Decizia civilă nr. 62/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I C.
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. C. NR. 62/RR/2012
Ședința publică din 05 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-A. POP JUDECĂTORI : C.-M. CONȚ
I.-D. C.
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții T. V. C. și M. C., împotriva deciziei civile nr. 1.(...) a C. de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimatele D. D., RUS A., U. A. și U. A. D., prin reprezentant legal U. V..
Prezenta cauză s-a luat la amânări fără discuții, la solicitarea domnului avocat A. N. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă revizuienta M. C., asistată de doamna avocat M. F. L., care arată că îl reprezintă și pe revizuientul T. V. C., conform împuternicirii avocațiale care se află f. 12 din dosar și reprezentantul intimatei D. D., care depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare, lipsă fiind celelalte părți personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire declarată de revizuienții T. V. C. și M. C., a fost motivată, a fost comunicată părților adverse și a fost legal timbrată cu un timbru judiciar de 0,30 lei (f. 1 verso din dosar) și cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei (f. 8 din dosar).
S-a făcut referatul cauzei după care la întrebarea instanței, adresată reprezentantului intimatei D. D., referitoare la motivul pentru care a solicitat cauza la amânări fără discuții, acesta arată că a solicitat cauza la amânări fără discuții deoarece procedura cu intimata U. A. D. nu este legal îndeplinită.
În urma verificărilor efectuate, Curtea constată că intimata U. A.-dra D. a fost citată prin reprezentant legal U. V. de la două adrese, respectiv din C.-N., str. L., nr. 36, jud. C., unde procedura de citare a fost legal îndeplinită, conform dovezii care se află la f. 18 din dosar, care a fost semnată de o rudă a acesteia, pe nume U. A., precum și din com. R., sat R., nr. 248, jud. Bistrița-Năsăud, unde procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, având în vedere că pe citația depusă la f. 21 din dosar, agentul procedural a scris următoarele mențiuni:
";Necunoscut. La această adresă nu există persoana respectivă. Proprietarul nu permite afișarea.";
Reprezentanta revizuienților arată că în dosarul de fond, care nu este acvirat la prezentul dosar, la f. 42, există un răspuns de la S. de evidență a populației, prin care se arată că domiciliul intimatei U. A. D. este în satul R., nr.
248, jud. Bistrița-Năsăud, iar în acel dosar s-a procedat la citarea acestei intimate printr-un ziar local și prin afișare la ușa instanței.
Reprezentantul intimatei D. D. arată că citația emisă pentru intimata U. A. D. a fost semnată de către verișoara acesteia, numita U. A., care se află în relații conflictuale cu intimata U. A. D. și nu avea nici un interes să-i înmâneze citația acestei intimate, motiv pentru care, solicită acordarea unui termen de judecată pentru citarea intimatei U. A. D. printr-un ziar local, conform prevederilor art. 95
C. și prin afișare la ușa instanței.
La întrebarea instanței, adresată reprezentantului intimatei D. D., referitoare la împrejurarea dacă acesta confirmă cele susținute de reprezentanta revizuienților, acesta arată că ieri a avut un litigiu și a constatat că intimata U. A. D. a fost citată din C.-N., str. L., nr. 36, jud. C., unde locuiește o verișoară a acesteia, pe nume U. A., care se află în relații conflictuale cu intimata U. A. D.
În urma deliberării, Curtea respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul intimatei D. D., întrucât apreciază că procedura de citare cu intimata U. A. D. este legal îndeplinită la adresa din C.-N., str. L., nr. 36, jud. C., precum și împrejurarea că în cauză nu s-a făcut dovada domiciliului necunoscut al intimatei U. A. D., respectiv nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 95
C. și lasă cauza la rând.
La apelul nominal se prezintă revizuienta M. C., asistată de doamna avocat
M. F. L., care arată că îl reprezintă și pe revizuientul T. V. C. și reprezentantul intimatei D. D., lipsă fiind celelalte părți personal.
