Decizia civilă nr. 683/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 683/R/2012
Ședința publică din data de 15 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-acivilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții A. K. și A. I.- Z., împotriva deciziei civile nr. 5. din 29 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta M. ANA, precum și pe pârâții A. I. și D. I., având ca obiect acțiune în declararea simulației.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 8 februarie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 8. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. R. prin C. local C. si D. I. si D. F. V., a fost admisă în parte cererea precizata formulata de reclamanta M. Ana, în contradictoriu cu pârâtii A. I., A. K., A. I. Z., S. R. Prin C. Local al M. C.-N., D. I. și D. F. V., s-a constatat caracterul simulat al contractului de donație autentificat sub nr. 11367 /(...) de N. de S. J. C., actul secret fiind in realitate un contract vânzare cumpărare având ca obiect cota de 2. parte din construcția înscrisă in cf 3880 C. nr. top 3391/13 având ca părți in calitate de vânzător pe pârâtul A. K. si în calitate de cumpărător pe pârâtul A. I. si având prețul de 110.000 lei achitat, precum si dreptul de folosință pe durata existentei construcției asupra cotei de 4. parte din terenul de 123 stj p înscris in cf de mai sus proprietatea S.ui R., a fost respinsă cererea reconvențională precizată formulată de pârâtul A. I.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că potrivit contractului de donație autentificat sub nr. 11367/(...) de N. De S. C. pârâtul A. K. a donat fratelui sau A. I. cota de 2. parte din construcția înscrisă în cf 3880 C. nr. top 3391/13 Prin același act s-a atribuit în folosință dobânditorului pe durata existentei construcției cota de 4. parte din terenul S.ui R..
Prin sentința civila nr. 5. a J. C.-N. s-a constatat revocat contractul de donație de mai sus dispunându-se radierea înscrierii de sub B. 27, 28 si menținerea înscrierii de sub B25, 26.
Ulterior, pârâtul A. K. a cumpărat așa cum reiese de sub B26 cota de 2. parte din construcția de la A. M. devenind titularul unui drept de folosință pe durata existentei construcției asupra cotei de 4. parte din teren prin încheierea (...)
Din interogatoriul luat reclamantei reiese ca din discuțiile avute cu părinții pârâților A. I. și K. a aflat ca natura actului încheiat intre cei doi nu a fost donație ci contract de vânzare-cumpărare. Nu a fost donație ci vânzare-cumpărare si nu s-a încheiat act scris însă din banii de nuntă ai reclamantei si ai pârâtului A. I. s-a platit restul de preț de 85000 lei soacrei pentru a-i remite pârâtului A. K. ca preț al casei.
Din interogatoriul luat pârâtului A. I. a reieșit ca s-a încheiat actul juridic sub forma donației din cauza taxelor notariale care erau mai mici. Discuțiile s-au purtat în familie în sensul vânzării - cumpărării, deci inclusiv cu fratele, cam cu 6 luni înaintea încheierii actului de donație. P. a fost de 110 000 lei pe care l-a predat părinților săi si care cu siguranță au ajuns la frate respectiv 25000 lei avans pe care l-a plătit din câștigurile sale si 85000 ron proveneau din banii de la nunta obținuți cu reclamanta. A arătat că obiectul convenției a fost jumătate din casa si teren de 240 mp
Din interogatoriul luat pârâtului A. K. a reieșit că acesta nu recunoaște ca ar fi primit vreun preț pe imobilul în litigiu. A arătat că motivul donației a fost discuțiile în familie in sensul de a face donația în favoarea pârâtului în schimbul renunțării de către acesta la drepturile succesorale după părinți, respectiv la cota ce îi revenea asupra unui imobil aflat pe strada I. F. de faptul că pârâtul nu a renunțat atunci a solicitat revocarea donației in justiție.
Pârâtul A. I. Z. nu a putut da detalii despre convenția încheiată, deoarece la acea data era foarte mic si discuții in familie nu a auzit.
Din declarațiile martorilor B. G. S., M. T. I. Si B. C. a reieșit că în anul 1986 știau din discuțiile purtate cu foștii soți si mama pârâtului, cum ca anterior nuntii mama pârâtului a remis fratelui K. suma de 25000 Ron ca preț pentru casa în litigiu iar după nuntă s-au mai dat restul de 8. ron.
Din declarațiile ultimilor doi martori a reieșit că, din declarația primului cum că la nunta părților în anul 1896 au rămas bani din care 80000 ron au plătit soții fratelui pârâtului ca despăgubire pentru imobilul în litigiu. Atunci a aflat martorul despre donație care a avut ca obiect casa si care a fost făcută în această formă pentru a nu mai plăti la notar tranzacția.
