Decizia civilă nr. 456/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 456/R/2012
Ședința publică din 03 februarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: I.-D. C. JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta K. S., împotriva sentinței civile nr. 4678 din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. LOCAL AL M. Z., M. Z., PRIN P. și B. P. S. Z., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta K. S. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care C. constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare pentru a da reclamantei recurente și reprezentanților pârâților intimați posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. Z., domnul consilier juridic D. C. L., care depune la dosar delegație de reprezentare, și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentanții pârâților intimați M. Z., prin P. și B. P. S. Z.
C. constată că recursul a fost formulat, motivat și redactat de către domnul avocat P. A., care nu a depus la dosar o împuternicire avocațială în acest sens și, de asemenea, constată că în temeiul art. 69 C.pr.civ., domnul avocat P. A. avea dreptul să promoveze calea de atac împotriva sentinței pronunțate de către instanța de fond, având în vedere că acesta a reprezentat-o pe reclamantă în fața T.ui S..
De asemenea, C. constată că, reprezentantul reclamantei a întitulat calea de atac ". împotriva sentinței civile nr. 4678 din (...) a T.ui S., însă calea de atac este recursul, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata folosului de tras în cuantum de 70.000 lei în loc de 22.600 lei, cât s-a stabilit de către pârât,iar această valoare este sub valoarea de 100.000 lei, prevăzută de art. 2821 alin. 1 C.pr.civ.
C. pune în discuție recalificarea căii de atac promovată de reclamantă, din apel în recurs.
Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. Z. solicită recalificarea căii de atac promovată de reclamantă, din apel în recurs, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită recalificarea căii de atac promovată de reclamantă, din apel în recurs.
C. după deliberare, constată că în temeiul art. 2821alin. 1 C.pr.civ., calea de atac împotriva sentinței fondului este recursul, având în vedere că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata folosului de tras în cuantum de 70.000 lei în loc de 22.600 lei, cât s-a stabilit de către pârât, iar această valoare este mai mică decât valoarea de 100.000 lei. C. constată că la data de (...), pârâtul intimat C. Local al mun. Z. a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 3 exemplare, prin care solicită recalificarea căii de atac din apel în recurs, în temeiul art. 2821C.pr.civ., respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. De asemenea, C. constată că la data de (...) a fost înregistrată la dosar o cerere expediată prin fax de reclamanta recurentă, prin care aceasta solicită judecarea cauzei în lipsă și completarea expertizei cu obiectivul: stabilirea folosului de tras, sens în care, solicită efectuarea unor adrese către experți și, totodată, arată că acest obiectiv a fost comunicat experților, dar aceștia nu au răspuns la acest obiectiv al expertizei. C. pune în discuție cererea în probațiune formulată de reclamanta recurentă. Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. Z. și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii în probațiune formulată de reclamanta recurentă, având în vedere că în recurs este admisibilă doar proba cu înscrisuri. Reprezentanta P.ui solicită respingerea ca inadmisibilă a acestei cereri în probațiune. C. după deliberare, în temeiul art. 305 C.pr.civ., va respinge cererea în probațiune formulată de reclamanta recurentă, ca fiind inadmisibilă în recurs. Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. Z. și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat. Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului pârâtului intimat C. Local al mun. Z. și reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar. Reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. Z. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care le susține verbal. Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantă și menținerea hotărârii atacate, prin care s-au acordat despăgubiri pentru exproprierea terenuluipentru utilitate publică și s-a respins petitul privind folosul de tras, întrucât nu s-a dovedit prejudiciul produs prin folosul de tras. C. reține cauza în pronunțare. C U R T E A Pr in sen tinț a c iv il ă nr . 