La întrebarea instanței, adresată reprezentantei revizuienților și reprezen- tantului intimatei D. D., referitoare la împrejurarea dacă domiciliul legal al intimatei U. A. D. este în satul R., nr. 248, jud. Bistrița-Năsăud, aceștia reiterează aceleași aspecte care au fost menționate mai sus.
Reprezentanta revizuienților solicită acvirarea pe cale scurtă a dosarului de fond, care se află acvirat la dosarul nr. (...) al C. de A. C., având ca obiect contestație în anulare, care a avut termen de judecată la data de (...) și se află pe rolul C. de A. C.
Reprezentantul intimatei D. D. solicită acordarea unui termen de judecată pentru a se comunica intimatei U. A. D. un exemplar din cererea de revizuire, care a fost restituită la dosar odată cu citația care a fost trimisă în satul R., nr.
248, jud. Bistrița-Năsăud, pentru a se respecta principiul contradictorialității.
La întrebarea instanței, adresată reprezentantului intimatei D. D., referitoare la împrejurarea dacă acesta o reprezintă și pe intimata U. A.-dra D., acesta arată că o reprezintă doar pe intimata D. D.
Reprezentantul intimatei D. D. apreciază că intimata U. A. D. nu are cunoștință de existența prezentei căi de atac.
În urma deliberării, Curtea respinge cererea de amânare, formulată de reprezentantul intimatei D. D., având în vedere că acesta nu are calitatea de persoană vătămată prin necomunicarea cererii de revizuire intimatei U. A. D., în sensul dispozițiilor art. 105 C.
În temeiul art. 322 alin.1 teza II C.pr.civ, Curtea invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție pe care o pune în discuție reprezentantei revizuienților și reprezentantului intimatei D. D., în temeiul art. 326 alin. 3 C.
Reprezentanta revizuienților arată că art. 322 alin. 1 C. are două teze și a formulat prezenta cerere de revizuire în temeiul acestor teze și, totodată, arată că, în accepțiunea sa, cererea de revizuire nu este obligatoriu să se refere în sensul admiterii sau respingerii celor solicitate, ci se poate referi și la alte aspecte ce privesc hotărârea a cărui revizuire se solicită, respectiv se poate referi și la considerentele unei hotărâri, având în vedere că aceste considerente au schimbat în tot soluția din dosar. Totodată, arată că actul despre care se face vorbire în prezenta cauză este un act valabil, pentru că nu s-a invocat nulitatea relativă a acestuia și are suficiente elemente din care să rezulte că prețul a fost achitat.
De asemenea, reprezentanta revizuienților arată că prin decizia atacată s- au încălcat prevederile art. 298 alin. 2 C., iar lipsa consimțământului sesancționează cu nulitate absolută și, totodată, arată că este indiscutabil că s-a evocat fondul cauzei prin decizia care se solicită a fi revizuită.
Reprezentanta revizuienților solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire și admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatei D. D. solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de revizuire și respingerea cererii de revizuire, având în vedere că hotărârea atacată nu evocă fondul cauzei, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire.
C U R T E A :
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de (...), revizuienții T. V. C. și
M. C., în contradictoriu cu intimatele D. D., RUS A., U. A. și U. A. D. au solicitat instanței admiterea cererii, schimbarea în tot a deciziei civile nr. 1.729/R/(...) a
C. de A. C., pronunțată în dosarul nr. (...), în sensul admiterii recursului și, în baza art. 304 pct. 9 C., modificarea în tot a deciziei civile nr. 5./(...), în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței civile nr. 1756/(...) a Judecătoriei C.-N., în sensul admiterii în întregime a cererii de chemare în judecată.
