Decizia civilă nr. 52/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
‚îROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 52/RR/2012
Ședința publică din data de 7 septembrie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : D.-L. B.- icepreședinte al Curții de A. C
Judecători : A. C.
V. M.- președintele Curții de A. C.
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții A. M. și H. E. împotriva deciziei civile nr. 479 din 10 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul K. A.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cererea de revizuire este timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 6 septembrie 2012, intimatul K. A. a solicitat, în principal respingerea ca tardivă a cererii de revizuire și ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
Prin cererea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței la data de 6 septembrie 2012 revizuienții A. M. și H. E. au solicitat, în probațiune, acvirarea dosarului nr. (...) al J. C.-N., solicitând totodată judecarea cererii în lipsă.
Se constată faptul că la dosar a fost acvirat dosarul nr. (...) al J. C.- N. împreună cu dosarele anexe.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr.115/(...) pronunțată în dosarul nr.(...) a T. C. s-a respins ca nefondată contestația în anulare declarată de recurentele A. M., H. E., împotriva Deciziei civile nr. 551/R/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. C.
Pentru a se pronunța în acest sens instanța a reținut următoarele:
Primul motiv al contestației în anulare este întemeiat pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza I-a C., care dispune în sensul că „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale …";.
În practica judiciară s-a apreciat în mod constant că textul legal citat are în vedere aspecte formale ale judecății în etapa procesuală a recursului cum ar fi: respingerea greșită a unui recurs tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și alte din această categorie, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau re-aprecierea probelor. Sunt fondate susținerile intimatului în sensul că noțiunea de greșeală materială în înțelesul textului arătat nu poate fi interpretată extensiv și, în consecință, peaceastă cale nu pot fi valorificate probleme de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor sau a unor dispoziții legale.
Contestatoarele au susținut în esență că instanța de recurs a actualizat cu dobânda de referință a B. și suma de 900 USD și nu doar sumele acordate în lei. În același timp, au arătat că au fost actualizate sumele acordate de instanța de fond cu rata de referință a B. în perioada 1997-2007 cu toate că rata de referință a fost emisă de B. prima dată în anul 2002, înainte de această dată neexistând instituția ratei de referință.
T. apreciază că aspectele invocate de către contestatoare nu pot fi valorificate pe calea contestației în anulare specială reglementată de art. 318 alin.
1 teza I-a, deoarece aspectele menționate nu se încadrează în sintagma „greșeli materiale";.
Este de remarcat și faptul că prin S. civilă nr. 1714/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al J. C.-N., instanța de fond a obligat contestatoarele din prezenta cauză, în solidar, la plata către intimat a sumei de 1.322,65 lei, precum și a sumei de 900 USD, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de pretenții, cu dobânda legală calculată asupra sumelor datorate în lei, de la data de 18 iulie
2007 și până la achitarea acestora. Instanța de recurs, prin decizia contestată, a admis în parte recursul, a modificat în parte sentința și a obligat contestatoarele la plata în favoarea intimatului a sumei de 15.295,5 lei, sumă ce se actualizează cu dobânda de referință a B., începând cu data introducerii acțiunii 18 iulie 2007 și până la achitarea. În considerentele deciziei s-a arătat că se impune acordarea sumei plus dobânda de referință, până la data introducerii acțiunii suma rezultată fiind de 15.295,5 lei. La această sumă, în baza art. 1088 C.civ. și O. nr.
9. după data introducerii acțiunii, 18 iulie 2007, se datorează dobânda legală respectiv dobânda de referință a B.
Având în vedere dispozitivul și considerentele deciziei examinate, T. apreciază că nu se poate reține prezența unei greșeli materiale în înțelesul textului legal invocat. În consecință, motivul examinat va fi apreciat nefundat, contestatoarelor având posibilitatea de a solicita lămurirea dispozitivului deciziei pe calea procedurii reglementat de art. 2. C.
Se susține de asemenea în cuprinsul contestației în anulare că dezlegarea dată de instanța de recurs cauzei este rezultatul unei greșeli materiale și pentru faptul că s-a apreciat din eroare că instanțele de casare ar fi dezlegat în vreun fel excepțiile invocate. Pentru analiza acestui motiv de contestație este necesar ca instanța să procedeze la o examinare succintă a dispozițiilor cuprinse în deciziile de casare din cele două cicluri procesuale anterioare.
