Decizia civilă nr. 63/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 63/A/2012
Ședința publică din data de 6 iunie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTOR:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
GREFIER:
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții M. G., B. N., B. M., B.
A. M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D., S. C., I. R., I. A., S. V., împotriva sentinței civile nr. 290 din 23 martie 2012, pronunțată de Tribunalul
Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C. , având ca obiect plângere în baza L. nr. 10/2001 - despăgubiri.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților- apelanți M. G., B. N., B. M., B. A. M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D.,
S. C., I. R., I. A., S. V., avocat P. C.-A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului- intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 iunie 2012, pârâtul-intimat a depus la dosar prin registratura instanței, întâmpinare prin care solicită respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate. Se comunică un exemplar al acesteia reprezentantului reclamanților- apelanți.
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității criticii vizând faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra petitului subsidiar, raportat la prevederile art. 2812aCod procedură civilă. Reprezentantul reclamanților-apelanți arată că este de acord cu excepția invocată și solicită admiterea acesteia. Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului. Reprezentantul reclamanților-apelanți solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și în consecință, să se dispună restituirea către reclamanți a prețului de piață al apartamentelor ce compun imobilul situat în P-ța Ștefan cel Mare nr. 18, respectiv intrarea din str. Făcliei (azi B. N.) nr. 19, achiziționate de reclamanți în conformitate cu dispozițiile L. nr. 112/1996 prin contracte de vânzare-cumpărare autentice, ce au fost desființate definitiv și irevocabil, stabilite prin expertiza realizată de dl. expert judiciar F. V., în varianta finală, după redactarea obiecțiunilor la raportul de expertiză, conform standardelor internaționale, sau restituirea prețului, fără cheltuieli de judecată. Apreciază că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală. Instanța de fond a plecat de la premisa greșită că reclamanții au fost de rea-credință la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare. Î.imobilului către reclamanți s-a făcut prin intermediul unei societăți cu capital de stat, specializată în activitatea de înstrăinare a locuințelor din fondul locativ de stat, creându-se o aparență de drept sub aspectul competenței personalului care încheia contractele, acesta fiind rostul comisionului încasat de societate. Î. că moștenitorii foștilor proprietari făceau demersuri pentru restituirea imobilului, nu este un motiv pentru a-i sancționa pe reclamanții care au respectat procedura prevăzută de legea în vigoare, în condițiile în care instituțiile statului sunt abilitate să verifice dacă imobilul este revendicat, dacă cel care revendică este persoană îndreptățită, dacă imobilul este liber, respectiv dacă cel care îl ocupă deține sau nu un titlu. În speță, reclamanții erau titularii unor contracte de închiriere valabile și locuiau în imobilul din litigiu, fiind respectat termenul prevăzut de art. 14 din L. nr. 1., precum și celelalte dispoziții. Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu S. R. au fost anulate pentru alte considerente, motiv pentru care apreciază că în speță sunt incidente prevederile art. 501din L. nr. 10/2001, așa cum au fost introduse prin L. nr. 1., potrivit cărora, reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea prețului de piață, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare, astfel că cererea acestora privind obligarea pârâtului la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de circulație a imobilului, stabilită conform raportului de expertiză efectuat în cauză, consideră că este întemeiată. Având în vedere că o serie de instanțe s-au pronunțat definitiv și irevocabil în acest sens, apreciază că o decizie în contra reclamanților ar crea o gravă discriminare care ar putea fi reparată exclusiv de Curtea E. a D. O. C U R T E A, Prin acțiunea înregistrată sub nr. 902/33 din 20 mai 2009 la Curtea de A. C., reclamanții M. G., B. N., B. M., B. A.-M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D., S. C., I. R., I. A. și S. V., l-au chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la restituirea prețului de piață al apartamentelor ce compun imobilul situat în C.