Decizia civilă nr. 526/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 526/R/2012
Ședința publică din data de 8 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. E.-D., împotriva deciziei civile nr. 4. din 27 octombrie 2012, pronunțată de
Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâții SC O. SRL, C. A.,
S. I., S. M., N. L., C. A., B. S., M. L., C. A. și C. M., având ca obiect lămurirea dispozitivului.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului-recurent C. E.-D., avocat W. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 31 ianuarie 2012, pârâții-intimați S. I. și S. M. au depus la dosar, prin registratura instanței întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă. Un exemplar din aceasta a fost comunicat reprezentantei reclamantului-recurent.
Reprezentanta reclamantului-recurent depune la dosar chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial, și dovada faptului că a pârâta-intimată C. M. a fost citată pentru termenul de azi, prin publicitate, într-o publicație de largă răspândire.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești, și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, cu privire la recursul declarat de reclamant prin avocat solicită admiterea acestuia, și în consecință trimiterea cauzei spre rejudecare. S. de asemenea admiterea recursului declarat de reclamantul-recurent cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1860 lei, potrivit chitanțelor depuse la dosar. A. că sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj este nelegală întrucât în alcătuirea completului de judecată care a soluționat apelul din dosarul nr. (...) a făcut parte dl. judecător Tașcă Dan-I. care a participat și la soluționarea dosarului nr. (...) al T. C., unde a pronunțat și redactat decizia civilă nr.
1., astfel că acest magistrat și-a exprimat părerea cu privire lanecesitatea lămuririi dispozitivului. Apreciază că acest magistrat ar fi trebuit să se abțină de la soluționarea cauzei. La fel s-a întâmplat și cu alcătuirea completului de judecată în dosarul J. D. nr. (...), față de dosarul nr. (...) al aceleiași instanțe. Acest magistrat, nu s-a abținut de la judecarea dosarului nr. (...), deși în îndrumările obligatorii ale Curții de
A. C., se arată că este vorba despre o cerere de lămurire a dispozitivului, pe lângă faptul că reclamantul și-a precizat în acest sens, după casare, acțiunea. T. a reținut că reclamantul ar fi avut posibilitatea de a recuza magistratul care în opinia sa ar fi fost incompatibil, după care tratează această instituție și nu mai face nici o referire la instituția abținerii magistratului, respingând acest motiv de apel, întrucât instanța a reținut că am criticat sentința fondului sub aspectul recuzării când de fapt a criticat sentința sub aspectul abținerii, atât a magistratului, cât și a grefierului, însă aceste aspecte, instanța de apel le-a trecut cu vederea. Apreciază că decizia este nelegală întrucât instanța de fond s-a pronunțat deși era lipsă de procedură cu pârâta-intimată C. M., iar acest aspect a fost trecut cu vederea de către instanța de apel. În ceea ce privește proba expertizei, instanța de apel în mod greșit a reținut că reclamantul urmărește individualizarea exactă a terenului revendicat și gardului, pe baza unei noi expertize topo, și a apreciat că dispozitivul hotărârii este clar, și nu necesită lămuriri suplimentare și nici nu cuprinde dispoziții potrivnice, precum și faptul că reclamantul încearcă să invoce existența unor contradicții între dispozitivul hotărârii și considerentele acesteia. A. că hotărârea atacată este profund nelegală întrucât instanța de apel nu a ținut cont de problemele dezlegate de instanța de recurs, a omis principiul potrivit căruia reclamantul stabilește cadrul procesual, nu a făcut decât să presupună alte intenții decât cele foarte clar exprimate de reclamant, și nu are un raționament grefat pe speță. Pentru aceste motive, precum și pentru toate motivele invocate în memoriul scris, solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, potrivit dovezilor depuse la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 360/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. D., s-a respins excepția lipsei capacității de folosință, s-a respins cererea precizată formulată de petiționarul C. E. D., privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.7. dată de Judecătoria Dej în dosar.
397/2000, intimați fiind S. I., S. M., C. I. prin moștenitori C. A., M. L., C.
A., C. M., T. L. prin moștenitor N. L., N. L., S. I. prin moștenitor B. S.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Prin cererea precizată formulată de petiționarul C. E. D. împotriva intimaților S. I., S. M., C. I. prin moștenitori C. A., M. L., C. A., C. M., T.
L. prin moștenitor N. L., N. L., S. I. prin moștenitor B. S. s-a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.7. dată de Judecătoria Dej în dosar. 397/2000.