4678/(...), pronunț ată de T ribun alul S ăl aj în dos arnr. (...), s-a admis în parte cererea reclamantei K. S., în contradictoriu cu pârâții C. Local al municipiului Z. și M. Z., reprezentați prin P., respectiv S. B. P. S. Z. și, în consecință, s-a stabilit c/v despăgubirilor pentru imobilul expropriat, înscris în CF Z. 1693 nr. top.847, situat administrativ în Z., str. P. nr. 2/B, la suma totală de 39.115 lei. A fost obligat pârâtul M. Z., reprezentat prin P., la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată parțiale către reclamantă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele: „Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, „expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire. A. formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii. În acest caz, plata despăgubirii se face de către expropriator în termen de 30 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia";. La rândul său, art.24 alin.(2) din Legea nr.33/1994, prevede că atunci când părțile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu și asupra despăgubirii, instanța va lua act de învoiala și va stabili despăgubirea. În continuare, acest act normativ arată procedura de urmat pentru stabilirea despăgubirilor respectiv „. va constitui o comisie de experți compusa dintr-un expert numit de instanța, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii"; (art.25). Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și dinprejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor tine seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiza, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia (art.26) Primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiileformulate de părți și va hotărî. Despăgubirea acordată de către instanța nuva putea fi mai mica decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de alta persoana interesată (art.27). În speță, față de prevederile legale mai sus enunțate, instanța a numit o comisie formată din experții ing. Fati L.tin, asistat de experții ing. Deheleanu G. și ing. M. V. (care au efectuat cele două expertize anterioare la cererea părților) concluziile finale ale acestora fiind în sensul că valoarea de circulație a imobilului expropriat este în sumă totală de 39.115 lei din care 27.635 lei reprezintă c/v a două construcții (utilizate de constructor ca birou și depozit) iar suma de 11.480 lei c/a suprafeței de 37 mp teren (f.132-137; 159). Comparând rezultatul expertizei, cu oferta expropriatorului de 22.6oo lei, stabilită prin H. nr. 65/(...) și pretențiile formulate de reclamantă prin prezenta acțiune, de 70.000 lei, instanța găsește că valoarea de 39.115 lei, reprezintă o despăgubire justă și echitabilă, în condițiile în care reclamanta a apreciat, cu totul exagerat, c/v terenului în suprafață de 37 mp, fără construcții, la suma de 11.700 euro/ar și o construcție de 5.,80m, edificată în anul 1988, la suma de 10.868 Euro, un asemenea imobil fiind foarte greu dacă nu imposibil de valorificat pe piața imobiliară, chiar dacă se găsește în zona ultracentrală a municipiului Z. T. din acest considerent atât reclamanta cât și comisia de experți nu au fost în măsură să indice prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel, pe raza municipiului Z. Este vorba în realitate de exproprierea parțială a imobilului situat pe str. P. nr. 2/b Z., compus din casă, anexă tip garaj și teren, în suprafață de 396 mp, din care s-a dezmembrat suprafața de 3. teren cu construcții anexă, diferența de 359 mp teren cu casă, rămânând în continuare în proprietatea reclamantei. I. rămas în urma exproprierii nu a fost astfel foarte mult afectat ca posibilitate de valorificare pe piața imobiliară ci, dimpotrivă, ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza pe imobilul expropriat, constând în consolidarea văii, partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare, devenind un amplasament stabil, atât pentru proprietar cât și pentru eventualii cumpărători. Prin urmare, instanța nu va putea reține existența unui prejudiciu efectiv creat proprietarului prin expropriere (damnum emergens), care să fie luat în considerare la stabilirea despăgubirii, peste valoarea reală a imobilului expropriat, după cum nu poate fi luat în calcul nici folosul nerealizat (lucrum cessans), adică „folosul de tras"; la care face referire reprezentantul reclamantei, ca fiind în sumă de 5.,5 lei respectiv chiria spațiului de 2., calculat pe o perioadă de 20 de ani, atâta vreme cât nu a produs nici o probă în sensul că ar exista încheiat un astfel de contract, cu clauză penală de despăgubire, în caz de denunțare unilaterală din partea chiriașului. La acest ultim punct, pârâtul s-a apărat prin aceea că, potrivit art.483 Cod civil fructele se cuvin proprietarului, ori de la data exproprierii atributele dreptului real sunt întrunite în persoana M. Z. Acest argument nu este relevant