamantul să efectueze aceste demersuri pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 3. din (...) pronunțată în dosar (...) al Judecătoriei C.-N.s-a admis acțiunea civilă formulată, completată și precizată de reclamantul P. I.împotriva pârâților H. M. și H. V. având ca obiect grănițuire.
S-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului înscris în titlul de proprietate nr.3114/3233/(...) tarla 4 parcela 7/2 în suprafață de 5.800 mp și imobilul proprietatea pârâților înscris în CF 2419 Apahida, nr.cad.1067 în suprafață de 2.900 mp, teren înscris în titlul de proprietate nr.(...) tarla 4 parcela
5/3, conform raportului de expertiză întocmit de expert P. I. pe punctele 3-158-155-
2 - plan anexa 3.
Au fost obligați pârâții să efectueze demersurile necesare în vederea modificării planurilor de amplasament și de delimitare a corpului de proprietate care stau la baza identificării parcelei de teren în suprafață de 2.900 mp care a fost evidențiat în titlul de proprietate nr.(...) tarla 4 parcela 5/3 și înscris în CF 2419
Apahida, nr.cad.1067 atribuit prin documentația tehnică înregistrată la O. de C. și
P. I. sub nr.27310/(...), conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert
P. I., varianta I.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâții H. V. și H. M. în contradictoriu cu chematul în garanție F. G. Pfa domiciliat în com.Jucu de Sus nr.111.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 2.353,15 lei cu titlul de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu de expert.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele: Prin Titlul de proprietate nr.3114/3233/(...) reclamantului P. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 8.400 mp - tarla 89 parcela 19 în suprafață de 2.600 mp și tarla 4 parcela 7/2 în suprafață de 5.800 mp.
Referitor la terenul proprietatea pârâților, se reține de către instanță că acesta a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de (...) încheiat de av.Horea T., de la numitul P. I.
Astfel, obiectul contractului a fost format din suprafața de 1,4994 ha, respectiv 14.994 mp din suprafața de 2 ha și 3.200 mp deținută de vânzător în temeiul titlului de proprietate nr.28377/1929/(...).
Totodată, așa cum susțin pârâții, prin acest antecontract de vânzare- cumpărare, vânzătorul s-a obligat să facă toate demersurile în vederea intabulării în cartea funciară pe numele și în favoarea sa, urmând ca ulterior să fie în măsură a transmite dreptul de proprietate pentru suprafața de 14.994 mp către pârâți.
Astfel, în anul 2007 prin două contracte de parcelare și partaj autentificate sub nr.1241 și 1242 de către BNP A. G. P. din C.-N., s-a definitivat vânzarea- cumpărarea terenului mai sus menționat, dezmembrarea terenului fiind făcută în temeiul unei expertize de dezmembrare întocmită de expert T. D.
În consecință, în prezent, pârâții sunt intabulată în CF 2419 Apahida cu suprafața de teren de 2.900 mp cu nr.cadastral 1067 și în CF 2437 Apahida cu suprafața de teren de 8.700 mp cu nr.cadastral 153.
Privitor la aceste lucrări și operațiuni cadastrale, se reține de către instanță că chematul în garanție F. G. PFA a realizat lucrarea privind prima înscriere în cartea funciară a terenului identificat în titlul de proprietate nr.28377/1929 tarla
4 parcela 5 în suprafață de 8.700 mp, teren situat pe teritoriul administrativ al com.Apahida, lucrarea fiind înregistrată la O. sub nr.20566 E/(...).
În anul 2004, terenul mai sus menționat a format obiect al unui antecontract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de (...), iar premergător încheierii acestui antecontract, terenul a făcut obiectul unei documentații cadastrale în vederea obținerii certificatului de urbanism în vederea înstrăinării, lucrare întocmită de PFA D. T. și înregistrată la O. sub nr.9475E/3/(...). Din fișa corpului de proprietate al lucrării realizate de PFA D. T. rezultă fără echivoc faptul că terenul identificat prin tarla 4 parcela 5 primește nr.cadastral 153 pentru suprafața de 11.406 mp, deși în actul de proprietate are o suprafață de 8.700 mp. ( fila 44 ).