Prin sentința civilă nr. 7. dată de Judecătoria Dej, s-a admis acțiunea civilă întregită formulată de reclamantul C. E. împotrivapârâților S. I., S. M. și în consecință, au fost obligați pârâții să-i respecte dreptul de proprietate a supra imobilului teren situat în O. D. în suprafață de 1000 mp., din care pârâții ocupă efectiv suprafața de 1000 mp.terenul fiind înscris în Titlul de proprietate nr.28302/2119 și întabulat în favoarea reclamantului în CF O. D. nr.755 nr.top.(...),3047,3048 făcând parte din totalul de 14.200 mp., ca ramură de folosință teren arabil, ca și a pașnicei folosințe și posesii asupra imobilului.
De asemenea au fost obligați pârâții la demolarea gardului executat de aceștia din beton și sârmă ghimpată pe o lungime de 25 ml., pe terenul proprietatea tabulară a reclamantului, pe cheltuiala a cestora iar în caz de refuz reclamantul va putea demola gardul menționat pe cheltuiala pârâților. S-a respins acțiunea reconvențională formulată de pârâți și de asemenea s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. I., T. L., N. L., S. I.
S. civilă nr.7. s-a dat în baza unei expertize topografice efectuate în cauză.
Prin S. civilă nr.100/(...) dată de Judecătoria Dej, s-a admis contestația la executare formulată de contestatorii S. I., S. M. intimați fiind, C. E., N. L., S. I., S. A. O. și s-au anulat actele de executare silită întocmită în dosar execuțional nrm76/2001 începând cu procesul verbal nr.76/(...) și în dosar execuțional nr.105/2003 începând cu Raportul tehnic din (...), s-a respins excepția de prescripția dreptului de a cere executarea silită.
De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize topografice cu citarea părților pentru lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.7. a J.
D., deci, prin această sentință civilă nr. 1. având ca obiect contestație la executare se dispune să se efectueze o expertiză topografică într-un alt dosar pentru lămurirea sentinței civile 7. dată tot de către Judecătoria Dej, fără ca instanța investită cu soluționarea contestației la executare să efectueze expertiza topografică în cadrul contestației la executare dacă considera necesar, fără să efectueze expertiza topografică se limitează a trece în dispozitivul hotărârii nr.1. că se dispune efectuarea unei expertize topografice, oprindu-se aici la această dispoziție.
Potrivit art.281 ind.1 Cod proc. civilă , în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori a cesta cuprinde dispoziții potrivnice părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Instanța a apreciat că sentința civilă nr.7. a fost dată în baza unei expertize topografice, prin cererea formulată de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.7. nu se pot ordona noi probe, de exemplu expertiza, instanța este ținută de probele existente și în baza lor trebuie să se pronunțe și nu în baza unor probe noi, cum ar fi expertiza topografică.
Trebuia în cadrul contestației la executare din sentința civilă nr.1. să se facă expertiza topografică și nu numai să se dispună acest lucru. Prin sentința civilă 7. s-a judecat fondul în baza probelor depuse și nu se mai pot administra alte probe, acestea trebuiau dispuse în cadrul contestației la executare.
De asemenea instanța a apreciat că, excepția lipsei capacității de folosință nu este întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 473/(...) a T. C. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamant C. E. D., împotriva sentinței civile nr. 3. și 4. pronunțate în dosarele nr. (...) și (...) ale J. D., care au fost păstrate în întregime.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În ce privește critica referitoare la respingerea cererii de conexare de către instanța de fond, a dosarelor nr. (...) și (...) ale J. D., instanța a reținut că, chestiunea conexării pricinilor este o simplă măsură de bună administrare a justiției, constatarea în fapt a condițiilor cerute pentru conexare fiind o problemă lăsată la libera apreciere a instanței de fond, astfel încât respingerea ei nu poate conduce la schimbarea hotărârii atacate.
Mai mult, instanța a constatat că în dosarul nr.(...) al J. D. , prin încheierea din data de (...), instanța s-a pronunțat motivat, asupra cererii de conexare formulată în respectiva cauză.
Potrivit art.151 C., pricina poate fi repusă pe rol,dacă instanța găsește necesare noi lămuriri.
În dosarul nr.(...) instanța a rămas în pronunțare la data de (...), amânând pronunțarea pentru data de (...). Prin încheierea de amânare a pronunțării din (...) s-a pus în discuție proba cu expertiza topo ,solicitată de reclamant, probă respinsă de către instanță.
La data de (...) reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol, motivând-o pe necesitatea efectuării probei cu expertiza topografică, probă asupra căreia instanța se pronunțase ,așa cum s-a menționat, în ședința publică din (...), astfel încât nu erau incidente dispozițiile art.151
C.
