Decizia civilă nr. 52/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)*
DECIZIA CIVILĂ NR. 52/A/2012
Ședința publică din 5 aprilie 2012
I. constituită din: PREȘEDINTE: A. A. C.
JUDECĂTOR : ANA I.
GREFIER :C. B.
S-a luat în examinare, după casare cu trimitere spre rejudecare, apelul declarat de reclamanții K. S. Z., K. S. Z., K. S. G. I., împotriva sentinței civile nr. 703 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.
(...), privind și pe intimații M. C.-N. PRIN P., C. K. și C. C.-L., având ca obiect plângerea la L. 1..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 5 aprilie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 12 aprilie 2012, și ulterior pentru data de 19 aprilie 2012.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 703 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamanților K.-S. G. I., K.-S. Z. și K.-S. Z. împotriva pârâților M. C.-N. prin P., C. K. și C. G.- F., având ca obiect anularea dispoziției nr.4742/(...). restituirea în natura a cotei părți de 1. din imobilul situat în C.-N. str. F. nr.5 , înscris in CF 2881
C. cu nr. topo. 482 și acordarea de despăgubiri, înscrierea in CF a dreptului de proprietate al reclamanților.
Prin aceeași sentință a fost respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.34006/(...), dreptul la acțiune fiind prescris.
Reclamanții au fost obligați să achite pârâtului C. K. suma de 3000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr.4742/(...) a P.ui municipiului C. N. s-a respins notificarea nr.103/(...), înregistrată sub nr.6981/3 din (...), formulată de numitul K.-S. N., decedat la data de (...) si continuată de reclamanții K.-S. G.-I., K.-S. Z. si K.-S. Z., pentru imobilul situat în C.-N. str. F. nr.5, înscris în CF 2881 C. cu nr. topo. 482. S-a reținut că antecesorul reclamanților nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită în temeiul dispozițiilor L. nr.1. .
Din copia CF 2881 C. rezultă că asupra imobilului cu nr. topo. 482, casă, curte si gradină în str. F. nr.5, în suprafață de 101 stj.p. s-a înscris în anul 1941 dreptul de proprietate în favoarea soției lui M. C. născută S. A..
Prin încheierea nr.3869/1958, asupra cotei părți de 3. din imobil s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea numiților H. G. si G. T., cu titlu de cumpărare, iar prin încheierea 4., asupra cotei părți de 1. din imobil s-a înscris dreptul de proprietate al S. Roman, in baza sentinței civile nr.5.962 a T. P. al orașului C.
Reclamanții au susținut că antecesorul lor K.-S. N.-C.-L.-A. a fost fiul lui S. M.-B., sora fostei proprietare, S. A. B., căsătorită cu M. Karoly .
Raportat la probatoriul administrat in cauza si ținând cont de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că reclamanții nu au făcut dovada calității de moștenitor al fostei proprietare tabulare în favoarea antecesorului lor.
A., instanța a constatat că în CF 2881 C. a fost înscris dreptul de proprietate in favoarea soției lui M. C., născuta S. A., iar din actele depuse la dosar de reclamanți rezultă că sora mamei antecesorului lor a purtat la naștere numele A. B., fiica lui N. S. si A. H., iar in actul de deces numele Ana B. M., născută S.. Totodată, reclamanții nu au depus la dosar certificatul de căsătorie al mătușii lor, din care să rezulte că aceasta a fost căsătorită cu numitul M. C., așa cum se menționează în CF. Mai mult, instanța a constatat că mare parte din copiile actelor de stare civilă nu sunt legalizate sau certificate, iar in ceea ce privește nașterea numitelor M. B. si A. B. au fost depuse acte provenite de la A. N., D. județeană C., care se referă la registrele P. romano-catolice Dej, neavând caracterul unor acte de stare civilă care să fie emise de autoritățile administrației locale.
Reținând aceste neconcordante între numele înscris în CF 2881 si cele din actele depuse de reclamanți, precum si deficientele acestor acte, instanța a considerat că reclamanții nu au probat existenta fără dubii a identitarii dintre fosta proprietară tabulară si antecesoarea lor.
