Decizia civilă nr. 460/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 460/R/2012
Ședința publică din 03 februarie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: I.-D. C.
JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta B. U. S., împotriva deciziei civile nr. 505 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. LOCAL AL M. D., M. D., PRIN P., S. S., S. C. și S. C., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâților intimați S. S., S. C. și S. C., doamna avocat L.-G. D., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtului intimat C. Local al mun. D.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta B.-U. S. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că, prin memoriul de recurs (f. 6 din dosar), reclamanta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, expediată prin poștă de către pârâtul intimat M. D., prin care acesta solicită respingerea recursului declarat de reclamanta B.-U. S. ca fiind nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a deciziei recurate, iar în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. solicită judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...) a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, expediată prin poștă de către pârâții intimați S. S., S. C. și S. C., prin intermediul doamnei avocat L.-G. D., prin care aceștia solicită respingerea recursului și menținerea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei raportat la excepțiile invocate, întâmpinare la care a fost anexată împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că pârâții intimați S. S. ș.a. au împuternicit-o pe doamna avocat L.-G. D. pentru redactarea și susținerea întâmpinării în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
Instanța înmânează reprezentantei pârâților intimați S. S., S. C. și S.
C. un exemplar din întâmpinarea pârâtului intimat M. D.
Reprezentanta pârâților intimați S. S., S. C. și S. C. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei pârâților intimați S. S., S. C. și S. C. pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta pârâților intimați S. S., S. C. și S. C. solicită respingerea recursului declarat de reclamanta B.-U. S. și menținerea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei raportat la excepțiile invocate, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar și, totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 355 din (...) a Judecătoriei D., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. L.
S-a respins excepția lipsei calității de persoană îndreptățită de a solicita restituirea imobilului precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
S-a respins excepția prescripției dreptului de a solicita constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare.
S-a respins excepția prematurității introducerii acțiunii, excepții invocate de către pârâții S. S., S. C., S. C.
S-au respins excepțiile invocate de către pârâtul M. D. a prescrierii dreptului de a solicita constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și a lipsei calității procesuale active a reclamantei.
S-a admis acțiunea reclamantei B. U. S., în contradictoriu cu pârâții C. LOCAL AL M. D., M. D., prin P., S. S., S. C., S. C., pentru constatarea nulității absolute a actului și în consecință:
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3502/(...) încheiat între C. LOCAL AL M. D. și S. S. și S. L. și a actelor subsecvente acestui contract.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că imobilul în cauză a fost preluat abuziv de către S. Român în temeiul
Decretului 111/1951, potrivit sentinței civile 7. dată în dosarul 1389/1972 a
Judecătoriei D. Acest imobil a fost notificat sub nr. 386/(...), notificare depusă prin B. E. J. S. A.
Raportat la aceste elemente esențiale instanța a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art.25 al.1 din L. 1., republicată, care stipulează în mod expres ";sub sancțiunea nulității absolute până la soluționarea procedurii administrative și după caz judiciare generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile, terenuri și/sau construcții, notificate potrivit prevederilor prezentei legi.";
În pofida acestui text de lege extrem de clar și de precis, entitatea deținătoare după data notificării și înainte de finalizarea procedurilor administrative de soluționare a notificării a procedat la înstrăinarea imobilului către pârâții persoane fizice. Din această perspectivă apare superfluă analizarea excepțiilor invocate de către pârâții M. D. și pârâții persoane fizice, aceste excepții urmând a fi clarificate în cadrul procedurii de soluționare a notificării depusă prin executorul judecătoresc. Nu suntincidente în cauză nici disp. art.45 al.2 din L. 1. care prevăd că ";actele juridice de înstrăinare inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare având ca obiect imobilele prevăzute la alin.1 lit.b sunt lovite de nulitate absolută, buna credință neputând fi invocată în aceste cazuri";. Desigur, acest text de lege vizează actele de înstrăinare ale imobilelor efectuate anterior momentului intrării în vigoare a L. 1. și cu privire la acestea se poate pune în discuție dreptul la acțiune în nulitate care se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a legii. Ceea ce nu este cazul în speță, întrucât așa cum s-a dovedit în cauză înstrăinarea imobilului a avut loc ulterior notificării depuse, și înainte de soluționarea în cadrul procedurilor administrative a acestei notificări.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins excepțiile invocate ca neîntemeiate și a admis acțiunea reclamantei cu consecința constatării nulității absolute a actului de înstrăinare a imobilului.