Astfel, chiar dacă prima instanță nu s-a pronunțat expres asupra cererii de repunere pe rol, acest aspect nu este de natură să atragă admiterea apelului și schimbarea hotărârii.
În plus, instanța a reținut că, odată cu închiderea dezbaterilor conform art.150 C., este epuizată faza publică și contradictorie a litigiului, după acest moment procesual nemaifiind posibil a se face vreo cerere, indiferent de natura ei, și nici de a se administra dovezi.
Critica formulată în dosarul nr.(...) referitoare la lipsa de procedură cu numita C. M. nu a putut fi nici ea primită de tribunal, reținându-se că neregularitatea procedurii de citare poate fi invocată, în căile de atac, numai de partea care a suferit vătămarea, nu și de partea adversă ori de instanță din oficiu.
S-a mai invocat, în ce privește sentința nr. 3., faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, însă și această critică a fost înlăturată prin raportare la dispozițiile art. 281 3al.2 C. conform cărora, părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii. A.antul a susținut pe de altă parte, că sentința civilă nr.4. pronunțată în dosar nr.(...) ar fi nelegală întrucât judecătorul investit cu soluționarea cauzei trebuia să formuleze declarație de abținere întrucât apronunțat hotărârea nr.1528/2008 în dosarul nr.(...) având ca obiect întoarcerea executării. Sub acest aspect, tribunalul a reținut că apelantul avea posibilitatea de a formula în termen, cerere de recuzare dacă aprecia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 C. Potrivit art. 29 al.1 C., propunerea de recuzare se face înainte de începerea oricărei dezbateri, iar conform alin.2 al aceluiași articol, când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute, judecătorul putând declara că se abține, potrivit art.29 al.3 C. Neinvocarea excepției de recuzare în termenul prevăzut de art.29 al.1,2 C. este sancționată cu decăderea părții interesate din dreptul de a recuza pe cel în cauză, cu alte cuvinte, nu poate fi invocată direct în apel, astfel încât tribunalul a înlăturat această critică. Instanța nu a putut reține nici susținerea apelantului referitor la faptul că, la ultimul termen de judecată în dosar nr.(...), ar fi solicitat efectuarea expertizei topografice, probă respinsă fără nicio motivare de către instanță, în condițiile în care, în practicaua hotărârii, care constituie act autentic, conform art.1171 C.civ., făcând dovada pană la înscrierea în fals, nu apare această mențiune, însă este consemnat că părțile nu au mai avut alte cereri. În legătură cu intimații C. A., M. L., C. A., C. M. B. S. și N. L., s-a reținut că față de aceștia reclamantul nu a formulat pretenții și oricum, aceste persoane au fost citate atât la fond cat și în apel în dosarul nr.(...). Instanța a reținut că ambele hotărâri ale primei instanțe ce au fost atacate s-au pronunțat în dosare având ca obiect lămurire dispozitivului sentinței civile nr.7. a J. D., apelantul invocând, ca argumente comune în apel, faptul că nu a fost încuviințată proba cu expertiza topografică, probă în lipsa căreia hotărârile pronunțate sunt netemeinice și nelegale întrucât, cauzele nefiind soluționate pe fond. Prin sentința civilă nr.7. pronunțată în dosar civil nr.397/2000 al J. D., a cărei lămurire s-a solicitat de către apelant pe calea celor două acțiuni reunite, a fost admisă acțiunea formulată de C. E. în contradictoriu cu parații S. I. și S. M., aceștia fiind obligați să respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului în suprafață de 1.000 mp. ocupat de pârâți și să demoleze gardul executat de ei pe o lungime de 25 ml. pe terenul proprietatea tabulară a reclamantului, în caz de refuz, reclamantul putând proceda la demolare pe cheltuiala paraților. La pronunțarea acestei hotărâri s-a ținut seama de expertiza efectuată în cauză de expert D. M. care a concluzionat că parații ocupă suprafața de 1638 mp. din terenul reclamantului apelant. Așadar, expertul a stabilit că pârâții ocupă din terenul reclamantului o suprafață mai mare decât cea indicată de reclamant în acțiunea introductivă, respectiv 1.000 mp., iar instanța s-a pronunțat, numai cu privire la această suprafața de 1.000, așadar, în limitele în care a fost investită, în condițiile în care, reclamantul luând la cunoștință de expertiză, nu și-a precizat cererea. Ulterior, s-a pronunțat sentința civilă nr.1. în dosar nr.