Totodată, revizuienții au solicitat repunerea în termen pentru declararea cererii de revizuire, în baza art. 324 alin. 1 pct. 1 C., raportat la faptul că cererea de revizuire vizează considerentele deciziei, de al cărei conținut revizuienții au aflat la data de (...), după motivarea și trimiterea dosarului la instanța de fond.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienții au menționat conținutul cererii de chemare în judecată pe care au înregistrat-o la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. (...), precum și dispozitivul, considerentele hotărârilor pronunțate de către prima instanță, instanța de apel și instanța de recurs, în cadrul căilor de atac legal exercitate.
Revizuienții arată că își întemeiază cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 2 C. întrucât deși prin decizia civilă nr. 1. (...) a C. de A. C., s-a păstrat soluția de respingere a apelului declarat de reclamanți, instanța de recurs a modificat considerentele acestei decizii, astfel încât termenul pentru promovarea cererii de revizuire începe să curgă doar de la data la care revizuienții au aflat cuprinsul considerentelor, respectiv la data de (...), data menționată în exemplarul care a fost comunicat la cererea revizuienților.
Instanța de recurs a modificat considerentele deciziei din apel apreciind, contrar considerentelor tribunalului, faptul că reclamanții nu au făcut dovada plății prețului, în condițiile în care instanța de apel a respins orice probă privind dovada plății prețului și, la rândul ei, a schimbat motivele din sentința primei instanțe, considerând că există indicii că prețul a fost plătit.
În considerentele hotărârii supuse revizuirii, instanța de recurs a admis că argumentele aduse de reclamanți referitoare la valabilitatea promisiunii de vânzare-cumpărare din (...) sunt întemeiate, că acesta este un act valabil dar, fără a fi investită în acest sens, a considerat că nu s-a plătit prețul și a păstrat soluția de respingere a apelului.
În acest sens, revizuienții apreciază că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, implicit dând mai mult decât s-a cerut și stabilind în mod eronat că reclamanți nu au făcut dovada plății prețului.
Intimata D. D., reprezentată în instanță de dl. av. A. N. P., a solicitatadmiterea excepției inadmisibilității cererii de revizuire.
Intimatele RUS A., U. A. și U. A. D., deși legal citate, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.
În ședința publică din (...), în temeiul art. 322 alin. 1 teza II C.pr.civ, Curtea a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție care a fost pusă în discuția reprezentantei revizuienților, care a solicitat respingerea ei, precum și, a reprezentantului intimatei D. D. care a solicitat admiterea ei, în temeiul art. 326 alin. 3 C.
Conform art.137 alin.1 C., instanța se va pronunța asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Având în vedere acest text legal raportat la art.326 alin.1 și alin.3 coroboratcu art.322 alin.1 teza II C., Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepțieiinadmisibilității prezentei cereri de revizuire, invocată din oficiu, excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente:
A., prin decizia civilă nr. 1.(...) a C. de A. C., pronunțată în dosarul nr. (...), s- a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții T. V. C. și M. C. împotriva deciziei civile nr. 562 din (...) a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut că prinsentința civilă nr. 1756 din 07 februarie 2011 a Judecătoriei C.-N., pronunțată îndosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții T. V. C. si M. C., împotriva pârâților D. D., Rus A., U. A., U. A. D. (aceasta din urmă prin reprezentant legal U. V..
S-a constatat că din masa succesorală după defuncta din masa succesorala rămasa după defuncta P. Ida, decedată la data de (...) face parte imobilul apartament nr. 4 din str. Horea nr. 54, C.-N., întabulat in C.F. individuala nr. 1. C.-N., nr. top 9871/2/IV;
S-a constatat că pârâta de rândul 3 U. A. este moștenitoarea in calitate de fiică a defunctului U. M. Costel și că din masa succesorală rămasă după acesta face parte cota de ¼ parte moștenită de defunct prin C. de moștenitor nr. 6. eliberat de BNP P. L.