Prin decizia civilă nr. 1. iunie 2010 a Curții de A. C., a fost respins ca
nefondat apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.
703/(...) a T. C.
În considerentele deciziei, curtea a reținut că reclamanții au solicitat schimbarea sentinței atacate și după completarea probațiunii, admiterea acțiunii, arătând că, deși acțiunea lor a fost respinsă ca neîntemeiată, în realitate, sentința a fost pronunțată pe excepția lipsei calității lor procesuale, instanța reținând că nu și-au dovedit calitatea de moștenitori. P. în această modalitate, instanța a pronunțat o sentință nelegală sub aspectul dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod proc. civ., care dispun că, în cazul în care au fost invocate excepții, acestea se soluționează cu prioritate, or, în cauză, instanța nu a procedat în sensul acestor dispoziții.
A.anții au mai arătat că în cauză se impune completarea probațiunii cel puțin în vederea stabilirii datei la care construcția a fost extinsă printr-o expertiză tehnică de specialitate. I. de fond a considerat necesară administrarea acestei probe, dar, în final a revenit asupra acesteia.
Prin completarea motivelor de apel depuse la 13 mai 2010, apelanții au arătat că probele administrate în cauză dovedesc gradul de rudenie, calitatea procesuală activă a antecesorului lor și implicit a lor față de persoana naționalizată M. A. B., proprietara de carte funciară. A., actele de stare civilă de la fila 71 și 56 atestă că aceasta est fiica lui N. S. și soția A. H. căsătorită S., beneficiarul notificării tatăl, respectiv soțul lor K. S. N. C. L. A. avea ca părinți pe K. S. C. și soția K. S. M. B. Din certificatul de deces a lui M. Ana B. rezultă că aceasta avea și prenumele de B. nu numai acela de A.
Beneficiarul notificării este nepotul persoanei naționalizate, moștenitor de gradul IV, proprietara imobilului naționalizat fiind mătușa acestuia.
I. de fond nu a luat în considerare preluarea abuzivă a imobilului în litigiu, că imobilul a fost preluat doar parțial și nu de la proprietara de CF, ci de la o terță persoană cu numele de B. A. M., decedată la (...), că cei care au cumpărat apartamentele au fost de rea credință.
În ce privește tardivitatea acțiunii, apelanții au arătat că aceasta este discutabilă, atâta vreme cât din cartea funciară nu rezultă că statul ar fi înstrăinat vreo cotă ideală din proprietatea lui sau chiar apartamente fără efectuarea partajului anterior înstrăinării.
A.anții au mai solicitat ca, în baza art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., instanța să micșoreze onorariul de avocat la plata căruia au fost obligați reclamanții, apreciind că este nepotrivit de mare atâta vreme cât privește un apartament compus din 2 camere cu o valoare modică, iar lucrarea executată în cauză nu a fost complicată.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul C. K. s-a opus admiterii apelului, arătând că în mod temeinic și legal a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților raportat la dispozițiile imperative ale art. 45 alin. 5 din L. nr.1.. Chiar și în situația în care instanța ar fi trecut peste această excepție, acțiunea reclamanților era neîntemeiată, având în vedere că în anul 2007 a promovat acțiune prin care a solicitat obligarea P.ui mun. C.-N. la soluționarea notificării formulată de către reclamanți, notificare care a fost soluționată pe parcursul procesului în sensul respingerii acesteia pentru că reclamanții nu au dovedit calitatea de persoane îndreptățite.
Acțiunea reclamanților este neîntemeiată și sub aspectul momentului când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, moment în raport de care trebuie analizată buna credință a cumpărătorului.
În ce privește cererea de reducere a onorariului de avocat, intimatul a arătat că valoarea modică a apartamentului în raport de care urmează să se facă reducerea onorariului de avocat, așa cum susține reclamantul, nu este reală, imobilul aflându-se în centrul istoric al C.ului, având o suprafață de
90 mp tranzacționat pe piață la o valoare de peste 100.000 Euro.
Curtea a apreciat că apelul este nefondat, din următoarele considerente:
Imobilul înscris în CF 2881 C. a avut ca proprietar pe soția lui M. C. născută S. A.. Reclamanții au susținut că antecesorul lor K. N. K. L. A. a fost fiul lui S. M. B., care, la rândul ei a fost soră cu S. A. B., căsătorită cu M. C..