-N., P-ța Ștefan cel Mare nr. 18, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 455 din 26 noiembrie 2010 a C. de A. C. Secția de C. A. și F., s-a admis acțiunea intentată de reclamanții M. G., B. N., B. M., B. A. M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D., S. C., I. R., I. A., S. V., cu domiciliul procesual ales la C. grupate de avocați T. P. și A., respectiv C.-N., C. D. nr. 14- 16, et.7, apartamentul 21, împotriva pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, Sector 5, str. Apollodor nr. 17 și în consecință: S-a dispus obligarea pârâtului la restituirea către reclamanți, a prețului de piață al apartamentelor situate în C.-N., str. B. N., nr.19, ap.4, 6, 7, 8 și apartamentele situate în C.-N., P-ța Ștefan cel Mare nr.18, nr. 9,10,11,12, conform expertizei efectuate în cauză astfel: către reclamanta M. G. suma de 24000 E., sau echivalentul în lei la data plății, reclamanții B. N., B. M., B. A. M. suma de 1. E. sau echivalentul în lei la data plății, reclamantului B. M., B. C., suma de 98500 E. sau echivalentul în lei la data plății, reclamanților I. A. și I. R. suma de 1. E. sau echivalentul în lei la data plății, reclamanților U. A., U. I., suma de 123 700 E. sau echivalentul în lei la data plății, reclamanților D. O., D. S., suma de 1. E. sau echivalentul în lei la data plății, reclamantului S. V. suma de 86500 E. sau echivalentul în lei la data plății si reclamanților S. D. și C., suma de 1. euro sau echivalentul în lei la data plății. A fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 8000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că apartamentele în litigiu se află situate administrativ în C.-N., Piața Ștefan cel Mare nr. 18, respectiv B. N. nr. 19, și au trecut în proprietatea S. R., în administrarea Sfatului P.ular al orașului C., în baza Decretului nr. 92/1950. În temeiul L. nr. 1., Consiliul local al municipiului C.-N. prin S. C. SA C.- N., le-a vândut reclamanților apartamentele pe care le ocupau în calitate de chiriași. Ulterior, prin decizia civilă nr. 87 din (...) a C. de A. T., s-a admis apelul împotriva sentinței civile nr. 120 din (...) a T. C., care a fost schimbată în sensul că s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de părți, printre care și reclamanții din prezenta cauză cu S. C. SA C.-N. Raportat la prevederile art. 501alin. (1) din L. nr. 10/2001 și a dispozițiilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C. E. a D. O., curtea a reținut că și chiar dacă ar fi existat culpa reclamanților la încheierea contractelor de vânzare- cumpărare, ea este nerelevantă în raport de culpa S. R., în condițiile în care acesta a creat aparența unei înstrăinări valabile. Prin decizia nr. 4810 din 19 octombrie 2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție, s-a admis recursul declarat de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D. G. a F. P. C., Secția comercială de contencios administrativ și fiscal, care a fost casată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare T. C., Secția civilă. Pentru a decide astfel, înalta curte a reținut că prima instanță a soluționat nelegal acțiunea introductivă de instanță ca instanță de contencios administrativ, deși în speță obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice la restituirea prețului de piață al apartamentelor ce compun imobilul situat în C.-N., în baza art. 501alin. (1) din L. nr. 10/2001 Cum în speță în mod evident nu ne aflăm în situația atacării unui act administrativ nelegal prin care să se fi produs vătămarea dreptului sau interesului legitim al intimaților-reclamanți și nici în ipoteza unei solicitări de a soluționa în termenul legal o anume cerere ori a unui refuz nejustificat de a rezolva o astfel de cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, este evident că nu ne aflăm în sfera contenciosului administrativ. Prin urmare, Curtea de A. C., Secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 455 din (...), cu încălcarea regulilor de competență materială, motiv pentru care sentința este nelegală și a fost casată, cu trimiterea cauzei la instanța competentă Tribunalul Cluj, Secția civilă. Urmare a casării cu trimitere, cauza a fost înregistrată sub nr. (...) la Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 290 din 23 martie 2012, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții M. G., B. N., B. M., B. A.-M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D., S. C., I. R., I. A. și S. V., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru obligarea la restituirea prețului de piață al apartamentelor ce compun imobilul situat în C.