S-a constatat că pârâta de rândul 4 U. A. D. este moștenitoarea in calitate de fiică a defunctului U. A.dru, decedat la data de (...) și că din masa succesorală rămasă după acesta face parte cota de ¼ parte moștenită de defunct prin C. de moștenitor nr. 6. eliberat de BNP P. L.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de obligare pârâtele să încheie contract autentic de vânzare-cumpărare pentru imobilul apartamentul nr. 4 din str. Horea nr. 54, C.-N., întabulat în CF nr. 1., nr. top 9871/2 IV sau hotărârea pronunțată să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, în baza promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată la data de (...), certificata de C. I. av. C. G.
S-a respins cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată. S-a luat act de faptul că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Din copia CF depusă la dosarul cauzei rezultă că imobilul în cauză a aparținut defunctei P. Ida, decedată la data de (...), la data decesului făcând parte prin urmare din masa succesorală a acesteia.
Din certificatele de moștenitor și din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâta de rândul 3, U. A. este moștenitoarea in calitate de fiica a defunctului U. M. Costel și că din masa succesorală rămasa după acesta face parte cota de ¼ parte moștenită de defunct și că pârâta de rândul 4, U. A. D. este moștenitoarea in calitate de fiică a defunctului U. A.dru, decedat la data de (...) șică din masa succesorală rămasă după acesta face parte cota de 1/4 parte moștenită de defunct prin C. de moștenitor nr. 6. eliberat de BNP P. L.
Prin Sentința civilă nr. 1072/(...), devenită irevocabilă prin respingerea apelului și recursului formulate ulterior, s-a statuat cu putere de lucru judecat că la data de (...) defuncta P. Ida a încheiat promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul înscris în CF nr. 1., situat în C.-N., str. Horea, nr. 54, ap. 4, jud. C. S-a stabilit, de asemenea, că respectivul act a fost încheiat în condițiile lipsei de discernământ a defunctei.
În afară de actul încheiat la data de (...) defuncta P. Ida a mai încheiat un act consemnat în înscrisul intitulat promisiune de vânzare-cumpărare încheiat în data de (...).
Prin raportul de expertiză întocmit în prezentul dosar, s-a stabilit că nici la data respectivă defuncta P. Ida nu avea discernământ. Concluzia raportului de expertiză se coroborează cu puternica prezumție rezultată din faptul că s-a stabilit deja cu putere de lucru judecat că două săptămâni mai târziu, respectiv la data de (...) defuncta P. Ida nu avea discernământ. Din coroborarea acestor elemente, instanța de fond a reținut concluzia că nici la data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare din data de (...) defuncta P. Ida nu avea discernământ.
Este adevărată susținerea reprezentantei reclamantelor că promisiunea de vânzare cumpărare încheiată la data de (...) nu a fost anulată și nici nu s-a cerut anularea acesteia. De asemenea, este corectă susținerea că lipsa discernământului se sancționează cu nulitatea relativă. Prin urmare nefiind vorba de o nulitate absolută instanța nu o poate invoca din oficiu. De asemenea, prin încheierea din data de (...) s-a reținut că în speță nu există putere de lucru judecat întrucât în dosarul nr. (...) întrucât în dosarul nr. (...) nu s-a analizat validitatea promisiunii încheiată la data de (...).
Cu toate acestea, în analiza temeiniciei prezentei acțiuni nu se poate face abstracție de ansamblul situației juridice existente între părți. A., după art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005 „instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care sa țină loc de contract";. Rezultă prin urmare că instanța nu este obligată să facă acest lucru, urmând să facă o aprecierea cu privire la justificarea pretențiilor reclamantelor.
A., deși s-a reținut că sunt acte diferite, instanța de fond a observat că obiectul promisiunii din data de (...), care a fost în mod irevocabil anulată, este identic cu cel al promisiunii care face obiectul prezentei cauze, încheiată cu două săptămâni anterior, la data de (...). Acest lucru demonstrează în ansamblu reaua- credință a numiților T. V. și T. S. care la date foarte apropiate au încheiat acte de vânzare-cumpărare cu o persoană lipsită de discernământ.