Prin lucrarea întocmită de chematul în garanție, s-a solicitat Biroului de carte F. C.-N. înscrierea într-o carte funciară nouă a suprafeței de 8.700 mp, privind prima înscriere în CF, procedându-se la identificarea amplasamentului, a întinderii, la identificarea în regim de carte funciară veche și la întocmirea tabelului de mișcare parcelară.
În ce privește amplasamentul și întinderea terenului au fost cele definite de lucrarea întocmită de PFA D. T. din anul 2004, amplasament și întindere de care pârâții au luat cunoștință o dată cu încheierea antecontractului.
Ulterior întocmirii documentației cu nr.20566E/(...) de către el și având în vedere diferența de suprafață rezultată din suprafața din act - 8.700 mp și suprafața din teren de 11.406 mp, Primăria com.Apahida a procedat în anul 2007 la emiterea unui titlu de proprietate cu nr.3353/4014 tarla 4 parcela 5/3 pentru suprafața de 2.900 mp pe numele promitentului vânzător.
Ulterior emiterii acestui nou titlu, chematul în garanție a mai întocmit documentațiile cadastrale înregistrate la O. C. sub nr.27310/(...) prin care s-a înscris și suprafața de 2.900 mp în CF 2419 Apahida, nr.cadastral 1067 și sub nr.27317/(...) prin care s-a corectat întinderea nr.cadastral 153 Apahida de la
11.406 mp la 8.700 mp, eliberându-se CF 2437 Apahida nr.cadastral 153.
Consecutiv acestor operațiuni, la data de (...), prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.1242 de BNP A. G. P., terenurile menționate mai sus au trecut în proprietatea pârâților.
Deci în concluzie lucrările efectuate de chematul în garanție au vizat un teren care fusese definit cadastral anterior și asumat ca atare în relațiile contractuale dintre pârâți și înstrăinător.
Pe de altă parte, amplasamentul și întinderea terenului sunt elemente ce au fost asumate de promitentul vânzător la data întocmirii documentației cadastrale, așa cum rezultă din scriptul intitulat „Declarație"; semnată la data de (...), conform Instrucțiunilor din (...) publicate în M.Of. nr.90/(...) privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter definitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții. ( fila 48 - 49 ).
Pe fondul cauzei, instanța reține că pentru soluționarea acesteia a fost necesară întocmirea unui raport de expertiză topografică efectuat de expert P. I., din concluziile căruia rezultă că:
Imobilul reclamantului - tarla 7/2 tarla 4 din titlul de proprietate nr.(...) în suprafață de 5.800 mp ( reprezentat cu roșu pe planul A. 2 ) este alcătuit din două parcele definite de punctele 152, 158, 155, 153 parcela de N. și punctele
162, 172, 173, 163 parcela de S. Î. aceste două parcele se află cursul nou al Văii
Teleacului, cursul vechi al acesteia aflându-se la sud de parcela de Sud ( anexa 2
). Privitor la încercarea de intabulare a parcelei sale de către reclamant, expertul a arătat că acesta a procedat la ridicarea topografică conform cerințelor O. în sistem stereo 70 același fiind folosit la intabularea proprietății pârâților.
Referitor la imobilul pârâților, parcela 5/3 tarla 4 în suprafață de 2.900 mp, expertul a arătat că aceasta este înregistrată la O. cu nr.cadastral 1067 în CF 2419 A. Pe planul A. 2 și celelalte, această parcelă este definită de punctele 3,
4, 5,2. Parcela 5/3 identificată cu nr.cadastral 1067 a pârâților se suprapune pe parcela de N. a reclamantului, ocupând o suprafață de 2.443 mp. Lângă parcela cu nr.cadastral 1067 se găsește parcela cu nr.cadastral 153 definită de punctele
4, 101, 1, 5 care este tot a pârâților. A. parcele ale pârâților se întind pe direcția
N. Sud între drumul comunal ( nord ) și noul curs al Văii Teleacului ( canal ) pe o lungime de maxim 119 m.
Totodată, expertul a mai precizat că cercetând planul parcelar la L. nr.18/1991 se observă că atât parcela reclamantului cu nr.7/2 cât și cele ale pârâților se întind, pe direcția N. Sud, de la drumul comunal până la vechiul curs al Văii Teleacului, pe o lungime de minim 180 m.