-N., Piața Ștefan cel Mare nr. 18, respectiv intrarea din strada B. N. nr. 19, jud. C.. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în baza art. 501alin. (1)din L. nr. 1., proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost anulate, pot solicita restituirea prețului de piață al imobilelor, în situația în care aceste contracte au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor L. nr. 1.. Din probele administrare în cauză, a rezultat că reclamanții în calitate de foști chiriași ai apartamentelor ce compun imobilul situat în C.-N., Piața Ștefan cel Mare nr. 18 și str. B. N. nr. 19, la apariția L. nr. 1. au cumpărat apartamentele pe care le dețineau cu titlu de chirie. Ulterior, prin decizia civilă nr. 87 din 5 iunie 2001 a C. de A. T., s-a admis apelul declarat de reclamanții din acel dosar, împotriva sentinței civile nr. 1. a T. C., care a fost schimbată în tot, în sensul că a admis acțiunea reclamanților- apelanți de atunci împotriva pârâților (actualii reclamanți-apelanți), a Consiliului local al municipiului C.-N. și S. C. SA C.-N. și în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare. În considerentele acelei decizii, s-a reținut că acele contracte de vânzare- cumpărare s-au încheiat prin fraudă la lege, întrucât au fost încheiate înainte ca procedura de soluționare a cererii de acordare a măsurilor reparatorii formulată de reclamanți să fi fost soluționată. S-a apreciat că atât cumpărătorii cât și vânzătorul, au eludat dispozițiilor art. 9 și 14 din L. nr. 1. la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, astfel încât contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin fraudă de lege. Prin urmare, în privința reclamanților, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat faptul că au încheiat contractele de vânzare-cumpărare ulterior anulate, prin fraudă la lege, prin încălcarea L. nr. 1. și cu totală rea-credință, condiții în care reclamanții nu întrunesc cerințele prevăzute de art. 501din L. nr.10/2001, respectiv aceea de a fi încheiat contractele de vânzare-cumpărare cu respectarea dispozițiilor L. nr. 1.. O asemenea hotărâre este în acord cu practica CEDO, care i-a apărat doar pe acei chiriași care au dobândit cu bună-credință dreptul de proprietate prin contracte de vânzare-cumpărare ce au fost confirmate irevocabil de instanțe. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, solicitând desființarea ei și reținând cauza spre rejudecare, să se dispună restituirea către reclamanți a prețului de piață al apartamentelor ce compun imobilul situat în C.- N., Piața Ștefan cel Mare nr. 18, intrarea din str. B. N., achiziționate în conformitate cu dispozițiile L. nr. 1., cu cheltuieli de judecată. În motivarea apelului, reclamanții au susținut că sentința apelată este nelegală și netemeinică, deoarece imobilul în care sunt situate apartamentele pentru care se solicită prețul de piață, a fost înscris în CF nr. 2968 C., nr. top 642 și a trecut în proprietatea S. R., în administrarea Sfatului P.ular al județului C., în temeiul deciziei nr. 3086/213 din (...) a Comitetului Executiv al Sfatului P.ular al orașului C., iar după intrarea în vigoare a L. nr. 1., Consiliul local al municipiului C.-N. l-a vândut chiriașilor, respectiv apelanților. În considerentele deciziei civile nr. 325 din (...) a C. de A. T., s-a reținut că vânzarea apartamentelor în litigiu în situația în care pentru aceste imobile existau cereri formulate în baza L. nr.112/1996 nesoluționate de comisie prin hotărâre care să fie supusă controlului judecătoresc, nu se putea realiza, astfel că în mod corect a fost admis apelul reclamanților de către instanța de apel, cu consecința constatării nulității absolute a contratelor de vânzare-cumpărare; au fost menținute dispozițiile deciziei nr. 87/0(...) pronunțată de Curtea de A. T., prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare. Nicăieri nu s-a menționat reaua-credință a cumpărătorilor, întrucât partea care a inițiat demersurile de vânzare a apartamentelor, este o unitate controlată de S. R., care a acționat prin intermediul mandatarului S. C. SA C.