În primul ciclu procesual, prin D. civilă nr. 1374/R/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., Secția civilă (f. 60-62) instanța a admis recursul declarat de reclamantul K. A. împotriva Sentinței civile nr. 3792/(...), pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. În considerentele decizieiinstanța a analizat natura raporturilor juridice dintre părți și a concluzionat în sensul că acțiunea dedusă judecății se constituie ca fiind singurul mijloc procesual de care reclamantul poate dispune în vederea valorificării pretențiilor sale, iar în ce măsură acestea sunt sau nu întemeiate, constituie o chestiune ce ține de analizarea cauzei pe fond. R. la pretinsele plăți efectuate de recurent reprezentând contravaloarea impozitelor și a utilităților, contravaloarea sobei, s-a statuat că în mod eronat s-a reținut de către instanța de fond că pentru acestea recurentul avea la dispoziție acțiunea întemeiată pe gestiunea de afaceri, în condițiile în care la momentul efectuării plăților acesta nu a avut reprezentarea faptului că acționează în interesul altei persoane, dimpotrivă a avut în vedere calitatea sa de viitor proprietar, acționând astfel în propriul interes. Instanța de recurs din primul ciclu procesual a apreciat de asemenea că soluționarea cauzeide către instanța de fond pe excepția inadmisibilității a avut la bază calificarea greșită a raporturilor juridice dintre părți, motiv pentru care s-au îndrumări pentru rejudecare în sensul de a se tranșa problema prescriptibilității dreptului la acțiune, iar în ipoteza respingerii acestei excepții, să se procedeze la administrarea probelor necesare pentru soluționarea cauzei pe fond.
Rezultă din cele expuse că instanța de recurs din primul ciclu procesual a tranșat în mod irevocabil natura raporturilor juridice dintre părți, apreciind că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate ale acțiunii întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză. Este considerentul pentru care s-a apreciat că instanța de fond a admis greșit excepția inadmisibilității.
În al doilea ciclu procesual, prin D. civilă nr. 718/R/(...), pronunțată îndosarul nr. (...) (f. 36-40), instanța a admis recursul declarat de reclamantul K. A. împotriva Sentinței civile nr. 14195/(...), a J. C.-N., pe care a casat-o și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare. Este de remarcat faptul că prin sentința care a format obiectul controlului judiciar în ciclul procesual menționat, instanța de fond a pronunțat următoarea soluție: a respins excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune a reclamantului, invocată de pârâtele A. M. și H. E. a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului K. A., invocată de către aceleași pârâte și a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul K. A. în contradictoriu cu pârâtele A. M. și H. E., ca neîntemeiată. Totodată a fost obligat reclamantul să plătească în favoarea pârâtelor cheltuieli de judecată în sumă de
2975 lei. Împotriva sentinței civile examinate calea de atac a recursului a fost declarată doar de către reclamantul K. A., care a criticat soluția pronunțată pe fond, mai exact respingerea acțiunii sale ca neîntemeiată. Față de această constatare, instanța de recurs din al doilea ciclu procesual a exercitat controlul judiciar în limitele învestirii sale și a constatat că instanța de fond a încălcat prevederile art. 315 C. și nu a procedat la judecarea în fond a cauzei pornind de la problemele de drept deja dezlegate și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecarea la aceeași instanță.
Față de cele ce preced, motivul de contestație în anulare examinat este nefundat, deoarece instanța de recurs din al treilea ciclu procesual a constat că prin deciziile pronunțate în recurs, în ciclurile procesuale anterioare, tribunalul s-a pronunțat definitiv asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, excepției lipsei calității procesuale active și excepția lipsei calității procesuale pasive. Constatarea se impune chiar dacă instanța de fond din al treilea ciclu procesual s-a pronunțat în sensul respingerii cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, omițând să observe că respectiva excepție a fost soluționată în mod irevocabil în ciclurile procesuale anterioare. În aceste sens, instanța de recurs a apreciat corect faptul că, respectând limitele rejudecării, excepțiile invocate de către pârâte nu mai pot fi aduse din nou în discuție nici la fond și nici în recurs, sub aspectul excepțiilor, cauza fiind dezlegată în drept.
Al doilea motiv al contestației în anulare se întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza a II-a C., care prevede omisiunea cercetării vreunui motiv de modificare sau de casare de către instanța de recurs.
Contestatoarele invocă necercetarea motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.
T. constată că este nefondat și acest motiv al contestației deoarece instanța de recurs, prin considerentele globale expuse cu privire la motivele de recurs, a analizat criticile recurentelor, chiar dacă nu s-a făcut trimitere expresă la textele legale menționate. Cu alte cuvinte, pretinsele motive necercetate reprezintă, în realitate, argumente aduse în sprijinul motivelor propriu-zise invocate de recurente, care au fost analizate sintetic în decizia contestată.
A., în considerentele Deciziei civile nr. 5., pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalul Cluj, s-a reținut că reclamantul a fost lipsit de folosința sumelor solicitate, ceea ce justifică fie acordarea de dobânzi, fie măcar a sumei reactualizate, având în vedere devalorizarea monedei naționale începând cu anul
1997 și până în prezent.