Parcelele pârâților nu sunt trasate la teren conform cu planul parcelar la L. nr.18/1991 în sensul că pe direcția N. Sud se întind pe o lungime mai mică ( 119 m ) decât prevede planul parcela ( minim 180 m ), obligând în acest fel, ca pentru a obține suprafața înscrisă în actele de proprietate, să fie nevoie de mărirea lățimii parcelelor ( pe direcția Est V. ) și în felul acesta producându-se suprapunerea parcelei pârâților cu nr.5/3 - nr.cadastral 1067 peste parcela reclamantului cu nr.5/2.
În concluzie, linia de hotar dintre cele două proprietăți este le granița dintre punctele 3-158-155-2 - plan anexa 3.
Raportat la cele mai sus reținute, găsind întemeiată acțiunea civilă așa cum a fost precizată și completată, instanța o va admite.
În baza art.584 și urm. C.civ. vechi, instanța a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului înscris în titlul de proprietate nr.3114/3233/(...) tarla 4 parcela 7/2 în suprafață de 5.800 mp și imobilul proprietatea pârâților înscris în CF 2419 Apahida, nr.cad.1067 în suprafață de
2.900 mp, teren înscris în titlul de proprietate nr.(...) tarla 4 parcela 5/3, conform raportului de expertiză întocmit de expert P. I. pe punctele 3-158-155-2 - plan anexa 3.
În temeiul art.1073-1077 C.civ. vechi a obligat pârâții să efectueze demersurile necesare în vederea modificării planurilor de amplasament și de delimitare a corpului de proprietate care stau la baza identificării parcelei de teren în suprafață de 2.900 mp care a fost evidențiat în titlul de proprietate nr.(...) tarla 4 parcela 5/3 și înscris în CF 2419 Apahida, nr.cad.1067 atribuit prin documentația tehnică înregistrată la O. de C. și P. I. sub nr.27310/(...), conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert P. I., varianta I.
În baza art.1169 și urm.C.civ. vechi, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâții H. V. și H. M. în contradictoriu cu chematul în garanție F. G. întrucât în opinia instanței nu se poate reține vreoculpă a acestuia în identificarea amplasamentului și întinderii proprietății pârâților.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274-276 C.proc.civ. a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 2.353,15 lei cu titlul de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu de expert.
Prin decizia civilă nr. 2. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții H. M. și H. V. împotriva Sentinței civile nr. 3. din (...) pronunțată în dosar (...) al Judecătoriei C.-N., pe care a menținut-o în totul.
Au fost obligați apelanții să plătească intimatului P. I. suma de 1480 lei,cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
T. a apreciat că la fond s-au administrat proba specifică acțiunii în grănițuire, respectiv s-a efectuat un raport de expertiză judiciară topografică, expertiză care era singura în măsură să contribuie la dezlegarea pricinii prin stabilirea liniei de graniță. Probațiunea poate fi completată și cu alte probe, audieri de martori sau interogatorii,însă,la fel ca și instanța de fond,tribunalul a apreciat că atâta timp cât raportul de expertiză a luat în considerare planul depunere în posesie întocmit în baza legilor de fond funciar, ambele terenuri făcând obiectul acestor legi, administrarea altor probe nu se mai impune.
Cât privește motivarea soluției primei instanțe, tribunalul a apreciat că aceasta corespunde exigențelor legale fiind făcute trimiterile la probele administrate, din conținutul acesteia putându-se urmări raționamentul care a condus la pronunțarea soluției instanței de fond.
Referitor la critica adusă sentinței sub aspectul faptului că s-ar fi formulat obiecțiuni la care expertul nu a răspuns, instanța de apel a observat că instanța fondului a constatat nulitatea primului raport de expertiză, iar în urma refacerii acestuia s-a ținut cont de obiecțiunile formulate de către părți, expertul făcând trimiteri la aspectele avute în discuție.