Diferența între cele două acte o constituie mențiunea referitoarea la prețul plătit. Având în vedere că actul încheiat la data de (...) a fost anulat ca urmare a lipsei discernământului la data respectivă, instanța a constatat că acest act nu mai poate să aibă nici vreo forță probantă cu privire la plata către defuncta P. Ida a sumei de 265.000.000 lei vechi. Având în vedere că o altă probă nu există cu privire la plata acestei sume de bani, instanța a reținut că aceasta nu a fost plătită defunctei P. Ida sau succesorilor acesteia.
În consecință, având în vedere că la data de (...) defuncta P. Ida a semnat promisiunea de vânzare cumpărare fără să aibă discernământ, că reclamanții cu rea-credință au încheiat la interval de numai două săptămâni promisiuni de vânzare-cumpărare cu privire la același apartament cu o persoană lipsită de discernământ, că cea de-a doua promisiune încheiată cu privire la același imobil a fost anulată în mod irevocabil și că prețul stipulat în contract nu a fost plătit,instanța a precizat că în speță nu se justifică obligarea pârâților la executarea antecontractului și nici pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții T. V. C. și M. C.,respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 5. din 08 decembrie 2011 a Tribunalului
C.
Motivând decizia, Tribunalul a arătat, în esență, că starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind dovedit că la data încheierii convenției din
31 octombrie 2001 promitenta-vânzătoare avea discernământul abolit. Or, nevalabilitatea consimțământului atrage nevalabilitatea convenției, iar un act invalid nu poate constituit temei al acțiunii în executare silită atipică a promisiunii de vânzare-cumpărare.
Prima instanță a greșit însă atunci când a stabilit, fără a face verificări, că prețul nu a fost plătit de către reclamanți, deoarece deși actul juridic încheiat la
14 noiembrie 2011 a fost anulat printr-o hotărâre irevocabilă, prin aplicarea principiului conversiunii actelor juridice el putea valora chitanță care să confirme plata prețului.
Deși nu se poate considera că înscrisul încheiat la 14 noiembrie 2011 probează, în mod necesar, efectuarea plății, reclamanților le rămâne deschisă posibilitatea de a dovedi prin alte mijloace de probă că prețul a fost plătit, ceea ce le-ar putea fi util în cazul formulării unor pretenții având ca obiect restituirea prețului.
Se impune, așadar, înlăturarea acelor considerente din sentință care se referă la neplata prețului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții T. V. C. și M. C.,solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului și, apoi, a acțiunii reclamanților în totalitatea ei, fiind obligate pârâtele să încheie cu reclamanții contract de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru imobilul în litigiu, iar în caz de refuz, hotărârea instanței să țină loc de contract, deoarece: a) D. instanței de apel este nelegală, fiind de avut în vedere că antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 31 octombrie 2001 nu a fost anulat și nici nu s-a cerut anularea lui. De altfel, sancțiunea fiind nulitatea relativă, nici nu putea fi invocată din oficiu de către instanță. b) Lipsa discernământului uneia dintre părțile contractante nu poate atrage nulitatea relativă, iar cum acest motiv nu a stat la baza unei acțiuni în nulitatea relativă a convenției încheiate la data de (...), rezultă că acest act juridic este în ființă și poate fi executat.
Cu privire la acest recurs, Curtea a avut în vedere următoareleconsiderente::
A. cum recurenții au arătat, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată la data de 31 octombrie 2001 între aceștia, ca promitenți-cumpărători, și P. Ida, ca promitent-vânzător, nu a fost anulată în cadrul unei proceduri judiciare și nici nu a fost lăsată fără efecte, în condițiile legii, prin voința părților contractante ori a succesorilor defunctei P. Ida.