-N. Faptul că moștenitorii fostului proprietar făceau demersuri pentru restituirea imobilului, nu este un motiv pentru a-i sancționa pe reclamanții care au respectat procedura prevăzută de legea în vigoare, în condițiile în careinstituțiile statului sunt abilitate să verifice dacă imobilul este revendicat, dacă cel care îl revendică este persoană îndreptățită, dacă imobilul este liber, etc. Curtea de A. T. a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare al reclamantei, dar acest fapt nu înlătură culpa majoră a S. R., în condițiile în care prin instituțiile abilitate a înțeles să înstrăineze imobilul în favoarea reclamantelor. În speță, reclamanții erau titulari ai unui contract de închiriere valabil și locuiau în imobilul în litigiu, fiind respectat și termenul prevăzut de art. 14 din L. nr. 1., precum și celelalte dispoziții, contractele de vânzare-cumpărare fiind anulate pentru alte considerente, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 50 din L. nr. 10/2001, modificat prin L. nr. 1., dispoziții potrivit cărora reclamanta este îndreptățită la restituirea prețului de piață al imobilului, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare. Întrucât alte instanțe s-au pronunțat definitiv și irevocabil în acest sens, o decizie în contra reclamanților ar crea o gravă discriminare ce ar putea fi reparată exclusiv de Curtea E. a D. O. Cererea reclamanților este justificată și potrivit dispozițiilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C., despăgubirea fiind necesar să fie reală, L. nr. 1. nu face diferența între acte încheiate cu bună-credință sau rea-credință. În continuare, reclamanții au invocat Cauza Belașin împotriva R.iei, Cauza Reteanu împotriva R.iei, Cauza Păduraru împotriva R.iei, cauza S. Taub împotriva R.iei, Cauza Porteanu împotriva R.iei, Cauza R. I. împotriva R.iei și Cauza R. împotriva R.iei. În situația în care se va respinge apelul, apelanții au solicitat în baza art. 50 alin. (2) din L. nr. 10/2001, obligarea S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, la restituirea prețului actualizat cu indicele de inflație, plătit pentru achiziționarea imobilelor menționate, aspecte nesoluționate de instanța de fond. Intimatul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare depusă la dosar f. 33, a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a soluției atacate. Examinând apelul prin prisma motivelor formulate, curtea reține următoarele: Reclamanții au fost titularii contractelor de închiriere asupra apartamentelor situate în imobilul din C.-N., Piața Ștefan cel Mare nr. 18 și str. B. N. nr. 19, care a constituit proprietatea tabulară a lui A. V. V. și a soției sale E., după care ulterior s-a transmis moștenitorilor acestora, așa cum rezultă din CF nr. 2968 C.-N., nr. top 642. Anterior, prin decizia nr. 3086 din (...) a fostului Comitet Executiv al Sfatului P.ular al orașului C., imobilul a trecut în proprietatea S. R. și în administrarea operativă a Sfatului P.ular al orașului C., în baza Decretului nr. 92/1950, ulterior fiind transformat în mai multe apartamente și închiriat. După intrarea în vigoare a L. nr. 1., Consiliul local al municipiului C.-N. prin mandatar S. C. SA C.-N., le-a vândut reclamanților apartamentele închiriate, în calitate de titulari ai contractelor de închiriere. Prin decizia civilă nr. 87 din 5 iunie 2003 a C. de A. T., menținută prin decizia civilă nr. 325 din 3 aprilie 2007 a aceleiași curți de apel, s-a admis apelul declarat de reclamanții de atunci V. V. M., N. D., G. E., G. I., V. V. M., G. A., V. V. D. și V. V. A., împotriva sentinței civile nr. 120 din (...) a T. C., care a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis acțiunea intentată de reclamanții de atunci, împotriva pârâților de atunci (reclamanții din prezentul dosar) Scorțariu E., Costin Zoe Ștefania, Costin O. L., Baroș E., M. G., Cseh Bela Laszlo, B. N., B. M., Meszaros R., B. M., B. C., I. R., I. A., U. A., Uuifălean I., Demirigean O., Demirigean S., S. V., S. D., S. C., Consiliul local al municipiului C.-N. și S. C. SA C.-N. prin lichidator S. AT P. SA C. și în consecință, s-a constatat calitatea reclamanților de moștenitori legali acceptanți după defuncții V. V. A., V. V. E., V. V. M., G. E., G. A., A. V. V. și Aurel V. V.; s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza L. nr. 1. între Consiliul local al municipiului C.-N. prin mandatar S. C. SA C.-N. și cumărători, astfel: - nr. 32467/(...) cu Scorțaru I. - nr. 32031/(...) cu Costin Zoie-Ștefania și Costin Oviciu-L.; - nr. 31160/(...) cu M. G.; - nr. 32727/(...) cu Cseh Bela Laszlo; - nr. 31856/(...) cu B. N., B. M. și Meszaros R.; - nr. 31275/(...) cu B. M. și B. C.; - nr. 31278/(...) cu I. R. și I. A.; - nr. 32613/(...) cu U. A. și UIfălean I.; - nr. 33049/(...) cu Demirigean O. și Demirigean S.; - nr. 32114/(...) cu S. V.; - nr. 33228/(...) cu S. D. și S. C.; - s-a dispus rectificarea cărților funciare individuale nr. 1. C., nr.1. C., nr. 1. C., nr.1. C., nr.1. C., nr. 1. C., nr. 1. C., nr. 1. C., nr. 1. C., nr. 1. C., nr. 1. C. și nr. 1. C., în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților și intabulării dreptului de proprietate al reclamanților de atunci. În considerentele acestei decizii, s-a reținut că atât „pârâții persoane fizice în calitatea de cumpărători ai apartamentelor în cauză, cât și Consiliul local al municipiului C.