Prin urmare și tribunalul,reținând că raportul de expertiză a fost efectuat în baza planului de punere în posesie efectuat în baza dispozițiilor legilor de fond funciar, această modalitate de stabilire a liniei de graniță este cea corectă, având în vedere că ambele parcele de teren învecinate au făcut obiectul Legii nr.
18/1991, astfel nu există motive de schimbare a soluției.
Referitor la cererea de chemare în garanție, așa cum a reținut prima instanță nu se poate reține o culpă în ceea ce privește identificarea amplasamentului proprietății pârâților, aceasta rezultând din documentația efectuată la înscrierea parcelei.
Pentru motivele arătate, în baza art. 296 C., tribunalul a respins apelul declarat menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate.
În temeiul art. 274 C., tribunalul a obligat apelanții să plătească intimatului P. I. suma de 1480 lei, cheltuieli de judecată în apel, constând în onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții H. M. și H. V. solicitând casarea deciziei civile nr. 2. a T. C. și trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea administrării complete a probațiunii și a lămuririi cauzei sub toate aspectele.
În motivare s-a arătat că prin analizarea apelului prin raportare la un raport de expertiză întocmit în cauză fără ca instanța de apel să verifice apărările și motivele de apel prin prisma tuturor solicitărilor părților, în condițiile în care raportul de expertiză are un conținut contradictoriu, fiind contestat de părți, s-aîncălcat dreptul la apărare fiind deci incident art. 105 alin. 2 C. și în consecință pct. 5 al art. 304 C.
Dreptul la apărare este consacrat în dreptul procesual civil și în art. 6 al
Convenției Europene pentru Drepturile Omului, în virtutea acestui drept părțile având posibilitatea să participe în mod activ prin administrarea și dovedirea drepturilor proprii și prin dreptul de a combate susținerile părții potrivnice.
Dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din CEDO este un principiu consacrat și în dreptul intern. Astfel, chiar dacă prin prisma criticilor formulate aparent motivul de recurs s-ar circumscrie unor motive de netemeinicie, fiind vorba despre încălcarea dreptului la apărare se ajunge la circumscrierea motivului în sfera celor de nelegalitate.
Casarea se impune în vederea administrării probelor și lămuririi cauzei sub toate aspectele.
S-a mai învederat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind incident și pct. 7 al art. 304 C., fiind preluate motivele hotărârii de fond, susținerile părților, singurul motiv reținut de instanța de apel în formarea convingerii fiind unul de natură tehnică. Raportul de expertiză întocmit în cauză a fost anulat, apoi refăcut dar cu același conținut, fără nicio modificare și fără a răspunde la solicitările pârâților.
Arătându-se care este starea de fapt în cauză se învederează apoi faptul că nu există o motivare la soluția de respingere a cererii de chemare în garanție, neexistând nicio motivare cu privire la susținerile din apel cu privire la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, încuviințate de instanță dar la care expertul nu a răspuns.
Cererea privind încuviințarea efectuării unei contraexpertize a fost respinsă de către instanța de fond fără nicio motivație.
Totodată, instanța de apel nu a verificat buna credință la cumpărarea imobilului în litigiu deși aceasta a fost invocată în mod constant.
Au mai arătat recurenții că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incident și pct. 9 al art. 304 C.
A. titluri de proprietate eliberate pe numele defunctului P. I. de la care pârâții au dobândit dreptul de proprietate sunt valabile, nefiind anulate, cu toate acestea pârâții urmând să piardă o suprafață de 2443 m.p. teren. Totodată documentațiile cadastrale întocmite au confirmat suprafața, amplasamentul și legalitatea actelor întocmite.
Așadar reclamantul nu a făcut dovada că pârâții au încălcat legea și ocupă abuziv o suprafață de teren, aceștia ocupând și folosind ceea ce au cumpărat, pe amplasamentul de la data vânzării.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C., art. 312 C., L. nr. 7/1996, art. 480 și urm. Cod civil, art. 969-970 Cod civil, art. 586, art. 938 și art. 14 din Noul Cod Civil.