(...) al J. D., având ca obiect contestație la executare, hotărâre prin care s-a reținut că, la punerea în executare a Sentinței civile nr.7., executorul a constatat că expertiza efectuată în dosarul nr.397/2000 nu a identificat exact amplasamentul parcelei revendicate, astfel încât, apelantul din prezenta cauză a fost pus în posesie cu suprafața de 1000 mp. identificată pe baza unei expertize întocmite de un alt expert, anexată procesului-verbal de executare silită. Instanța a admis contestația, a anulat actele de executare întocmite și a dispus efectuarea unei noi expertize topografice pentru lămurirea dispozitivului Sentinței civile nr.7.. În prezenta cauză, apelantul a urmărit practic, pe calea lămuririi dispozitivului, în temeiul art.281 1C.,individualizarea exactă a terenului revendicat și a gardului cu privire la care instanța a dispus demolarea prin S. civilă nr.7., pe baza unei noi expertize topografice. În mod corect au reținut însă instanțele de fond că o astfel de solicitare nu poate fi admisă pe calea prezentului demers. În temeiul art.281 1C. ceea ce este susceptibil de lămurire este doar dispozitivul hotărârii judecătorești, motivele de fapt și de drept neintrând sub incidența acestei proceduri. Astfel, instituția lămuririi înțelesului întinderii sau aplicării dispozitivului unei hotărâri privește situația în care acest dispozitiv nu este clar, necesitând lămuriri suplimentare, ori cuprinde dispoziții potrivnice. Pe această cale se pot invoca neclarități de exprimare cuprinse doar în dispozitiv și nicidecum eventuale contradicții între considerentele și dispozitivul unei hotărâri, cum tinde a obține apelantul. În acest din urmă caz, se poate obține înlăturarea unor eventuale contradicții doar prin intermediul căilor de atac reglementate de legea procesual civilă. Nemulțumirea apelantului vizează identificarea terenului și a amplasamentului gardului, chestiuni de fapt, tranșate prin sentința civilă nr.7., pe baza probelor administrate în cauză și care puteau fi contestate promovând căile de atac prevăzute de lege. Faptul că el nu este de acord cu varianta stabilită inițial de instanță nu îi deschide calea procedurii prevăzute de art.281 1C. nu permite instanței ca, pe baza unei probe administrate ulterior, să modifice dispozitivul hotărârii. În realitate, apelantul reclamant, prin cererea formulată, nu a urmărit lămurirea dispozitivului, ci întocmirea unei alte variante de identificare a imobilului și a amplasamentului gardului dintre proprietăți, operațiune care însă nu este posibilă prin mijlocul procedural ales de acesta. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul C. E. D., solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului, reclamantul a invocat 10 motive distincte de recurs, în soluționarea căii de atac instanța urmând să prezinte punctual fiecare dintre acestea, iar după prezentarea fiecărui motiv să arate motivele pentru care fiecare dintre acestea este nefondat, recursul urmând a fi respins.l. Referitor la alcătuirea completului de judecată în apelul din dosarul cu număr inițial (...) al T. C. față de alcătuirea completului de judecată din prezentul dosar, se observă că soluționarea ambelor dosare s-a făcut de către complete în componența cărora unul din magistrați a fost același, care și-a exprimat opinia în legătură cu necesitatea lămuririi dispozitivului sentinței civile nr. 7. a J. C.-N. Acest motiv este nefondat. În ipoteza în care partea aprecia că unul dintre judecătorii cauzei ar fi recuzabil, avea posibilitatea să formuleze cerere de recuzare. În lipsa unei atare cereri, invocarea ca motiv de recurs a incompatibilității unuia dintre judecătorii care au soluționat cauza nu este întemeiată. 2. Același magistrat s-a pronunțat atât în dosarul nr. (...) al J. D., cât și în dosarul nr. (...) al aceleiași instanțe. Acest motiv a fost invocat și în apel, însă această instanță a arătat doar că apelantul avea posibilitatea să formuleze cerere de recuzare, fără a face nicio referire la posibilitatea invocată de apelant în baza căreia atât magistratul, cât și grefierul aveau posibilitatea să se abțină. Din această perspectivă, hotărârea instanței de apel este criticabilă și din cauză că nu s-a pronunțat asupra acestui motiv de apel. Nici acest motiv de recurs nu este întemeiat. În mod corect instanța de apel soluționând motivul vizând participarea aceluiași magistrat la judecarea ambelor dosare - nr. (...) al J. D., cât și în dosarul nr. (...) al aceleiași instanțe - a arătat că abținerea și recuzarea constituie posibile remedii în cazul existenței unor cazuri de recuzare. D. este aceea că abținerea este posibilitatea magistratului / grefierului de a formula cerere în situația în care are cunoștință despre existența unui caz de recuzare în ceea ce îl privește, iar recuzarea este posibilitatea conferită părții de a formula cerere în situația în carepresupune existența unui caz de recuzare în privințamagistratului/grefierului. Instanța de apel arătând în considerente că partea avea posibilitatea de a recuza judecătorul dacă aprecia că acesta și-a spus părerea cu privire la litigiul dedus judecății, s-a pronunțat asupra acestui motiv de apel, la fel cum și instanța de recurs, răspunzând primului motiv de recurs, la fel s-a referit la posibilitatea pe care o avea partea de a recuza judecătorul. 