Prin decizia civilă nr. 508 din 11 noiembrie 2011 de Tribunalul Cluj,pronunțată în dosarul nr. (...), s-au admis apelurile declarate de apelanțiipârâți S. S., S. C., S. C. și de apelantul pârât M. D., împotriva sentinței civile nr. 355/(...) a Judecătoriei D., pe care a schimbat-o în parte, în sensul că s-a admis excepția prescripției și în consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. U. S., în contradictoriu cu pârâții C. local al municipiului D., M. D., S. S., S. C. și S. C., menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, a prevederilor legale incidente în speță si a probelor administrate tribunalul a reținut ca acestea sunt parțial fondate pentru următoarele considerente:
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a reclamantei si excepția lipsei de interes a acesteia, tribunalul a apreciat ca in speță calitatea procesuala activa si interesul reclamantei decurg din existenta unei notificări formulate in temeiul L. 1. pentru imobilul in litigiu, notificare nesoluționata pana in prezent .
In această calitate, reclamanta are interesul si pe cale de consecință calitatea procesual activa de a cere anularea contractului de vânzare- cumpărare, contract a cărei existenta împiedica restituirea in natura a imobilului.
In cadrul acțiunii de fata nu se analizează în fond aceasta notificare si nu se verifică dacă reclamanta este sau nu îndreptățită la restituirea imobilului, asemenea verificări urmând a se face în procedura administrativa si judiciara prevăzuta de L. 1..
Scopul prezentei acțiuni este acela de a crea premisele juridice pentru restituirea in natura a imobilului din speță, imobil ce face obiectul unei notificări nesoluționate. Ca atare, câtă vreme notificarea nu este soluționată irevocabil, reclamanta are calitatea procesual activa si interesul în formularea prezentei acțiuni.
Toate aspectele care țin de solutia ce se va da notificării sale se vor analiza in procedura prevăzută de L. 1. si nu în prezenta acțiune care este o acțiune de drept comun .
In consecință, tribunalul a apreciat motivele de apel cuprinse la punctele II si III din apelul pârâților S. si motivele doi si trei din apelul M. D. ca neîntemeiate.
In ceea ce privește excepția prescripție dreptului la acțiune s-a retinut că în speță această acțiune este prescrisa dar în baza altor texte de lege decât cele invocate de către apelanți.
A., contractul de vânzare-cumpărare atacat în speță s-a încheiat în anul 2003. Ca atare, termenul de prescripție reglementat de art. 45, 46 din L. 1. nu este aplicabil acestui contract, el fiind încheiat ulterior împlinirii acestui termen de prescripție.
La acea dată nu era insa in vigoare textul de lege pe care reclamanta își întemeiază pe fond acțiunea, respectiv prevederile art. 21 alin. 5 din L. 1., prevederi legale introduse abia prin L. 2..
In august 2003 interdicția de a înstrăinare a imobilelor cu destinația de locuință notificate de o persoană îndreptățită era cuprinse in art. 44 din
OUG 4. text de lege abrogat prin L. 7..
Prin L. 2. o data cu introducerea textului de lege pe care reclamanta si- a întemeiat acțiunea s-a prevăzut un termen de prescripție a acțiunilor în constatarea nulității absolute pentru contractele de vânzare-cumpărare de genul celui din speță, încheiate în intervalul (...) si intrarea in vigoare a L. 2..
A., art. III din titlul I al L. 2. prevăd ca actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinația de locuință, încheiate după data de 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicției prevăzute de 44 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin nr. 2., cu modificările ulterioare, și care nu au fost atacate în instanță în condițiile art. 45 alin. (1) din L. nr. 1., republicată, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoștință a încheierii contractului.
In speță. așa cum rezulta din motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a luat cunostiintă de situația juridica actuala a imobilului la data de (...). Cererea de chemare în judecată a fost introdusa la data de (...) cu depășirea termenului de 1 an mai sus menționat .Ca atare dreptul la acțiune este prescris.
Pe fondul cauzei a fost necesar să se sublinieze încă o dată că aspectele privind fondul notificării formulate în temeiul L. 1. urmează a se analiza în procedura prevăzută de aceasta lege.
In spetă, fondul cauzei vizează respectarea la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a textelor de lege care permiteau sau nu vânzarea unor asemenea imobile.
Reclamanta si-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 21 alin. 5 din L.
1.. Așa cum s-a arătat mai sus acest text de lege nu a existat pana în anul
2005 astfel că nu se poate retine nulitatea contractului din speță pe acest text de lege întrucât acest fapt ar însemna o aplicare retroactiva a legi civile interzisa de art. 15 din Constituție.