În apărare, intimatul P. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că în ceea ce privește raportul de expertiză în baza căruia s-a pronunțat soluția de către instanța de apel, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, răspunzându-se la obiecțiunile părților. A. timp cât raportul de expertiză a luat în considerare planul de punere în posesie întocmit în baza legilor de fond funciar, nu se mai impune administrarea altor probe.
În ceea ce privește motivarea hotărârii atacate s-a arătat că aceasta cuprinde toate elementele prevăzute de art. 261 C., deci și motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Referitor la încălcarea sau aplicarea greșită a legii s-a arătat că prin expertiza judiciară întocmită în cauză s-a demonstrat că documentația cadastrală care a stat la baza întabulării parcelei pârâților este greșită. Afirmația recurenților în sensul că urmează să piardă o suprafață de teren nu este fondată, această suprafață trebuind doar poziționată conform planului parcelar de punere în posesie.
Cererea de chemare în garanție a fost soluționată în mod legal, neputându- se reține culpa chematului în garanție în identificarea amplasamentului și întinderea proprietății recurenților.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 584 Cod civil, art. 82, art. 115, art. 167 și urm., art. 208, art. 242 alin. 2, art. 261, art. 274, art. 299 și urm. C.
Analizând recursul declarat de pârâții H. M. și H. V. împotriva deciziei civile nr. 259 din 10 mai 2012 a T. C., Curtea reține următoarele:
1.Primul motiv de recurs invocat de către pârâți este întemeiat pe prevederile pct. 5 al art. 304 C., apreciindu-se că prin încălcarea dreptului la apărare al pârâților s-au încălcat forme de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.
Acest motiv de recurs este neîntemeiat.
Dreptul la apărare al pârâților nu a fost încălcat de către instanța de apel prin aceea că a apreciat raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză ca fiind lămuritor pentru soluționarea cauzei.
Invocarea generică a omisiunii instanței de apel de a verifica toate apărările și toate motivele de apel prin prisma solicitărilor părților, a art.11 din Constituție și art.6 din CEDO, deși în concret se face referire numai la acest raport de expertiză apreciat lămuritor de către instanța de apel nu poate conduce la concluzia încălcării dreptului la apărare al pârâților de către instanța de apel.
Pârâții nu oferă argumente prin care să convingă în sensul că s-ar impune casarea hotărârii în vederea administrării altor probe solicitate în fața instanței de fond și a celei de apel. S. pârâților în sensul că raportul de expertiză întocmit în cauză nu este lămuritor pentru soluționarea cauzei, criticându-se practic concluziile raportului de expertiză, sunt de natură a pune în discuție netemeinicia deciziei nr. 2. a T. C., iar nu nelegalitatea acesteia, ceea ce este inadmisibil având în vedere forma în vigoare a art. 304 alin. 1 C.
2.Al doilea motiv de recurs, prin care se invocă faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motiv de recurs încadrat în prevederile pct. 7 al art. 304 C., este de asemenea neîntemeiat.
Faptul că instanța de apel își motivează soluția în principal pe expertiza tehnică judiciară întocmită în cauză, apreciată ca fiind o probă valabilă și pertinentă, nu este de natură a conduce la concluzia nemotivării hotărârii atacate.
Se constată că este motivată și soluția de respingere a criticii referitoare la modul de soluționare a cererii de chemare în garanție. Instanța de apel apreciază că nu se poate reține vreo culpă în ceea ce îl privește pe expertul F. G. atâta timp cât identificarea amplasamentului proprietății pârâților a rezultat din documentația efectuată la înscrierea parcelei. Chiar dacă instanța de apel nu dezvoltă motivarea soluției privind această problemă, își motivează soluția, rezultând care este raționamentul pentru care această critică formulată în apel a fost apreciată ca neîntemeiată.
De asemenea, se constată că au fost avute în vedere și criticile formulate de pârâți în ceea ce privește obiecțiunile formulate la raportul de expertiză întocmit în dosarul primei instanțe, instanța de apel reținând că instanța fondului a avut în vedere că în urma refacerii raportului de expertiză, după constatarea nulitățiiprimului raport, expertul a ținut cont și de obiecțiunile formulate de părți astfel cum rezultă din conținutul celui de-al doilea raport.