A.anții au susținut prin declarația de apel din (...) că instanța de fond a încălcat disp. art. 137 alin. 1 Cod proc.civ., prin aceea că, deși sentința a fost pronunțată pe o excepție, aceea a lipsei calității lor procesuale constând în faptul că nu și-au dovedit calitatea de moștenitori legali, în final respinge acțiunea ca nefondată.
Curtea apreciază că apelanții sunt în eroare și nu observă că prin încheierea de ședință din (...) (pag. 2), instanța de fond respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, dar ținând seama că notificarea a fost respinsă pentru lipsa dovezii calității de persoană îndreptățită, apreciază că această problemă este una ce ține de fondul cauzei, și rămâne în pronunțare. După analizarea acestei probleme, instanța judecă pe fond și în final respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Reclamanții au depus la dosar mai multe acte de stare civilă. A., la fila
32, 33, 35, 36, 97, 98, 137 și 138 este depus același certificat de deces a lui
M. Ana B., la f. 55,85,99 și 138 certificatul de naștere a lui K. S. Z., fila 56,
57, certificatul de naștere a lui K. N. K. L. A., fila 72 certificatul de căsătorie dintre K. N. K. L. A. și G. I., fila 71, 86, 100, 140 certificatul de nașterea lui K. S. Z., fila 68, 71, 163, 164, 165, extras din registrul botezaților romano- catolici Dej, la fila 59 extras din Matricola botezaților privind pe K. L. V., iar la fila 69-70 certificatul de deces privind-o pe B. A. M.
Reținerile instanțelor de fond cu privire la faptul că aceste acte nu sunt legalizate sau certificate, iar cele obținute din străinătate nu sunt apostilate, iar actele obținute de la A. N., P. R.-C. Dej nu reprezintă acte de stare civilă în sensul legii, sunt legale.
I. de fond și cea de apel, au pus în vedere reprezentatului reclamanților ca în condițiile art. 1169 C.civil, să depună la dosar actele necesare pentru a-și dovedi calitatea de persoane îndreptățite, așa cum cerea L. nr.1., reclamanții limitându-se la depunerea actelor enunțate în aliniatul precedent în forma arătată, îndeplinindu-și rolul activ reglementat de art. 129 alin. 5 Cod proc.civ.
Chiar trecând peste aceste lipsuri, instanța a mai reținut următoarele: sub B4 în Cf 2881 C., nr. top 482 este proprietară S. A..
Reclamanții susțin că S. N. căsătorit cu Hirvath A. au doi copii: pe A.
B. căsătorită cu M. Karoly și pe M. B., căsătorită cu K. S. C..
Reclamanții nu au depus la dosar certificatul de căsătorie dintre A. B. și M. Karoly. Mai mult, mătușa lor, așa cum rezultă din actele de la dosar s- a numit A. B., iar proprietara de carte funciară s-a numit doar A.. Prin urmare, nu se poate face legătura de rudenie dintre M. B. și proprietara de cartea funciară S. A. căsătorită cu M. Karoly.
Din căsătoria dintre S. M. B. și K. S. C. a rezultat un fiu, K. N. K. L. A., certificatul de căsătorie dintre cei doi nu a fost însă depus la dosar. A. din urmă a fost căsătorit în mod cert cu S. G. I., fapt ce rezultă din certificatul de deces aflat la fila 73. dar din susținerile părților, coroborate cu certificatele de naștere ale reclamanților K. S. Z. și K. S. Z. rezultă că acesta a mai fost căsătorit și cu K. S. Iudita, certificatul de căsătorie dintre aceștia nefiind depus la dosarul cauzei.
Reprezentantul reclamanților a depus la dosar arborele genealogic, pentru a dovedi calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților la măsuri reparatorii, susținând în scris că preluarea efectivă a imobilului a fost făcută de la sora notificatorului, numita S. A. M. C. de naștere al acesteia depus la fila 69, 70 dosar fond, aduce o nouă contradicție dintre actele de stare civilă depuse la dosar. A., din certificatul de naștere al acesteia rezultă că a avut ca părinți pe S. C. și S. M. B., iar notificatorul, așa cum s-a reținut mai sus a avut ca părinți pe K. S. C. și K. S. M. B.