Contractul de vânzare-cumpărare din speță intră însă sub incidenta interdicției prevăzute de art. 44 din OUG 4. însă acțiunea pentru constatarea nulității absolute datorata încălcării acestei interdicții de înstrăinare este prescrisă.
In consecință, reținerea interdicției de înstrăinare invocata de către reclamantă nu este posibila în speță raportat la art. 15 din Constituție, iar valorificarea interdicției existente în anul 2003 si prevăzută de art. 44 din OUG 4. nu mai este posibilă, termenul de prescripție fiind împlinit.
Pentru contractele de vânzare-cumpărare încheiate după intrarea în vigoarea a L. 2. cu încălcarea art. 21 alin. 5 din aceasta lege nu se mai prevede un termen de prescripție, dar așa cum s-a arătat, acest text de lege nu este incident în speță.
Pentru aceste considerente, în temeiul textelor de lege mai sus menționate si a art. 296 C.pr.civ., tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, a admis apelurile declarate în speță si a respins acțiunea ca prescrisă si ca nefondată. A.anții pârați nu au solicitat cheltuieli de judecată în speță.
Împotriva acestei decizii, reclamanta B. U. S. a declarat recurs, întermen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și precizată, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, reclamanta a învederat instanței că în mod greșit instanța de apel a admis excepția prescripției la acțiune prin interpretarea în mod eronat a prevederilor art. 44 din O. nr. 4..
Instanța de apel a făcut o gravă confuzie privind calcularea termenului special de prescripție stipulat de prevederile L. nr. 1. modificată și completată prin L. nr. 2. și ale H.G. nr. 250/2007. Termenul de un an prevăzut de lege a fost prelungit succesiv, cu câte 3 luni prin O. nr. 1. și O. nr. 1., însumând un interval de 18 luni, calculat de la momentul luării la cunoștință de către reclamantă a situației juridice a imobilului notificat, (...). A., termenul limită al exercitării dreptului la acțiune a fost (...), iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă la (...), în termenul legal.
Momentele de la care încep să curgă termenele de prescripție, prin raportare la prevederile legii speciale completată cu L. nr. 2., sunt: momentul intrării în vigoare a L. nr. 1., (...) sau momentul luării la cunoștință de situația juridică a imobilului notificat, în speță luarea la cunoștință de existența contractului de vânzare-cumpărare. A., termenul de prescripție de
18 luni nu poate fi interpretat decât unitar, în sensul că acesta curge, nedefalcat, de la cele două momente menționate.
Momentul luării la cunoștință de existența contractului de vânzare- cumpărare a cărui nulitate se solicită echivalează, așa cum indică legiuitorul, cu o repunere în termenul general de prescripție, iar termenul de 18 luni a fost expres stipulat pentru evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce privește raporturile juridice civile precum și pentru asigurarea stabilității și securității acestora.
Prin urmare, contractul de vânzare-cumpărare nr. 3.502 a fost încheiat între stat și chiriaș la data de (...), iar reclamanta a aflat această împrejurare la data de (...), dată la care se solicită repunerea în termenul de prescripție.
Art. 44 din O. nr. 4. nu este aplicabil în speță deoarece nu suntem în prezența unui nou chiriaș în persoana pârâților, persoane fizice, deoarece aceștia aveau deja calitatea de chiriași în baza L. nr. 112/1995.
În mod corect, instanța de fond a indicat că în speță sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. 1 din L. nr. 1. precum și cele ale art. 21 alin. 5 din același act normativ și art. 21.1 din H.G. nr. 250/2007, care stipulează conduita pe care trebuie să o adopte entitatea investită cu soluționarea notificărilor, respectiv indisponibilizarea imobilelor până la soluționarea notificărilor.
În drept, se invocă prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Pârâtul intimat M. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică (f.15-17).
În susținerea poziției procesuale, pârâtul intimat a învederat instanței că în mod corect tribunalul a admis excepția prescripției dreptului la acțiune,potrivit art. III din Titlul I al L. nr. 2., astfel încât acțiunea civilă formulată de reclamantă a fost înregistrată cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Pârâții intimați S. S., S. C. și S. C. au formulat întâmpinare prin care ausolicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând instanței că, în mod legal, instanța de apel a admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, fiind lipsită de relevanță faptul că aceasta a aflat de înstrăinarea imobilului doar la data de (...). A., acțiunea a fost înregistrată la data de (...), cu depășirea evidentă a termenului de prescripție (f.19-20).
Pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada existenței unor cauze temeinice sau a unor împrejurări speciale care au împiedicat-o să formuleze cererea de chemare în judecată înlăuntrul termenului de prescripție și nu poate invoca în apărarea ei necunoașterea legii.
Pârâtul intimat C. LOCAL AL M. D., deși legal citat, nu și-a delegatreprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
A., prin cererea de chemare în judecată expediată prin scrisoare recomandată la data de (...) și înregistrată la Judecătoria Dej la data de (...), reclamanta B. U. S., în contradictoriu cu pârâții C. LOCAL AL M. D., M. D., prin P., S. S., S. C., S. C., a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3502/(...) încheiat între C. LOCAL AL M. D., în calitatea de vânzător și S. S., S. L., în calitate de cumpărători, precum și a tuturor actelor subsecvente acestui contract.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.21 alin.5, art.45 din L. nr.1., L. nr.1., L. nr.2., HG nr.250/2007, art.112 C.pr.civ.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3502/(...) încheiat între C. LOCAL AL M. D., în calitatea de vânzător și S. S., S. L., în calitate de cumpărători, aceștia din urmă au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în M. D., str. Î. nr.22, pentru prețul de 224.231.347 lei (f.88 dosar apel).
In speță, fondul cauzei vizează respectarea la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a textelor de lege care permiteau sau nu vânzarea unor asemenea imobile.
La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare mai sus arătat, (...), art.46 din L. nr.1. avea următorul conținut:
"(1) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost incheiate cu respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
(2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta.
(4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi";.
L. nr.1., în forma initială, a fost publicată in MONITORUL OFICIAL nr.
75 din 14 februarie 2001, dată la care a intrat în vigoare.
Termenul de 1 an prevazut la art. 46 alin. 5 din lege s-a prelungit cu
3 luni potrivit dispozitiilor ORDONANTEI DE U. nr. 109 din 26 iulie 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 13 august 2001. Acest termen a fost prelungit cu inca 3 luni de catre DE U. nr. 145 din 9 noiembrie 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Prin urmare, termenul de prescripție reglementat de art. 46 alin.5 din L. 1. de un an, prelungit succesiv cu încă 3 luni, vizează doar actele juridice de înstrăinare încheiate până la data intrării în vigoare a L. nr.1. astfel încât nu este aplicabil contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită întrucât acesta a fost încheiat ulterior împlinirii acestui termen de prescripție.
L. nr.1. a fost republicată în temeiul art. VII din Titlul I al L. nr. 2. privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din
22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare motiv pentru care art.46 a fost renumerotat și a devenit art.45.
De asemenea, la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare nu era în vigoare textul de lege pe care reclamanta și-a întemeiat pe fond acțiunea, respectiv prevederile art. 21 alin. 5 din L. 1., prevederi legale care au fost introduse abia prin L. 2..
Art. 21 alin. 5 din L. 1. a fost introdus prin L. 2. însă prin acest act normativ s-a prevăzut un termen de prescripție a acțiunilor având ca obiect constatarea nulității absolute pentru contractele de vânzare-cumpărare de genul celui din speță, încheiate în intervalul (...), data intrării în vigoare a L. nr.1. si (...), data intrării in vigoare a L. 2..
A., art. III din titlul I al L. 2. prevede că, actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinația de locuinta, încheiate după 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicției prevăzute de 44 din Ordonanta de urgenta a G. nr. 4. privind, protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin nr. 2., cu modificările ulterioare, și care nu au fost atacate în instanta în condițiile art. 46 alin. (1) din L. nr. 1., republicată, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui raza teritorială se afla imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunostinta a încheierii contractului.
Termenul prevăzut de textul legal menționat are natura juridică a unui termen de prescripție extinctivă și reprezintă intervalul de timp, stabilit de lege, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acțiune, sub sancțiunea pierderii posibilității de a obține condamnarea pârâtului la recunoașterea dreptului subiectiv civil contestat. Fiind un termen de prescripție extinctivă el este susceptibil de întrerupere, suspendare și repunerea în termen.
In prezenta cauză nu este incident niciun caz întrerupere sau suspendare a cursului prescripției din cele reglementate de art.12, art.13, art.14 și art.16 din Decretul nr.167/1958 iar reclamanta nu a înțeles să formuleze nicio cerere de repunere în termenul de prescripție în conformitate cu prevederile art.19 din același act normativ. Nu se poate reține aserțiunea reclamantei recurente privitoare la faptul că momentul luării la cunoștință de existența contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită echivalează cu o repunere în termen deoarece art.19 din Decretul nr.167/1958 stabilește că cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție astfel că reclamanta avea obligația de a sesizainstanța de fond cu o astfel de cerere în care să menționeze cauzele temeinic justificate pentru care termenul de prescripție a fost depășit.