Ultimul martor a arătat că știe că în anii 1982-1984 în perioada în care pârâtul A. I. nu era însurat, părinții pârâților au plătit o sumă aproximativă de 20-30 mii lei cu scopul de a-l despăgubi pe A. K. pentru casa de pe B. M. a participat la aceste discuții în perioada de mai sus, avute în familia pârâtului inclusiv cu părinții, mai puțin însăcu A. K. După nunta din banii de la aceasta A. K. a mai primit cam
70-90 mii lei, iar A. I. s-a confesat martorului că a încheiat un act scris cu soția si cu mama acestuia prin care aceștia confirmau că a plătit fratelui K. suma.
In materia simulației, contraînscrisul trebuie sa fie un act secret adică să nu fie adus la cunoștința publicului să nu fie supus publicității si să fie un act contemporan cu actul aparent fiind suficient ca actul secret să fie în același timp cu cel public.
Are relevanță deci ca între părți sa se fi realizat anterior acordul de voință cu privire la operația juridică în ansamblul ei, fiind necesar ca actul secret să se afle în vigoare în momentul încheierii actului public.
Regula dovedirii actului secret printr-un contraînscris cunoaște câteva excepții, astfel a fost apreciată admisibilă proba cu martori în cazul în care părțile au fost în imposibilitate morală de a-si preconstitui un înscris pentru dovada actului real sau în cazul unei simulații ilicite făcute in scopul de a eluda dispozițiile imperative ale legii sau prin care se încalcă interesele statului .
In speță, părțile contractante sunt frați, se aflau intr-o relatie bună în epoca încheierii contractului, astfel că instanța a apreciat că nu este necesar ca înscrisul secret să fie încheiat in forma scrisă, cu atât mai mult cu cât din probe reiese ca s-a ales forma donației pentru a se eluda taxele notariale care erau mai mari in cazul vânzării-cumpărării.
Reiese cu claritate din probe cum că pârâtul A. K. a primit în 2 transe suma totală de 1. lei ca si preț al imobilului în aparență donat.
Ceea ce este esențial este de a se determina dacă data acordului de voință între părți a fost anterioară sau cel puțin concomitentă încheierii actului aparent respectiv contractului de donație.
Astfel contractul de donație a fost încheiat la 7 decembrie 1984 ori reiese din probe ca avansul de 25000 lei s-a plătit anterior căsătoriei respectiv datei de (...).
Deci între cele două date exista un interval de 1 an si jumătate care în opinia instanței nu este un interval mare de timp si prin prisma evocării faptelor de către martori, existând prezumția că acordul de voință al părților în sensul vânzării cumpărării să se fi realizat cel puțin concomitent cu încheierea actului public, cele două acte fiind contemporane.
Aceasta prezumție se întemeiază pe următoarele:
Din probele testimoniale administrate reiese cu certitudine ca au existat discuții in familia pârâților legate de vânzare care chiar dacă nu se localizează cu certitudine datorită timpului mare scurs de la evenimente conduc la ideea că s-a plătit un preț pentru imobil. Chiar dacă 3 martori au arătat că o parte din acesta s-a plătit anterior căsătoriei pârâtului A. I. cu reclamanta fără a putea o parte din aceștia localiza evenimentul cu precizie , ultimul martor B. C. arata ca discuțiile legate de despăgubirea lui A. K. au fost purtate în familia pârâtilor în anii 1982-1984.
Această despăgubire poate fi asimilată noțiunii de preț in condițiile în care nici unul dintre martori nu a confirmat teza pârâtului A. K. în sensul ca ar fi fost o înțelegere între frați cum că acest pârât să doneze fratelui imobilul in schimbul renunțării de către acesta din urmă la drepturile succesorale privind un imobil de pe strada I. O. astfel de înțelegere nu era legală ea fiind un pact făcut asupra succesiunii nedeschise, la acea data părinții pârâților trăiau, fiind cel puțin ciudat să se facă un astfel de efort financiar in contul unui eveniment deși sigur totuși incert ca realizare
Acest lucru reiese din sentința civila nr. 1. a J. C.-N., tatăl pârâților decedând în anul 1998 iar mama în 2002 pârtile judecindu- se asupra drepturilor succesorale din masa succesorala făcând parte si imobilul de pe strada I., pârâtul A. I. valorificându-și drepturile succesorale asupra acestui imobil.