Încercarea reclamanților de inducere în eroare rezultă cu evidență și din notificarea formulată prin intermediul executorului judecătoresc. Din aceasta se observă cu ușurință că în primul aliniat al notificării apar numele de K. S. N. care solicită a se da curs prezentei notificări, iar în alin. 2 apare numele K. N. K. L. A., care de asemenea arată că formulează notificare. Or, așa cum s-a reținut în aliniatele precedente și cum rezultă din actele depuse la dosar, acestea sunt două persoane diferite, tatăl și respectiv fiul. La fel de adevărat este că certificatul de deces a lui K. S. N. nu este depus la dosarul cauzei, însă legătura dintre ei rezultă din coroborarea celorlalte acte din dosar.
Potrivit prev. art. 4 din L. nr.1., „de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite";, iar conform art. 4.2 din Normele metodologice de aplicare a L. nr.1. „la art. 4 alin. 2 din lege, norma referitoare la accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, acte de moștenitor dacă acestea există, testamente), pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar.
Potrivit disp. art. 23.1 lit. b și art. 23.2 din norme, „prin acte doveditoare se înțelege actele juridice care atestă calitatea de moștenitor
(certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testament însoțit de certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor), urmând a fi acceptate numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate sau la calitatea de moștenitor";.
În concluzia celor reținute și raportat la textele legale arătate, instanța apreciază că reclamanții nu au făcut dovada filiației dintre antecesoarea lor și proprietara de carte funciară, motiv pentru care apelul lor va fi respins ca nefondat.
În ce privește cererea de reducere a onorariului avocațial, curtea a apreciat că și sub acest motiv apelul este nefondat. I. are posibilitatea de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului avocațial convenit prin prisma proporționalității sale cu complexitatea cauzei și activității depuse. În raport de aceste elemente, curtea apreciază că cheltuielile acordate de instanța de fond au fost necesare, făcute în mod real și într-un cuantum rezonabil.
Urmare respingerii apelului, în baza art. 274 Cod proc.civ., apelanții au fost obligați să plătească intimatului C. K. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la filele
12 și 27.
Prin decizia nr. 7061/(...) a Î naltei Curți de C. și Justiție a fost admis recursul declarat de reclamanții K. S. Z., K. S. Z., K. S. G. I . împotriva
deciziei civile nr. 1. iunie 2010 a Curț ii de A. C., care a fost casată, iar
cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță .
La pronunțarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că autorul reclamanților a solicitat prin notificarea formulată în temeiul L. nr.1., restituirea în natură a imobilului situat în C.-N., str. F. nr. 5, iar instanțele de fond și apel au reținut, cu privire la starea de fapt că notificatorul este rezultat din căsătoria dintre S. M. B. și K. K., că sora mamei antecesorului reclamanților a purtat la naștere numele A. B., fiica lui N. S. și A. H., iar în actul de deces numele acesteia este Ana B. M., născută Shighety, fără însă să se depună la dosar certificatul de căsătorie al mătușii lor cu M. Karoly.
Cu alte cuvinte, s-a stabilit că autorul recurenților reclamanți a avut calitatea de nepot de soră, rudă de gradul III, al numitei S. A. B., dar că nu s-a făcut dovada că aceasta, urmare a căsătoriei, M. C., ar fi una și aceeași persoană cu proprietara tabulară a imobilului în litigiu „fosta soție a lui M. C., născută S. A.";.
Însă, în recurs, prin actele depuse, s-a făcut dovada căsătoriei dintre S. A. B. cu M. C.y, fiica lui S. M. și S. A., precum și a căsătoriei dintre S. M. B. cu Statay Kalaman-L.-V., fiica lui S. M. și S. A.