Față de această constatare, instanța de recurs a apreciat că se impune acordarea sumei plus dobânda de referință, până la data introducerii acțiunii suma rezultată fiind de 15.295,5 lei. La această sumă, în baza art. 1088 C. civil și O. nr. 9., după data introducerii acțiunii, 18 iulie 2007, se datorează dobânda legală respectiv dobânda de referință a B.
R. la critica din recurs privitoare la plata facturilor de utilități și impozit, T. a reținut că aceste chitanțe au fost eliberate pe numele defunctului, reclamantul nefăcând în mod efectiv dovada că el a fost cel care a plătit aceste sume, chiar dacă se află în posesia chitanțelor. Chiar dacă există o prezumție referitoare la plata chitanțelor, însă tribunalul apreciază că prezumția este în favoarea celui înscris în chitanțe și nu în favoarea celui care deține chitanțele. Așadar, prezumția de plata funcționează în sensul că sumele de bani înscrise în chitanță au fost plătite de către persoana înscrisă în chitanțe, respectiv de către antecesorul pârâtelor.
A mai apreciat instanța de recurs că, în ipoteza în care reclamantul susține că el a plătit sumele înscrise în chitanțe ar fi trebuit ca această pretenție să fie dovedită cu alte mijloace de probă și nu apelând doar al prezumția care, așa cum s-a arătat, nu este în favoarea sa.
Rezultă din cele expuse că instanța a recurs a examinat criticile recurentelor și nu se poate reține necercetarea motivelor de modificare și de casare invocate.
Prin decizia civilă nr. 4. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondată contestația la titlu formulată de contestatorii A. M. și H. E., împotriva Deciziei civile nr. 5. din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. C., pe care a menținut-o în totul.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Deși contestatoarele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 399 și 281
C., acestea au precizat că înțeleg să susțină cererea formulată ca și contestație la titlu. A., cererea a fost soluționată ca atare de către tribunal.
T. a reținut că prin D. civilă nr. 5. din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. C. a fost admis în parte recursul declarat de reclamantul K. A. împotriva Sentinței civile nr. 1. a J. C.-N., pe care a modificat-o sub aspectul sumelor datorate de către pârâte, plus dobânda legală.
Pârâtele apreciază că modalitatea de calcul a actualizării cu dobânda legală din titlul executoriu s-a făcut în mod greșit, acest aspect nefiind însă constatat de către tribunal cu ocazia judecării prezentei cereri.
A., sumele acordate de către instanța de fond au fost actualizate de către instanța de recurs, rezultând suma de 15.295, 5 lei, până la data introducerii acțiunii, iar ulterior având în vedere că reclamantul a fost lipsit de folosința sumei solicitate a apreciată că se justifică acordarea de dobânzi, astfel încât începând cu data introducerii acțiunii a acordat și dobânzile la suma stabilită.
Cât privește, modalitatea de calculare a dobânzilor, tribunalul a apreciat că acestea se calculează în funcție de dobânda de referință a BNR și nu în baza OG nr. 9., având în vedere că nu există raporturi contractuale în cauză, sumele fiind acordate cu titlul de îmbogățire fără justă cauză sau cu titlul de reparație. P. OG nr. 9. au fost menționate în sensul că se datorează dobânda legală însă aceasta nu este diminuată cu 20% tocmai având în vedere aspectele mai sus menționate.
R. la cheltuielile de judecată, tribunalul a apreciat că acestea au fost în mod corect stabilite luând în considerare proporția pretențiilor admise, în toate ciclurile procesuale și nu cu luarea în considerare doar a pretențiilor efectiv acordate.
Cât privește cererea de anulare a formelor de executare efectuată în baza titlului executoriu calculat greșit, după cum s-a arătat anterior, sumele nu au fost greșit calculate, pe de altă parte această cerere este specifică unei contestații la executare propriu zise și nu poate fi formulată în cadrul cererii de lămurire a dispozitivului.
Împotriva acestor hotărâri au formulat cerere de revizuire pârâții A. M. și H.
E. solicitând casarea deciziei pronunțate în dosarul nr. (...) a T. C. și trimitereadosarului spre rejudecarea contestației la executare formulate în temeiul art. 281raportat la art. 399 C.
În motivare s-a arătat că suma de 15295,5 lei acordată prin decizia civilă nr. 5. a T. C. a fost calculată greșit.
Împotriva acestei decizii pronunțate în recurs a fost promovată contestație în anulare și cerere de îndreptare și lămurire a dispozitivului acesteia.
Contestația în anulare a fost respinsă pe motiv că cererea privind rectificarea greșelii de calcul se poate face conform procedurii prevăzute de art. 281 C., cererea de îndreptare formulată în dosarul nr. (...) a T. C. fiind respinsă ca neîntemeiată.