3. Cu privire la problema expertizei topografice, probă respinsă de către instanța de fond, recurentul a arătat că singurul considerent arătat de instanța de apel a fost acela că în practicaua hotărârii nu s-a făcut mențiune despre solicitarea acestei probe, fiind consemnat că părțile nu mai au alte cereri. Această critică vizează inclusiv modul în care instanța s-a pronunțat asupra motivelor de apel aferente dosarului nr. (...) al J. D. Analizând acest motiv, curtea constată că dosarul nr.(...) al T. C. a fost conexat la dosarul nr. (...) al T. C., apelurile fiind judecate unitar prin decizia civilă nr. 473/(...). Conexarea dosarelor s-a dispus la solicitarea reclamantului și la critica adusă de acesta în apel, referitoare la respingerea cererii de conexare a celor două dosare la judecătorie. Într-adevăr la pct. IV din apelul promovat în dosar nr (...) se criticărespingerea cererii de efectuare a unei expertize. În decizia civilă nr. 473/(...) a T. C. prin care s-au soluționat ambele apeluri declarate în cele două dosare conexate, s-a arătat explicit că, în etapa procesuală a lămuririi înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului unei hotărâri nu se pot administra noi probe, astfel că în mod corect au reținut instanțele de fond că solicitarea întocmirii unei noi expertize topografice, cu întocmirea unei alte variante de identificare a imobilului și a amplasamentului gardului dintre proprietăți, nu poate fi admisă pe calea prezentului demers. Prin urmare, instanțele de fond s-au pronunțat în mod corect asupra admisibilității efectuării unei noi expertize, în cadrul procedurii de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului, în sensul că în această etapă nu se mai pot administra noi probe față de cele care au stat la baza soluționării cauzei. De asemenea, instanța de apel a arătat în considerentele deciziei că cele reținute de instanțele de fond cu privire la solicitarea de efectuare a unei expertize în această etapă sunt corecte. 4. Cu privire la cererea de repunere pe rol formulată în dosar nr. (...) al J. D., recurentul arată că tribunalul scuză prima instanță sub aspectul nepronunțării exprese pe cererea de repunere pe rol, cu motivarea că acest aspect nu este de natură a conduce la admiterea apelului și schimbarea hotărârii. În această modalitate, recurentul nu află opinia juridică a instanței de apel sub aspectul comportamentului juridic al fondului, așa că practic se rămâne fără o soluție la critica adusă hotărârii fondului. Scopul exercitării căilor de atac este acela ca o instanță ierarhic superioară să verifice legalitatea (în apel și recurs) și temeinicia (în apel) hotărârilor pronunțate de instanțele inferioare. Desigur că, în considerentele hotărârilor pronunțate de instanțele de control se regăsesc opiniile care fundamentează soluția pronunțată în fiecare speță, însă, atunci când o anumită critică nu vizează aspecte de netemeinicie sau nelegalitate, instanța nu este ținută să expună o argumentație juridică extinsă. În plus, verificând dosarul nr. (...) al J. D. se constată că acesta nu a fost suspendat, nu s-a formulat cerere de repunere pe rol asupra căreia instanța să fie ținută să de pronunțe. Este adevărat că pârâții S. I. și M. au solicitat suspendarea judecății până la soluționare dosarului nr. (...) al Curții de A. C., însă acestei cereri nu i s-a dat curs. Faptul că dosarul nu a fost în stare de suspendare, rezultă și dinsuccesiunea termenelor acordate : (...), (...) (f. 63), (...) (f.81), (...) (f.101), (...) (f. 117 și în fine, ultimul termen de judecată, când cauza a fost soluționată, (...). 