Cum S. S., Szighet reprezintă în antroponimia și ortografia limbii maghiare unul și același nume și cum prenumelui N. din antroponimia limbii române îi corespunde, în antroponimia limbii maghiare M., rezultă că S. A. B. căs. M. a fost sora numitei S. M. B. căsătorită Stalay, autoarea notificatorului K. Stalay N. C.-L. A. și deci, pentru acesta din urmă s-a făcut dovada legăturii de rudenie cu soția lui „. C. născută S. A.";, proprietara tabulară a imobilului în litigiu, în sensul art. 4 alin. 3 din L. nr.1..
Prin urmare, s-a constatat că greșit instanța de apel a reținut că autorul reclamanților nu a făcut dovada legăturii de rudenie cu proprietara tabulară a imobilului în litigiu, cu încălcarea dispozițiilor art. 4 (2) din L. nr.1., astfel că instanța în baza art. 312 (1) Cod proc.civ., a admis recursulreclamanților, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru soluționarea celorlalte aspecte ce țin de tranșarea fondului litigiului dedus judecății, respectiv să se verifice existența dreptului de proprietate a lui M. A. B. asupra imobilului în litigiu, întinderea acestuia, modul de preluare al imobilului de către stat, cu titlu sau fără titlu, regimul juridic al imobilului la data intrării în vigoare a L. nr.1. și dacă se va stabili că regimul juridic al imobilului este reglementat de L. nr.1., să se stabilească măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți reclamanții, în temeiul acestui act normativ.
Rejudecând apelul, în urma casării c u trimitere, având în vedere
dezlegările date de instanța de recurs asupra unor probleme de drept și
necesității administrării unor probe, în temeiul art. 315 alin. 1 Cod proc.civ., curtea apreciază că apelul este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
A., instanța de recurs a tranșat problema calității de moștenitori a reclamanților raportat la proprietara tabulară M. A. B., instanței de apel revenindu-i sarcina de a verifica dacă preluarea imobilului de către stat a fost sau nu una abuzivă, cu alte cuvinte, dacă putea face sau nu obiectul L. nr.1. și care sunt măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți reclamanții.
În ceea ce privește actul de preluare, în rejudecarea după casare, curtea a suplimentat probațiunea, iar, din mapa de înscrisuri comunicată de O. de C. și P. I. C., S. de P. I., rezultă că imobilul a fost preluat în baza Decretului nr. 111/1951, prin sentința civilă nr. 5662/(...) a T. P. al Orașului C., pronunțată în dosarul nr. 6226/1962 (f.19), preluarea fiind una abuzivă în raport cu dispozițiile art. 2 lit. e din L. nr.1..
În ceea ce privește situația juridică actuală a imobilului, de la proprietara tabulară M. A. B. de sub B 4 din CF 2881 C., a fost preluată abuziv cota de 1. parte din parcela cu nr. top 482, teren în suprafață de 101 stjp, cu construcție, situat pe str. F. nr. 5, o cotă de 3. parte fiind înstrăinată de către aceasta anterior preluării și aflându-se în proprietatea unor persoane fizice (f. 54-60 dosar curte rejudecare).
Din sentința civilă nr. 2872/(...) a Judecătoriei C.-N. pronunțată în dosarul nr. 12333/2005, nr. unic (...) acvirat și raportul de expertiză extrajudiciară efectuat și completat de ing. expert T. M., depus în acel dosar, coroborat cu documentația de apartamentare a imobilului întocmită de S. C. S. (f. 21-26 dosar curte în rejudecare), rezultă că cei care au cumpărat de la antecesoarea reclamanților o cotă din imobil au supraetajat construcția, iar partea preluată de stat a fost împărțită în trei apartamente, imobilul fiind compus în total din patru apartamente.
Dintre acestea, apartamentul supraetajat a fost atribuit persoanelor fizice proprietare tabulare, prin sentința amintită, iar, din cele trei apartamente rămase în proprietatea statului, preluate de la antecesoarea reclamanților, apartamentele 1 și 2 au fost înstrăinate pârâților persoane fizice din prezentul dosar, apartamentul 3 rămânând în continuare în proprietatea S. Român, fiind doar închiriat, așa cum rezultă din adresa nr.