-N., în calitate de vânzător, au eludat dispozițiile art. 9 și 14 din L. nr. 1., astfel încât contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin fraudă la lege";, iar „frauda la lege constituie o cauză de nulitate a actului juridic în general, iar în speță ea afectează toate contractele de vânzare-cumpărare încheiate de pârâți";, „în speță, pârâții nu pot invoca buna-credință";, și că „există așadar temeiuri pentru a se constata nulitatea absolută a contratelor de vânzare- cumpărare încheiate de pârâți";. Având în vedere că prin hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, s-a stabilit irevocabil că actualii apelanți-reclamanți, au încheiat contractele de vânzare-cumpărare „. fraudă la lege, cu încălcarea dispozițiilor art. 9 din L. nr. 1."; așa cum s-a consemnat și în considerentele deciziei civile nr. 325 din 3 aprilie 2007 a C. de A. T., prima instanță nu putea să reanalizeze contractele de vânzare-cumpărare a căror nulitate absolută era constatată deja și să stabilească faptul că ar fi fost încheiate prin fraudă la lege. Potrivit art. 501alin.(1) din L. nr. 10/2001, proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor L. nr. 1., cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare. Din acest text legal, rezultă că pentru a beneficia de restituirea prețului de piață al apartamentelor, apelanții trebuiau să fi încheiat contractele de vânzare- cumpărare cu respectarea prevederilor L. nr. 1., or așa cum am arătat, prin decizia civilă nr. 8. a C. de A. T., menținută prin decizia civilă nr. 3. a aceleiași curți de apel, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare- cumpărare pentru fraudă la lege, reținându-se că au fost încălcate dispozițiile imperative ale art. 9 și 14 din L. nr. 1.. Prima instanță nu s-a preocupat în mod deosebit de reaua-credință a reclamanților la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, care într-adevăr, nici nu era relevantă în cauză, față de obiectul acțiunii introductive de instanță, însă prin hotărârile judecătorești irevocabile arătate, s-a reținut în mod neechivoccă actualii reclamanți nu au fost de bună-credință la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare. Câtă vreme nu este prezentă ipoteza din art. 501alin. (1) din L. nr. 10/2001, apelanții nu pot invoca nici prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C. E. a D. O., sau o așa-zisă discriminare, pentru că într-o altă speță, Curtea de A. O. a admis acțiunea altor reclamanți, deoarece fiecare speță are concretețea ei, iar practica judiciară nu constituie izvor de drept. Cauzele Răteanu, Păduraru, S. Taub, Porteanu, R. I. și R. împotriva R.iei, de asemenea nu sunt în măsură ca prin invocarea lor să ducă la admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii. La sfârșitul considerentelor apelului, apelanții au plasat un capăt de cerere prin care au solicitat obligarea pârâtului-intimat la restituirea prețului actualizat cu indicele de inflație. Conform art. 294 alin. (1) teza I-a C.pr.civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Câtă vreme acțiunea introductivă de instanță a fost întemeiată în mod expres pe dispozițiile art. 501din L. nr.10/2001, respectiv restituirea prețului de piață al apartamentelor, în apel nu se poate schimba cauza și să se solicite prețul actualizat cu indicele de inflație, în baza unui alt temei juridic, respectiv a art. 50 alin. (2) din aceeași lege. Pentru aceste considerente, în baza art. 296 C.pr.civ., se va respinge ca nefondat apelul reclamanților împotriva sentinței tribunalului, care va fi menținută ca legală și temeinică. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L. D E C I D E : Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții M. G., B. N., B. M., B. A. M., B. M., B. C., U. A., U. I., D. O., D. S., S. D., S. C., I. R., I. A. și S. V., împotriva sentinței civile nr. 290 din 23 martie 2012 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Dată și pronunțată în ședința publică din 6 iunie 2012. Președinte Judecător Grefier A.-T. N. T. D. M.-L. T. Red.TD:06.2012 Dact.CC:(...)-18 ex. Jud.fond:S. A.S.
| ← Decizia civilă nr. 2490/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1406/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