5. O altă critică vizează faptul că tribunalul, referitor la motivul de apel vizând lipsa de procedură cu C. M. a arătat că, numai această persoană poate să invoce vătămarea sa. Recurentul arată că prin judecarea litigiului în condițiile lipsei de procedură cu una dintre părți, este vătămat, vătămarea constând în încălcarea dispozițiilor legale și imposibilitatea unei casări cu trimitere, ca și a unei contestații în anulare. Recurentul invocă atât în apel cât și în recurs neîndeplinireaprocedurii de citare cu una dintre părți. Potrivit dispozițiilor art. 105 alin. 1 Cod proc.civ., nulitatea actelorde procedură se declară numai dacă prin aceasta s-a pricinuit p ărț ii ovătămare ce nu se poate înlătura decât prin anulare. Deci, din economia acestei dispoziții legale rezultă că nulitateaactelor de procedură se dispune în ipoteza existenței unei vătămări, respectiv a unui prejudiciu, a unei pagube cauzate părții prin nesocotirea dreptului la apărare și prin încălcarea normelor privitoare la desfășurarea procesului civil. Vătămarea odată invocată trebuie și dovedită, sarcina revenindcelui care o invocă, acesta trebuind să probeze vătămarea concretă ce i-afost cauzată. Recurentul nu a indicat nicio vătămare ce i-a fost cauzată prinvicierea procedurii de citare cu intimata C. M.,cu atât mai puțin nu a dovedit-o și, așa cum corect a reținut instanța de apel, o astfel de vătămare nu poate fi invocată decât de partea cu privire la care litigiul s-a judecat pe o procedură viciată - în speță, C. M.. 6. Cu privire la inexistența vreunei pronunțări raportat la motivul III, IV, V, VII din apelul aferent dosarului nr. (...) al J. D. Instanța de apel nu a efectuat vreo pronunțare față de criticile aduse în apelul menționat, la punctele arătate, ceea ce conduce la o nouă nelegalitate a hotărârii. Însuși recurentul în cadrul motivelor de recurs nu dezvoltă aceastăcritică, menționând doar niște cifre romane care se regăsesc în cuprinsul motivelor de apel din calea de atac promovată în dosar nr. (...). Doctrina în materie este unanimă în a aprecia că în ipoteza în careîn calea de atac sunt invocate mai multe motive, instanța de control nu are obligația de a răspunde separat la fiecare dintre ele, ci poate răspunde printr-un considerent comun. Neexaminarea distingă a fiecărui motiv invocat în calea de atac nu constituie prin ea însăși o omisiune, dacă tuturor motivelor li s-a dat răspuns printr-un considerent comun. C. procedurale privind motivarea hotărârii sunt îndeplinite chiar dacă nu s-a răspuns expres fiecărui argument invocat de părți, fiind suficient ca din întregul hotărârii să rezulte că s-a răspuns tuturor argumentelor în mod implicit, prin raționamente logice. Aceasta este și situația din speță, instanța de apel răspunzândprintr-un considerent comun tuturor motivelor invocate. Acest considerent comun pe care îl are în vedere și instanța derecurs la soluționarea prezentei căi de atac în sensul respingerii, îl constituie faptul că pe calea lămuririi, dispozitivul instanței nu poate fi modificat, ci doar se clarifică înțelesul, întinderea ori aplicarea dispozitivului, pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare a acestuia. Prin administrarea unei noi expertize și luarea în considerare a unei posibile noi variante, practic, reclamantul, tinde la schimbarea dispozitivului sentinței civile nr. 7. a J. D., aspect inadmisibil. 7. Referitor la motivarea instanței de apel cu privire la intimații C. A., M. L., C. A., C. M., B. S., N. L. Recurentul arată că referitor la aceste persoane instanța de apel nu a observat că acestea au avut calitatea de intervenienți în interes propriu sau sunt moștenitori ai acestora în dosar nr. 397/2000 al J. D. Verificând acest motiv de recurs reiese că în dosar nr. 397/2000al J. D., prin sentința civilă nr. 718/(...) a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. I., T. L., N. L. și S. I., ca fără obiect. În apelul soluționat prin decizia împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, referitor la aceste părți apelantul C. E. D. nu a formulat critici propriu-zise, ci, așa cum reiese din fila 2 a motivelor de apel, a expus doar câteva aspecte: faptul că intervenienta N. L. este parte în nume propriu și ca moștenitoare a lui T. L., iar referitor la moștenitorii intervenientei C. I., a arătat că numita C. M. nu a putut fi identificată sub aspectul domiciliului său. Prin urmare, în mod corect instanța de apel a reținut că în legăturăcu acești intimați reclamantul nu a formulat pretenții, întrucât, așa cum rezultă din cele mai sus arătate, într-adevăr, în cadrul apelului, referitor la aceste persoane, reclamantul doar a făcut precizări cu privire la părțile din litigiu. Prin urmare, critica este neavenită și nefondată. 