35681/303 din (...) a viceprimarului municipiului C.-N. și contractele, precum și documentația de intabulare anexate acesteia (f. 20-40), aceasta fiind și situația tabulară a imobilului, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară de informare depuse de reclamanți (f. 61-65). Curtea imobilului, înscrisă într-o carte funciară separată, este vorba de parcela cu cad. 20824 (nr. top 482/2), în suprafață de 117 mp, din CF nr. 2. C.,provenită din conversia de hârtie a Cf vechi 1. C. a rămas în proprietatea
S. Român în cotă de 1. parte.
Raportat la această stare de fapt, curtea apreciază că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru cele trei apartamente și terenul aferent acestora preluat de la antecesoarea lor, motiv pentru care, în temeiul art. 26 alin. 3 din L. nr.1., va anula dispoziția nr. 4742 din 21 iulie 2008 emisă de P. municipiului C.-N., prin care notificarea formulată de antecesorul lor a fost respinsă.
Apartamentul nr. 3 și părțile indivize comune aferente acestuia poate fi restituit în natură, nefiind înstrăinat, motiv pentru care curtea, având în vedere și dispozițiile art. 1 alin. 2 din L. nr.1., precum și Decizia nr. XX/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, va dispune restituirea în natură a acestuia. De asemenea, va fi restituit în natură reclamanților cota din terenul curte în suprafață de
117 mp aferentă apartamentului 3.
Pentru celelalte două apartamente, înstrăinate pârâților persoane fizice și părțile indivize comune aferente acestora, precum și cota din terenul curte aferent celor două apartamente, curtea urmează să stabilească dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005.
În dosarul instanței de recurs, reclamanții au declarat că renunță la judecată față de pârâții C. C. și C. C. F. (f. 30-32 dosar recurs), iar aceștia au arătat că sunt de acord ca instanța să ia act de renunțarea la judecată și nu solicită cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu (f.25 dosar recurs), astfel că, în rejudecarea după casare, fiind întrunite condițiile prev. de art. 246 Cod proc.civ., curtea va lua act de renunțarea la judecată.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 298 raportat la art. 274 alin.
1 Cod proc.civ., pârâtul M. C.-N. prin P. va fi obligat să le plătească reclamanților cheltuieli de judecată în toate instanțele în sumă de 180 lei, reprezentând onorariul avocațial dovedit în primul apel prin chitanțele depuse la f. 200-201.
În temeiul art. 296 Cod proc.civ., curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E :
Admite apelul declarat de reclamanții K. S. Z., K. S. Z., K. S. G. I. împotriva sentinței civile nr. 703 din 5 noiembrie 2009 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă, în sensul că admite acțiunea civilă exercitată de reclamanți împotriva pârâtului M. C. N. prin P. și, în consecință:
Anulează dispoziția nr. 4742 din 21 iulie 2008 emisă de P. municipiului C.-N.
Dispune restituirea în natură în favoarea reclamanților a apartamentului nr. 3 din imobilul situat în C. N. str. F. nr. 5, parcela cu nr. cad 20823 -C1-U3, înscris în CF nr. 2.-C1-U2 C. și a părților indivize comune aferente acestuia.
Stabilește dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru apartamentele 1 și 2 din același imobil, parcelele cu nr. cad 20823-C1-U1 și 20823-C1-U2 înscrise în
CF nr. 2.-C1-U1 și CF nr. 2.-C1-U3 și părțile indivize comune aferente acestora.
Stabilește dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru cota din terenul în suprafață de 117 mp curte din CF nr. 2., parcela cu nr. top. 482/2, nr. cad
20824 aferentă apartamentelor 1 și 2.
Dispune restituirea în natură a cotei din terenul în suprafață de 117 mp curte din CF nr. 2., parcela cu nr. top. 482/2, nr. cad 20824 aferentă apartamentului 3.
Constată că reclamanții au renunțat la judecată față de pârâții C. C. și C. C.-L., pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare și înlătură obligația acestora de plată a cheltuielilor de judecată față de pârâtul C. C.
Obligă pârâtul M. C.-N. prin P. să le plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 180 lei, în toate instanțele.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2012.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
A. A. C.
ANA I.
C. B.
Red. IA dact. GC; 9 ex/(...)
Jud.primă instanță: D.I.T.
| ← Decizia civilă nr. 2922/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2925/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