Rezultă, așadar, că această promisiune de vânzare-cumpărare trebuie socotită un act juridic care și-a păstrat vocația de a produce, în limitele și condițiile stabilite de lege, efecte juridice.
În măsura în care, invocându-se lipsa discernământului promitentei- vânzătoare P. Ida, s-ar fi promovat în termen legal o acțiune în justiție de către persoanele interesate, cerându-se și obținându-se anularea actului juridic încheiat la data de 31 octombrie 2001, acesta putea fi astăzi socotit un act juridic invalid, deci lipsit de puterea de a produce efecte juridice specifice naturii sale.
Dintr-o asemenea perspectivă, critica formulată de recurenți este întemeiată, instanța de apel statuând în mod greșit, în considerentele deciziei, căpromisiunea de vânzare-cumpărare sus-evocată, este un act juridic care nu poate constitui un just temei al acțiunii în executarea silită atipică. Lipsa de discernământ a uneia dintre părțile contractante nu atrage, prin ea însăși, nevalabilitatea actului juridic, ci doar în măsura în care este valorizată, ca motiv de nulitate relativă, pe calea unei acțiuni civile în anularea actului.
Pe de altă parte însă, prezenta Curte înțelege a observa că o promisiune de vânzare-cumpărare precum cea încheiată la data de 31 octombrie 2001 între reclamanți și P. Ida este un act juridic sinalagmatic, fiecare dintre părți dobândind drepturi și asumându-și obligații. A. fiind, când una dintre părți nu își execută sau nu poate face dovada că și-a executat (căci pentru judecător ceea ce nu este dovedit este ca și inexistent) propriile obligații contractuale, ea nu poate pretinde obligarea celeilalte părți la a-și executa obligațiile ce-i revin, evidente rațiuni de echitate justificând această soluție legală.
În procesul de față, reclamanții erau datori a face dovada faptului că și-au îndeplinit, față de promitenta-vânzătoare P. Ida, obligațiile de plată a prețului imobilului obiect al promisiunii, înțeleasă ca și condiție necesară pentru admiterea prezentei acțiuni.
Are în vedere Curtea că pentru a dovedi plata prețului în sumă de
265.000.000 lei ROL (în condițiile în care, potrivit convenției din 31 octombrie
2001, el trebuia plătit până la data de 10 noiembrie 2001), reclamanții s-au prevalat de clauza cuprinsă într-o altă convenție încheiată între ei și P. Ida cu privire la același imobil, și anume promisiunea de vânzare-cumpărare din data de
14 noiembrie 2001, clauză potrivit căreia „subsemnații cumpărători promitenți declarăm că au achitat vânzătoarei promitente între prețul de 265.000.000 lei …";.
Convenția din data de 14 noiembrie 2001 a fost însă anulată în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 1072 din 09 februarie 2007 a Judecătoriei C.-N., pronunțată într-un proces anterior, reținându-se lipsa de discernământ a promitentei P. Ida la data încheierii ei. Or, această anulare privește convenția în integralitatea ei, adică inclusiv clauza - esențială - privitoare la îndeplinirea obligației de plată a prețului, ceea ce înseamnă că reclamanții erau ținuți, în prezentul proces, a face dovada plății prin alte mijloace de dovadă decât menționata clauză contractuală.
O asemenea dovadă nu a fost însă făcută, astfel că reclamanții, nefiind în măsură să probeze îndeplinirea propriei obligații, nu le pot pretinde pârâților să își îndeplinească, la rândul lor, obligația de a încheia un contract autentic de vânzare-cumpărare.
Acestea sunt motivele pentru care acțiunea reclamanților se impunea a fi respinsă, Curtea conchizând că, deși soluția de respingere a apelului este corectă, motivarea trebuie îndreptată potrivit celor de mai sus.
Se impune, așadar, respingerea recursului, lipsind motivele de nelegalitate care să justifice modificarea soluției la care instanța de apel s-a oprit prin dispozitivul deciziei pronunțate.