8. Cu privire la pronunțarea instanței de apel față de proba cu expertiza topo, reclamantul a arătat că instanța de apel a reținut că din expertiza întocmită de expert D. M., a rezultat că intimații S. ocupă nu 1000 mp din terenul reclamantului, ci 1638 mp. Executorul a constatat că expertiza nu a indicat exact amplasamentul parcelei revendicate, că reclamantul a fost pus în posesie pe 1000 mp relevați de un alt expert, în baza unei expertize anexate procesului verbal de executare silită și astfel s-a pronunțat sentința civilă nr. 1.. Instanța de apel a făcut un raționament contradictoriu, arătând că motivele de fapt și de drept nu intră sub incidența procedurii de lămurire a dispozitivului hotărârii. Nelegalitatea hotărârii pronunțate în apel derivă din următoarele aspecte: Nu ține cont de problemele dezlegate de instanța de recurs prin decizia civilă nr. 1915/R/(...) care statuează că este vorba de o acțiune având ca obiect lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței civile nr. 7. a J. D. Omite principiul potrivit căruia reclamantul fixează cadrul procesual. Presupune alte intenții decât cele foarte clar exprimate de reclamant. Nu are un raționament grefat pe speță, ci doar o înșiruire de elemente, după care urmează presupunerile lipsite de substanță și bază ale instanței de apel. Acuză reclamantul că dorește o altă variantă de identificare a imobilului și amplasamentului gardului, nu arată de unde extrage această idee, dar respinge apelul pe această presupunere. Prin decizia civilă nr. 1915/R/(...) a Curții de A. C., a fost admisrecursul reclamantului C. E. împotriva deciziei civile nr. 1. a T. C., care a fost casată parțial în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1. a J. D., care a fost desființată parțial în ce privește acțiunea principală și s-a trimis cauza spre rejudecare sub acest aspect. Acest aspect vizează faptul că este vorba despre o acțiune având ca obiect lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentințeicivile nr. 7. a J. D., iar instanțele de fond nu au cercetat fondul cererii dechemare în judecată din această perspectivă. Curtea constată că în rejudecare, prin sentința civilă nr. 4. a J. D. litigiul a fost soluționat ca o cauză având ca obiect lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.7. a J. D., cererea fiind respinsă. A.ul declarat împotriva acestei sentințe a fost respins, instanța de apel arătând pe larg aspectele care pot fi lămurite în cadrul acesteiproceduri speciale, astfel încât afirmația reclamantului potrivit căreiainstanța de apel nu a ținut cont de problemele dezlegate prin decizia civilă nr. 1. este lipsită de fundament. Atât instanța de rejudecare, cât și instanța de apel, au judecat cererea reclamantului ca având obiect lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 7.. Dând o corectă calificare obiectului litigiului, potrivit celor statuate prin decizia de casare, instanța de apel a arătat pe larg, întemeindu-și considerentele pe doctrina în materie și nu pe presupuneri, limitele în care un dispozitiv poate fi lămurit, arătând în esență că în cadrul acestei proceduri nu se pot administra alte probe decât cele care au stat la baza pronunțării hotărârii al cărei dispozitiv se cere a fi lămurit. Prin urmare, sursa inspirării instanței de apel o constituie doctrinaîn materie, iar considerentele sunt grefate pe speță, întrucât se arată că încauză nu se poate întocmi o altă variantă de identificare a imobilului. Verificând conținutul cererii înregistrate sub nr. (...) la Judecătoria Dej la (...), f. 5 alin. 4, curtea constată că instanța de apel nu se bazează nici pe presupuneri și nici nu acuză reclamantul când reține în considerente că acesta dorește o altă variantă de identificare a imobilului și amplasamentului gardului. Aceasta, întrucât în chiar conținutul cererii inițiale solicitareareclamantului este în sensul: „ Raportat la cele întâmplate în dosar nr. (...), căruia îi corespunde sentința civilă nr. 1., unica formulă care mai rămâne pentru soluționareaproblemei cu care sunt confruntat - aceea de a fi proprietar de CF, aceea de a avea încălcat dreptul de proprietate de către pârâții S., aceea de a beneficia de o sentință care îi obligă pe aceștia să îmi respecte dreptul de proprietate și să demoleze gardul executa de dânșii, aceea de a se fi încercat punerea în executare silită a sentinței respective, aceea de a se fianulat toate actele de executare, aceea de a se fi întors efectiv executarea, pe calea unei alte sentințe și în final, aceea de a avea o sentință care dispune o expertiză topo, dar nu o mai instrumentează niciodată și așa, scopul său nu este atins, adică dispozitivul hotărârii nu este nici acum lămurit - este calea prezentei cauze, în care consider că instanța, pentru a putea proceda la lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile nr. 7. are nevoie de efectuarea unei expertize topo";. Reiese din citarea ad literam a uneia dintre frazele formulate de reclamant în cuprinsul cererii introductive că acesta a solicitat efectuarea unei expertize topo. În mod corect instanța de apel a arătat că pe calea procedurii de lămurire a dispozitivului, o astfel de probă nu poate fi administrată. 