Acțiunea în revocarea donației promovată de pârâtul A. K. are număr mai mare de înregistrare decât cea cu privire la masa succesorală deci a fost introdusă ulterior, pârâtul A. K. s-a declarat de acord cu admiterea acțiunii având ca obiect masa succesorală după părinți nereieșind din considerentele sentinței că în acel dosar ar fi făcut apărări de genul celei făcute in prezentul dosar măcar de complezență. Martorii deși au folosit noțiunea de despăgubire, nu au legat-o de înțelegerea asupra masei succesorale după părinți conform susținerilor pârâtului A. K., ci au făcut referire doar la imobilul în litigiu proprietatea pârâtului A. K. Ori, revocarea donației s-a solicitat la după mai bine de 20 de ani de la nașterea fiului lui A. K. pârâtul A. I. Z.
In concluzie, raportat si la dispozițiile art. 1295 cod civil acordul de voință s-a realizat indiferent daca lucrul nu s-a predat si prețul nu s-a plătit la momentul realizării sale.
Tocmai faptul că pârâtului A. K. a încasat restul de preț după nunta parților confirmă faptul că înțelegerea inițială a rămas valabilă respectiv că nu s-a transmis cu titlu gratuit imobilul ci cu titlu oneros aspect incompatibil cu o donație care este esențialmente gratuită.
Martorii au învederat că suma plătită pentru imobil a fost corectă raportat la preturile practicate la acea data, ori prin revocarea donației după mai bine de 20 ani pârâtul A. K. a lipsit pe fratele sau de proprietatea asupra imobilului dobândită prin înțelegerea de vânzare-cumpărare cu prețul plătit integral.
Nu are relevanță faptul că donația a fost revocată deoarece acesta este actul aparent. Acesta a existat, deci exista si posibilitatea de a fi revocat ceea ce s-a și întâmplat .
Nu înseamnă că donația ca si act aparent nu a existat deci este pe deplin întemeiat a se solicita să se constate caracterul simulat al acesteia.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. R. prin C. Local C. si D. I. și D. F. V. în condițiile în care prin precizarea de acțiune de la f 19 reclamanta a arătat că obiectul contractului de donație a cărui simulație se cere a se constata este si terenul de 123 stj asupra căruia sunt coproprietari și acești pârâți.
Prin decizia civilă nr. 5./(...) a T.ui C. a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de A. I. împotriva sentinței civile nr. 8. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în data de (...), a fost admisă excepția tardivității apelului declarat de A. K. și A. I. Z. împotriva încheierii civile din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al J. C.-N., a fost respins apelul declarat de A. K. și A. I. Z. împotriva sentinței civile nr. 8. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în data de (...) și au fost obligați apelanții A. K. și A. I. Z. să plătească, în solidar, intimatei M. Ana sumade 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că apelantul Agoson I. a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru iar prin încheierea de (...)4 ca urmare a obligației pusă în sarcina sa și în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 a fost admisă excepția netimbrării.
În consecință instanța a anulat ca netimbrat apelul declarat de
A. I.
Excepția tardivității apelului împotriva încheierii civile din (...), a fost admisă pentru următoarele considerente:
Încheierea prin care instanța se pronunță asupra excepțiilor de fond și de procedură este o încheiere interlocutorie asupra căreia instanța nu poate reveni. Prin încheierea din (...) instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 3, excepția lipsei de interes a reclamantei, excepția prescripției acțiunii și a autorității de lucru judecat, unind cu fondul excepția lipsei obiectului acțiunii și excepția lipsei obiectului acțiunii reconvenționale. Cu privire la ultimele două excepții prin hotărârea pronunțată instanța le-a calificat ca fiind apărări de fond.
Apelul a fost declarat doar împotriva sentinței civile nr. 8. fără a fi atacată și această încheiere.
Din interpretarea art. 282 alin. 2 C. rezultă că împotriva încheierilor interlocutorii trebuie să se declara în mod expres calea de atac și să fie precizată în mod expres aceasta în cuprinsul cererii de apel. În acest sens este și practica Înaltei Curții de Justiție și C.
Raportat la data depunerii acestei completări, apelul împotriva încheierii apare ca fiind declarat cu încălcarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 284 C.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit contractului de donație autentificat sub nr. 11367/(...) de N. de S. C. pârâtul A. K. a donat fratelui său A. I. cota de 2. parte din construcția înscrisă în cf 3880 C. nr. top 3391/13. Prin același act s-a atribuit în folosința dobânditorului pe durata existentei construcției cota de 4. parte din terenul S.ui R..