în cazul de față, fiind vorba de expropriere și nu de transferul dreptului de proprietate prin contract de vânzare-cumpărare, astfel că despăgubirea trebuie să fie deplină și efectivă, sub ambele aspecte, dreptul de a încasa chiria, în situația ipotetică mai sus prezentată, fiind un bun patrimonial, în sensul de „. legitimă"; astfel cum au fost interpretate adeseori în jurisprudența CEDO de la S., prevederile art.1 din Protocolul nr.1 la C. europeană(…), privind dreptul de proprietate ca drept fundamental alomului, motivul respingerii acestui capăt de cerere fiind de ordin pur probator, după cum s-a și arătat. Or, în lipsa unui contract de închiriere, obiectivul propus de reprezentantul reclamantei comisiei de experți privind calcularea";folosului de tras"; nu își găsește nici o justificare pentru justa soluționare a cauzei, motiv pentru care s-au respins de instanță, obiecțiunile formulate cu privire la acest punct, în ședința de azi. Față de toate aceste aspecte, de fapt și de drept, tribunalul va admite în parte cererea reclamantei K. S. și în consecință stabilește c/v despăgubirilor pentru imobilul expropriat la suma totală de 39.115 lei, obligând totodată pârâtul M. Z., reprezentat prin P., la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată parțiale către reclamantă";. Împ o tr iv a aces te i sen tințe a decl ar at apel, în termen legal, reclamanta KS., solicitând, în temeiul art. 282 și urm. C.pr.civ., admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul acordării și a folosului nerealizat pentru cei 29 mp, conform art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 și art. 25 din aceiași lege, cu consecința încuviințării probei solicitate, respectiv a completării raportului de expertiză, și cu obiectivul clar precizat de reclamantă prin N. de ședință depusă la dosar la (...). În motivarea apelului s-a arătat că reclamanta a formulat obiecțiuni la expertiza efectuată în primă instanță, cerând instanței să indice modul de calcul cu privire la folosul de tras calcul pentru suprafața de 29 mp, folosită ca birou, închiriat cu 2,5 E., rezultând o sumă de 5901 lei lunar x 20 ani pe viitor, rezultând un total de 70.000 lei. Acest folos de tras acoperea exact pretenția reclamantei, de la 39.115 lei la 70.000 lei, pretinși prin acțiune ca despăgubire totală, precizată la suma de 71.448 lei. Motivarea instanței de fond, de neacordare a folosului nerealizat, că de la data exproprierii fructele s-ar cuveni M. Z., el devenind proprietar, este în total contrast cu prevederea corectă a legii, conform căreia persoana trebuie despăgubită și pentru folosul nerealizat. Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, in timatu l C. Loc al al mun ic ip iulu i Za solicitat în principal, să se dispună calificarea corectă a căii de atac, dinapel în recurs, potrivit dispozițiilor art. 2821C.pr.civ., iar în ceea ce privește soluția pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că așa-zisul prejudiciu pentru folosul nerealizat nu este cert, adică existența și întinderea sa nu sunt sigure, și în plus, potrivit art. 483 C.civ., fructele se cuvin proprietarului imobilului, proprietar care în speță este, de la data exproprierii, M. Z. L a ter menul de judec ată d in d ata de (...) C. a d ispus rec al if ic are a c ăii de atac din apel în recurs, având în vedere prevederile art. 2821alin. 1 C.pr.civ., coroborat cu faptul că valoarea obiectului pretențiilor solicitate de reclamantă cu titlu de folos de tras este în cuantum de 70.000 lei, valoarea care se situează sub plafonul de 100.000 RON, prevăzut de art. 2821alin. 1 C.pr.civ. Recursul este nefondat. Prin recurs se critică soluția primei instanțe sub aspectul neacordării în favoarea reclamantei a așa-zisului folos de tras, constând în chiria pe care reclamanta ar fi încasat-o pe o perioadă de 20 de ani înainte, pentru suprafața de 29 mp folosită ca birou, reclamanta susținând că putea închiria această suprafață cu 2,5 E., rezultând o sumă de 5.901 lei lunar, care înmulțită cu 20 de ani s-ar ridica la nivelul sumei de 70.000 lei. Ca temei juridic al acestei pretenții reclamanta a invocat prevederile art. 25 și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994. În speță, prin H. nr. 64/(...) a Comisiei locale a municipiului Z. s-a declanșat procedura de expropriere a imobilul teren în suprafață de 37 mp, și a construcției în suprafață de 29 mp, imobile situate în Z., str. P. nr. 2/b, în vederea realizării obiectivului de utilitate publică „drum de interes local prin realizarea investiției de acoperire a V. Z. pe tronsonul P. A. C. - Pod str. 22 Decembrie 1989";, în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Legea nr. 198/2004, constatându-se