9. Cu privire la nepronunțarea instanței de apel pe alte motive de apel consemnate în apelul aferent dosarului nr. (...) al J. D. T. omite să se pronunțe de exemplu pe motivul V de apel, ca și pe alte elemente din celelalte motive de apel, cu accent asupra nerespectării îndrumărilor Curții de A. C., ceea ce constituie un alt motiv de nelegalitate. Motivul V de apel vizează critica adresată afirmației instanței de fond potrivit căreia „trebuia în cadrul contestației la executare din sentința civilă nr. 1. să se facă expertiza topografică și nu numai să se dispună acest lucru. Prin sentința civilă nr. 7. s-a judecat fondul în baza probelor depuse și nu se mai pot administra alte probe, acestea trebuiau dispuse în cadrul contestației la executare";. A.antul a arătat că prin această afirmație instanța de apel a achiesat la observația reclamantului referitoare la caracterul defectuos alsentinței civile nr. 1. al J. D., însă nu se poate efectua o morală juridică cu privire la ce ar fi trebuit să conțină această sentință. În aceste împrejurări, apelantul a criticat faptul că instanța, lipsindu-se de proba solicitată, nu a procedat în baza probelor anterioare, la lămurirea dispozitivului propriei sentințe. Este adevărat că în conținutul considerentelor deciziei pronunțate în apel nu se regăsește o frază sau mai multe prin care să se răspundă acestui motiv. Tot adevărat este însă și faptul că, așa cum reiese din conținutul motivului V de apel, redat ad literam, acesta nu constituie propriu-zis o critică a deciziei pronunțate în apel, ci arătarea faptului că instanța de apel a achiesat la opinia reclamantului potrivit căreia, în cadrul contestației la executare soluționată prin sentința civilă nr. 1. a J. D. trebuia să se efectueze expertiza topografică, nu doar să se dispună efectuarea sa. Întrucât această afirmație nu constituie prin ea însăși o critică de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii primei instanțe, absența abordării ei în considerentele deciziei pronunțate în apel nu afectează legalitatea hotărârii. 10. Un ultim motiv de recurs vizează nelegalitatea hotărârii derivată din faptul că instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului și a respins cererea de încuviințare a efectuării expertizei judiciare topografice. Respingerea cererii în probațiune s-a făcut raportat la obiectul cauzei. Această critică este total nefondată, întrucât în procedura lămuririi dispozitivului nu există o cercetare a fondului. Cercetarea fonduluipresupune analizarea unei stări de fapt prin raportare la probațiuneaadministrată și la temeiurile de drept incidente în cauză, or, în materia lămuririi unui dispozitiv o astfel de cercetare nu există. Potrivit art. 2811alin. 1 Cod proc.civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii (…), părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea sălămurească dispozitivul (…). Reiese din cuprinsul textului legal evocat că, pe calea acesteiproceduri se lămurește, se clarifică dispozitivul unei hotărâri sub aspectulînțelesului, întinderii ori aplicării sale. În ipoteza în care acest demerspresupune referire la probe, singurele care vor fi luate în considerare vor fiprobele deja administrate în dosar, care existau la data pronunțării hotărârii, nicidecum administrarea unor probe noi. Ca atare, în cadrul procedurii reglementate de art. 2811Codproc.civ., nu se impune cercetarea fondului, întrucât cauza nu serejudecă, iar dispozitivul nu se modifică. În ce privește respingerea cererii de efectuare a unei expertizejudiciare, cele anterior arătate își păstrează pe deplin valabilitatea. Astfel, considerentul pentru care administrarea probei a fost respinsă în apel - aceea că nu se justifică față de obiectul cauzei - este corect și pertinent. Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul reclamantului va fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. E.-D. împotriva deciziei civile nr. 473 din 27 octombrie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 8 februarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER T. D. M. C. V. A.-T. N. M. L. T. Red. M.V. dact. GC 2 ex/(...) Jud.apel: M.Oncică Sanislav, D.I.Tașcă
| ← Decizia civilă nr. 93/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 74/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