În aceste condiții există două hotărâri judecătorești potrivnice, ambele date într-un litigiu privind eroarea materială din decizia civilă nr. 5. a T. C., decizia dată în contestația în anulare având putere de lucru judecat în ceea ce privește rectificarea erorii de calcul pe calea procedurii prevăzute de art. 281 C.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 7 C.
În apărare, intimatul K. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca tardivă, inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că prezenta cerere de revizuire este îndreptată împotriva deciziei pronunțate în dosarul nr. (...) care a avut ca obiect îndreptare eroare materială, neputând fi formulată o cerere de revizuire împotriva unei astfel de hotărâri ci numai împotriva deciziei nr. 5.. Ori, raportat la data pronunțării acestei decizii cererea de revizuire este tardivă.
Nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7
C., neputând fi vorba despre hotărâri definitive potrivnice între hotărârea de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale și hotărârea pronunțată în dosarul nr. (...).
În drept au fost invocate prevederile art. 115 și urm., art. 322, art. 281 și urm. C.
Analizând cererea de revizuire formulată de revizuientele A. M. și H. E. împotriva deciziei civile nr. 479 din 10 mai 2012 a T. C., Curtea reține următoarele:
R. la excepția tardivității cererii de revizuire, excepție invocată prin întâmpinare de către intimatul K. A., instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Motivul pentru care s-a invocat excepția este acela că cererea de revizuire nu poate fi formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat o cerere de îndreptare a erorii materiale, cererea de revizuire putând privi numai decizia propriu-zisă, respectiv în acest caz decizia civilă nr.551/(...) a T. C.
Acest raționament nu poate fi însă primit, instanța de judecată trebuind raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil să soluționeze cererea având obiectul indicat de parte. Ori, revizuientele au indicat în cerere care este hotărârea a cărei revizuire se solicită, cea pronunțată în dosarul nr.(...)al T. C. la data de (...). Raportat la aceasta cererea de revizuire apare ca fiind formulată în termenul de 1 lună prevăzut de art.324 alin.1 pct.1 C.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii, aspect de asemenea invocat prin întâmpinarea formulată în cauză, se rețin următoarele:
Cererea de revizuire dedusă judecății este întemeiată în drept pe dispozițiile art.322 pct.7 C., cazul de revizuire reglementat de acest text de lege constând în existența a două hotărâri potrivnice date în aceea și pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Deși nu se indică exact hotărârile potrivnice, solicitându-se „ casarea deciziei pronunțate în dosarul nr.(...) și trimiterea dosarului spre rejudecarea contestației la executare";, din cuprinsul cererii de revizuire se poate deduce că hotărârea potrivnică deciziei civile nr. 4. a T. C. este decizia civilă nr.115/2012 pronunțată în dosarul nr.(...) a T. C.
Conform susținerilor revizuientelor ar exista contrarietate de hotărâri între cele două decizii, în aceste condiții impunându-se casarea deciziei civile nr.4. a T. C. și rejudecarea cauzei.
Pentru a putea considera îndeplinite condițiile prevăzute de pct.7 al art.322
C. pentru admisibilitatea cererii de revizuire trebuie să existe două hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în același litigiu, adică să existe tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în procese diferite, în al doilea proces să nu se fi discutat excepția puterii de lucru judecat și să se solicite anularea celei de-a doua hotărâri.
În mod cert în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ aceste condiții, hotărârile referitor la care se pretinde că ar fi contradictorii nefiind pronunțate în aceeași cauză.
A., decizia civilă nr.115/2012 a T. C. a fost pronunțată în dosarul nr.(...) având ca obiect contestație în anulare a deciziei civile nr.5. a T. C., decizia civilă nr. 4. fiind pronunțată în dosarul nr.(...) al T. C., având ca obiect contestație la titlu a deciziei civile nr.5. a T. C.
Totodată prin cererea de revizuire nu se solicită anularea celei de-a doua hotărâri, apreciată ca potrivnică deciziei civile nr.115/2012 a T. C., soluția prevăzută de art. 327 alin.1 C. pentru situația în care cererea de revizuire întemeiată pe pct.7 al art.322 C. este apreciată întemeiată, solicitându-se casarea deciziei civile nr.4. a T. C. și rejudecarea contestației la titlu.
În aceste condiții, raportat la art.322 alin.1 Pct.7 coroborat cu art.327 alin.1 C. cererea de revizuire apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității.
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de pârâții A. M. și
H. E. împotriva deciziei civile nr. 479 din 10 mai 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 septembrie 2012.
Președinte Judecători
D.-L. B. A. C. V. M.
S.-D. G.
Grefier
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.recurs: M. Trofin, C. Veronica Balint, Corina A. Cimbrudean
| ← Decizia civilă nr. 2492/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3694/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