totodată că proprietarul acestor imobile este reclamanta din prezenta cauză, K. S., conform înscrierilor din CF nr. 52200, nr. top 847 (f. 4 dosar fond). Prin H. nr. 65/(...) a C.ui local al municipiului Z. s-a aprobat cuantumul despăgubirilor pentru imobilele expropriate, menționate în H. nr. 64/(...), la suma de 22.600 lei, în favoarea reclamantei K. S., stabilindu-se în art. 2 din H. nr. 65/2010 că expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii poate ataca hotărârea în condițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004. Potrivit art. 9 din Legea nr. 198/2004, „expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire. A. formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii. În acest caz, plata despăgubirii se face de către expropriator în termen de 30 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia";. În conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța urmând să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia . C. constată, așadar, că în cuantumul despăgubiri sunt incluse daunele efective, certe, cunoscute și determinate sau determinabile la momentul exproprierii, iar nu și daunele viitoare, incerte și care nu pot fi determinate sau determinabile la momentul exproprierii. Reclamanta susține că folosul de tras pe care îl pretinde cu titlu de despăgubire pentru construcția de 29 mp expropriată, ar consta în chiria pe care ar fi putut-o încasa în următorii 20 de ani pentru acest spațiu, dacă ar fi fost închiriat cu destinația de birou. Reclamanta ar fi trebuit să facă dovada, pentru admisibilitatea acestei cereri, că la momentul exproprierii, era în vigoare un contract de închiriere încheiat pe un termen de 20 de ani, având ca obiect spațiul de 29 mp teren și că în acest contract de închiriere a fost stipulată o chirie de 2,5 E. lunar, respectiv, că prin exproprierea acestui spațiu de 29 mp teren contractul deînchiriere în ființă și curs de executare nu a mai putut fi executat, reclamanta fiind astfel lipsită de toată chiria care i s-ar fi cuvenit pe 20 de ani înainte, în temeiul acelui contract de închiriere. Or, o astfel de dovadă nu a fost făcută de către reclamantă, deși sarcina îi incumba acesteia, în condițiile art. 1169 C.civ., coroborat cu art. 26 alin. 2 teza finală din Legea nr. 33/1994. Este adevărat că potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, dar nu este mai puțin adevărat că, pentru a fi susceptibil de reparare integrală, prejudiciul trebuie să îndeplinească anumite condiții, printre care și pe aceea de a fi cert, adică existența și întinderea sa să fie sigură. Acest folos de tras, pretins de reclamantă cu titlu de chirie pe care ar fi putut-o obține în următorii 20 de ani pentru spațiul de 29 mp teren, dacă ar fi fost închiriat cu destinația de birou, nu reprezintă un prejudiciu cert, a cărui existență și întindere să fie sigură, astfel încât, un astfel de prejudiciu, incert și nesigur, nu este susceptibil de reparare, așa cum nefondat pretinde reclamanta. Pe de altă parte, chiriile reprezintă fructele civile ale unui imobil, fructe care, potrivit art. 483 C.civ., se cuvin proprietarului, în puterea dreptului de accesiune. Or, așa cum corect a reținut și prima instanță, de la data exproprierii proprietarul imobilului expropriat este M. Z., astfel încât, eventualele fructe (civile, naturale sau industriale) produse de bunul expropriat, se cuvin M. Z., în temeiul art. 483 C.civ. În ceea ce privește dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994, menționate în motivarea căii de atac, C. constată că acestea au fost invocate doar ca un argument suplimentar în sprijinul încuviințării cererii în probațiune, având ca obiect completarea raportului de expertiză, întrucât, acest art. 25 prevede doar în ce condiții va fi constituită comisia de experți care va stabili cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat. Astfel, art. 25 din Legea nr. 33/1994, prevede că pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. Întrucât în recurs, potrivit art. 305 C.pr.civ., se pot administra doar probe cu înscrisuri, C. constată că cererea reclamantei, întemeiat pe art. 25 din Legea nr. 33/1994, de efectuare a unei completări la raportul de expertiză nu este admisibilă în recurs. Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., C. urmează să respingă ca nefondat prezentul recurs. Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta K. S., împotriva sentinței civile nr. 4678 din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ A.-A. M. GREFIER Red.CMC/dact.MS 2 ex./(...) Jud.fond: S. M.
← Decizia civilă nr. 4984/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2488/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|