Rezultă de asemenea din conținutul deciziei atacate motivul pentru care instanța de apel a apreciat că nu se impune efectuarea unei contraexpertize în cauză, respectiv acela că la întocmirea raportului de expertiză efectuat în cauză în dosarul primei instanțe s-a avut în vedere planul de punere în posesie întocmit în baza dispozițiilor Legii nr. 18/1991 în condițiile în care parcelele în litigiu au făcut obiectul Legii nr. 18/1991.
În ceea ce privește buna credință a pârâților la cumpărarea terenului în litigiu, respectiv neverificarea acesteia de către instanța de apel, se apreciază de către Curte că aceasta nu are nici o relevanță în această cauză raportat cadrul procesual stabilit de părți în fața primei instanțe.
3.Al treilea motiv de recurs este întemeiat pe prevederile pct. 9 al art. 304
C. invocându-se încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fără a se indica însă ce text de lege a fost încălcat de către instanța de apel. Se invocă probabil prevederile art.480 C.civ. ținând cont de modul în care este dezvoltat acest motiv de recurs.
Se invocă practic faptul că titlul de proprietate al autorului pârâților este valabil, reclamantul nefăcând dovada încălcării legii de către pârâți și nici a faptului că aceștia ocupă abuziv o suprafață de teren.
Raportat la obiectul acțiunii formulate de reclamant acest aspect nu prezintă relevanță în cauză, reclamantul solicitând stabilirea liniei de hotar dintre imobilele proprietatea părților și obligarea pârâților să efectueze demersurile necesare în vederea modificării planurilor de amplasament și delimitare a terenului proprietatea lor conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul P. I., în aceste limite fiind admisă acțiunea.
Reclamantul nu a contestat dreptul de proprietate al pârâților și suprafața de teren aflată în proprietatea acestora, ceea ce s-a pus în discuție fiind greșita întabulare a acestora peste o parte din terenul care se află în proprietatea reclamantului.
Identificarea corectă a terenului proprietatea pârâților din punct de vedere cadastral nu a fost lămurită în această cauză deoarece instanța nu era investită să se pronunțe asupra acestei chestiuni, procesul civil fiind unul guvernat de principiul disponibilității părților.
Și acest ultim motiv de recurs apare deci ca fiind nefondat.
Se mai impune a se face precizarea că dispozițiile art. 586, art. 938 și art. 14 din Noul Cod Civil, invocate de către pârâți în motivarea în drept a recursului nu sunt aplicabile în cauză raportat la data introducerii acțiunii, (...).
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 312 alin.
1 coroborat cu art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții H. M. și H. V. împotriva deciziei civile nr. 259 din 10 mai 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 3 C. instanța va obliga recurenții să plătească intimatului P. I. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale, reprezentând onorariu avocațial.
Ținând cont de faptul că cheltuielile de judecată sunt puse în sarcina părții în culpă procesuală conform art. 274 alin. 1 C., principiul avut în vedere fiind acela al răspunderii civile, se apreciază de către Curte că în aplicarea art. 274 alin. 3 C. suma de 2480 lei solicitată cu titlu de onorariu avocațial în recurs este nejustificat de mare. R. care face obiectul dosarului a fost soluționat la primul termen de judecată, reprezentantul reclamantului formulând întâmpinare și susținând-o oral, suma de 1500 lei fiind considerată de către instanța de recurs ca rezonabilă raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
Și practica Curții Europene a Drepturilor Omului este în sensul acordării cheltuielilor de judecată în măsura în care acestea sunt reale, necesare și au un caracter rezonabil (a se vedea în acest sens hotărârea pronunțată la data de (...) în cauza Costin împotriva României, hotărârea pronunțată la data de (...) în cauza Străin împotriva României), Curtea Constituțională pronunțându-se în același sens în momentul verificării constituționalității alin.3 al art.274 C.(decizia nr.401/2005).
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții H. M. și H. V. împotriva deciziei civile nr. 259 din 10 mai 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului P. I. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
A. C. A. A. C.
ANA I.
GREFIER, C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.apel: M. T., C. V. Balint
Jud.fond: R. E. G.
| ← Decizia civilă nr. 2776/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1276/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