În acest context cererea reclamantei privind repunerea în termenul de prescripție de la data de (...) fiind formulată pentru prima dată în calea de atac extraordinară a recursului are natura juridică a unei cereri noi, inadmisibilă în recurs conform art.316 raportat la art.294 alin.1 C.pr.civ.
Critica reclamantei recurente referitoare la faptul că termenul de un an prevăzut de lege a fost prelungit succesiv, cu câte 3 luni prin O. nr. 1. și O. nr. 1., însumând un interval de 18 luni, calculat de la momentul luării la cunoștință de către reclamantă a situației juridice a imobilului notificat, (...) astfel că, termenul limită al exercitării dreptului la acțiune a fost (...), iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă la (...), în termenul legal de prescripție, nu este întemeiată.
Aceasta deoarece termenul de un an prelungit succesiv, cu câte 3 luni prin O. nr. 1. și O. nr. 1. este cel reglementat de art.45 alin.5 din L. nr.1., care curge de la data intrării în vigoare a acestui act normativ și care nu este incident în cauză, iar el nu se confundă cu termenul de 12 luni reglementat de art. III din Titlul I al L. 2., aplicabil în speță și care curge fie de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoștința a încheierii contractului, recurenta prin combinarea celor două norme juridice sugerând aplicarea unei lex terția, ceea ce în mod evident este inadmisibil.
Reclamanta si-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 21 alin. 5 din L.
1.. Așa cum s-a arătat anterior acest text de lege nu era în vigoare la momentul încheierii actului de înstrăinare astfel că nu se poate retine nulitatea contractului din speță pe acest text de lege întrucât acest fapt ar însemna o aplicare retroactiva a legi civile interzisa de art. 15 alin.2 din Constituția României conform căruia, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și de art.1 din C.civ.
Contrar susținerilor recurentei, contractul de vânzare-cumpărare din speță intră sub incidenta interdicției prevăzute de art. 44 din OUG 4. potrivit căruia, sunt interzise sub sancțiunea nulității absolute înstrăinarea sub orice forma, concesionarea, ipotecarea, contractul de leasing, precum și orice închiriere sau subinchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, a bunurilor imobile - terenuri și construcții cu destinația de locuința -, care fac obiectul unei încunoștințări scrise, notificări sau cereri în constatarea sau realizarea dreptului de proprietate din partea persoanelor fizice sau juridice deposedate de aceste bunuri.
Din interpretarea acestui text legal rezultă, fără echivoc, faptul că sancțiunea nulității absolute operează asupra actelor juridice de înstrăinare, încheiate sub orice formă în beneficiul unui nou chiriaș, a bunurilor imobile cu destinația de locuința, care fac obiectul unei notificări din partea persoanelor fizice deposedate de aceste bunuri, ori contractul de vânzare cumpărare în litigiu are ca obiect imobilul cu destinația de locuință pentru care reclamanta a formulat notificarea nr.386/(...) în procedura administrativă reglementată de L. nr.1..
Așa cum rezulta din motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a recunoscut că a luat cunoștință de situația juridica actuala a imobilului la data de (...).
Cererea de chemare în judecată a fost introdusa la data de (...) cu depășirea termenului de prescripție de 1 an mai sus menționat. Ca atare dreptul la acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare este prescris.
In consecință, reținerea interdicției de înstrăinare invocata de către reclamantă reglementată de art.21 alin.5 din L. nr.1. nu este aplicabilă în speță raportat la art. 15 din Constituție, iar valorificarea interdicției existente în anul 2003 si prevăzută de art. 44 din OUG 4. nu mai este posibilă, termenul de prescripție fiind împlinit.
Pentru contractele de vânzare-cumpărare încheiate după intrarea în vigoarea a L. 2. cu încălcarea art. 21 alin. 5 din L. nr.1. nu se mai prevede un termen de prescripție, dar așa cum s-a arătat, acest text de lege nu este incident în speță.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în cauza pendinte nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.9 C.pr.civ. coroborat cu art.312 alin.5 C.pr.civ. astfel că în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.-U. S. împotriva deciziei civile nr. 505 din 11 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține ca fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.-U. S. împotriva deciziei civile nr. 505 din 11 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 03 februarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ
A.-A. M.
GREFIER,
Red.A.A.P. Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: R. S..
Jud.apel: O. R.Ghișoiu; A.A. M..
| ← Decizia civilă nr. 30/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3252/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