Potrivit art. 322 alin. 1 teza II C., revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere doar în următoarele cazuri menționate de pct.1-pct.10.
Prin urmare, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat, prin hotărârea care formează obiectul acestei căi extraordinare de atac, fondul cauzei, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decât cea care fusese aleasă până în acel moment.
O astfel de situație nu se întâlnește în cazul în care instanța de recurs respinge recursul sau când această instanță admite recursul, casează decizia dată în apel și menține hotărârea primei instanțe (a se vedea în acest sens D. nr.
4090/2001 a C. - Secția C.).
Cu alte cuvinte, hotărârile instanțelor de recurs prin care se evocă fondul cauzei, sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată. În ipoteza în care recursul a fost respins, hotărârea prin care a fost soluționat astfel recursul, nu poate face obiectul cererii de revizuire, calea extraordinară de atac a revizuirii fiind inadmisibilă (a se vedea în acest sens D. nr. 922/2002 a C. de A. B., Secția a IV-a C.).
Jurisprudența și doctrina au fost constante în a statua în sensul că revizuirea declarată împotriva unei hotărâri prin care recursul a fost respins fără să se fi evocat fondul pricinii dedus judecății, este inadmisibilă (a se vedea în acest sens D. nr. 724/1999 a C. de A. B. - Secția a IV-a C. D. nr. 2. a C. de A. B.
- Secția a IV-a C. D. nr. 2. a C. - Secția C.).
Argumentul avut în vedere de jurispudența, și preluat mai apoi și în doctrina de specialitate (a se vedea în acest sens G. Boroi, O. Spineanu-M. - codul de procedură civilă adnotat, E. All Beck, B., 2005, precum și ediția a II-a revizuită și adăugită în anul 2007 la E. H.), atunci când a statuat în sensul că este inadmisibilă revizuirea declarată împotriva unei hotărâri din recurs, prin care nu a fost evocat fondul cauzei este în esență următorul: atunci când instanța de recurs a respins recursul și a menținut decizia dată în apel, ea a menținut implicit situația de fapt reținută de tribunal, neschimbând cu nimic starea de fapt dedusă judecății (în acest sens a se vedea D. nr. 1687/2000 a C. de A. B. - Secția a IV-a C.).
În perioada în care erau în vigoare prevederile art. 304 pct. 10 și 11
C.proc.civ. - art. 304 pct. 10 fiind abrogat prin art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, iar pct. 11 art. 304 fiind abrogat prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000 -, texte legale care permiteau instanței de recurs să analizeze hotărârea recurată și sub aspectul netemeiniciei sale, iar nu doar din punct de vedere al legalității acesteia, era posibil ca instanța de recurs să respingă recursul formulat împotriva hotărârii tribunalului, dar să rețină în considerentele deciziei faptul că soluția primei instanțe este legală, dar motivarea acestei soluții este greșită și, în consecință, să procedeze la o proprie apreciere a probelor cauzei și o proprie interpretare și aplicare a prevederilor legale aplicabile. Această analiză făcută de instanța de recurs constituia o evocare a fondului cauzei, situație în care revizuirea ar fi fost admisibilă (a se vedea în acest sens D. nr. 1778/2005 a C. de A. B. - Secția a V.-a). Ulterior însă abrogării pct. 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ., instanța de recurs nu mai poate cenzura hotărârea recurată sub aspectul netemeiniciei sale, ci doar strict sub aspectul corectei aplicări a legii de către instanța care a pronunțat hotărârea recurată. Prin urmare, instanța de recurs nu mai poate reaprecia probele, nu mai poate schimba starea de fapt, nu mai poate să dea o interpretare și aplicare proprie circumstanțelor de fapt ale cauzei. Așa fiind, revizuirea îndreptată împotriva unei decizii din recurs prin care recursul a fost respins ca nefondat (când este respins ca tardiv, ori când se constată nulitatea acestuia pentru nemotivare, sau este anulat ca netimbrat, etc., fiind evident că respectiva hotărâre nu evocă fondul cauzei și deci revizuirea împotriva unei astfel de hotărâri este vădit inadmisibilă - a se vedea în acest sens D. nr. 2115/1998 a C., D. nr. 1655/2000 a C. de A. B. - Secția a III-a C., D. nr. 6. a C. de A. B. - Secția a IV-a C., D. nr. 2. a C.), menținându-se decizia recurată și, totodată, starea de fapt avută în vedere de primele două instanțe la pronunțarea soluției, va fi inadmisibilă, întrucât prin respectiva decizie nu se evocă fondul cauzei. Mai mult decât atât, în jurisprudența s-a statuat în sensul că nu evocă fondul cauzei hotărârea pronunțată în recurs prin care se dă o dezlegare diferită excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, și prin care se casează decizia tribunalului, se dispune rejudecarea apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței judecătoriei, sentință prin care acțiunea reclamantei fusese respinsă ca neîntemeiată. Chiar dacă în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei instanța de recurs face referire și la numite aspecte de drept substanțial, considerate lămuritoare pentru rezolvarea excepției, prin aceasta nu se soluționează fondul cauzei deduse judecății. Numai în situația în care, casând decizia tribunalului și rejudecând apelul reclamantei, Curtea s-ar fi pronunțat ca instanță de recurs și asupra acțiunii formulate de reclamantă, soluționând-o pe fond (fie pentru prima dată, fie într-un alt mod decât a fost făcută de primele două instanțe), ar fi avut loc o evocare a fondului cauzei (D. nr. 656/(...) a C. de A. B. - Secția a IV-a C.). Concluzionând, pentru a ne găsi în prezența unei evocări a fondului cauzei este necesar ca instanța de recurs să admită recursul, să rejudece cauza pe fond, pronunțând o altă soluție decât primele două instanțe sau, să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și rejudecând, să respingă apelul cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică (a se vedea în acest sens D. nr. 2148/R/2000 a C. de A. T. - Secția C.). Or, în speță, se constată de către Curte că decizia civilă nr. 1.(...) a C. de A. C., pronunțată în dosarul nr. (...), atacată prin prezenta cerere de revizuire, nu evocă fondul cauzei, având în vedere că prin această decizie s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții T. V. C. și M. C., revizuienții din prezenta cauză, împotriva deciziei civile nr. 562 din (...) a tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), fiind menținută întrutotul soluția pronunțată prin această hotărâre judecătorească. Drept urmare, Curtea constată că nu poate fi reținută îndeplinirea în cauză a cerinței evocării fondului, pretinsă de art. 322 alin. 1 teza II C., în condițiile în care prin decizia civilă nr. 1.(...) a C. de A. C. nu a fost rejudecat fondul cauzei, recursul reclamanților fiind respins și menținută întrutotul soluția instanței de apel. În aceste condiții, Curtea constată că este inutilă examinarea cererii revizuienților prin care aceștia au solicitat repunerea în termenul de declarare a revizuirii, o astfel de cerere putând fi analizată doar în ipoteza în care cererea de revizuire ar fi îndeplinit cerința prevăzută de art.322 alin.1 teza II c.pr.civ., în sensul admisibilității ei. Pentru aceste considerente de drept, Curtea în temeiul art. 326 alin.1 și alin.3 raportat la art.137 alin.1 coroborat cu art.322 alin.1 teza II C. va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și, în consecință, în temeiul art.328 alin.1 C., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de revizuienții T. V. C. și M. C. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...). Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de revizuienții T. V. C. și M. C. împotriva deciziei civile nr. 1. din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...). D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 05 octombrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A.-A. POP C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. M. GREFIER, Red.A.A.P./(...). Dact.H.C./2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 3304/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Sentința civilă nr. 24/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