Prin sentința civilă nr. 5. a J. C.-N. s-a constatat revocat contractul de donație.
Pârâtul A. K. a cumpărat cota de 2. parte din construcția de la
A. M. devenind titularul unui drept de folosință pe durata existentei construcției. Reclamanta și fostul soț au folosit neîntrerupt imobilul.
Această stare de fapt,decurgând din probele administrate, nu a fost contestată.
Corect a reținut instanța de fond că simulația este o operație juridică care constă în încheierea concomitentă între aceleași părți a două contracte. Unul aparent prin care se creează o situație juridică contrară realității și unul secret ce corespunde situației și voinței reale a părților.
Simulația trebuie să îndeplinească mai multe condiții respectiv existența unui contraînscris, cuprins într-un act secret contemporan cu actul aparent.
Așa cum a reținut instanța de fond regula dovedirii în contraînscrisului în materialitatea lui, cunoaște și excepții. Părțile raportat la calitatea lor de rude, au fost în imposibilitate morală de a- și preconstitui un înscris.
Din probele administrate a rezultat că voința reală a părților nu a fost aceea a încheierii unui act de donație, ci a unui contract de vânzare cumpărare.
Criticile referitoare la lipsa de obiect a acțiunii ca urmare a revocării contractului autentic și a restabilirii situație de carte funciară nu a putut fi primită, întrucât chiar dacă în mod real s-a constatat revocarea donației nu se poate nega că acest contract a produs efecte timp de peste 20 de ani.
În altă ordine de idei, față de apărarea că în cartea funciară s-a dispus restabilirea situației anterioare, principiile publicități imobiliare prevăd că înscrierile din Cf să fie o oglindă fidelă a operațiunilor juridice privitoare la transmisiunile dreptului de proprietate. E. în acest sens obligatoriu, în vederea respectării acestui principiu ca toate actele juridice reale privitoare la un imobil să fie evidențiate și cunoscute.
Răspunsurile la interogatoriu date de către părți în cuprinsul acestui dosar, diferite de poziția exprimată în alte cauze de aceleași părți, chiar reale de ar fi, nu au relevanță atât timp cât în prezenta cauză probele administrate în ansamblul lor sunt în măsură să justifice pretențiile afirmate de reclamantă.
E. de reținut că, pârâtul A. I. a avut opoziție în sensul recunoașterii pretențiilor reclamantei chiar dacă divorțul față de aceasta s-a propus cu mult timp în urmă relațiile dintre ei presupunându-se a fi grav vătămate.
Instanța de fond în baza probelor testimoniale în mod corect a reținut situație dintre părți și faptul că adevărata convenție între părți a fost contractul de vânzare cumpărare.
Prezumția reținută de către instanța de fond este în acord cu dispozițiile art. 1203 Cod civil, martorii audiați cunoscând cele relatate în urma unor relații concrete și directe aflate din relațiile/raporturile cu părțile. De altfel prin motivele de apel apelanta nu a indicat de ce aceste declarații de martori ar fi subiective și insuficiente să probeze realele raporturi juridice încheiate între părți.
Nu are relevanță că nu s-a dovedit împrejurarea că A. I. a avut venituri în anul 1984 din care să achite avansul de 25.000 lei și nici faptul că apelanții au locuit într-un apartament cu o cameră, în ciuda faptul că au încasat o sumă de bani, care le-ar fi permis să achiziționeze un alt bun.
Aceste apărări rămân la stadiul de simple afirmații, la fel ca și apărarea reclamantei privitoare la pasivitatea lui A. K.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții A. K. și A. I. Z., solicitând instanței admiterea recursului, casarea deciziei, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod proc.civ.
În subsidiar, recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile nr. 5., admiterea apelului și modificarea sentinței civile nr. 8. cu consecința respingerii acțiunii civile formulată de reclamanta M. Ana, invocând dispozițiile art. 312 raportat la art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc.civ., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului pârâții au arătat că instanța de apel a respins în mod greșit ca tardivă cererea de completare a motivelor de apel prin care s-a criticat încheierea în care s-au respins excepțiile formulate prin întâmpinare: excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția autorității de lucru judecat, raportat la sentința civilă nr. 5. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul 3 A. I. Z., excepția lipsei obiectului acțiunii civile, excepția prescripției acțiunii, excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii.
Recurenții ai arătat că apelul motivat a fost înregistrat în (...), iar în data de (...) - la primul termen de judecată - în ședința publică apelanții au depus cererea de completare a motivelor de apel prin care au arătat că încheierea prin care s-au respins excepțiile mai sus arătate, este nelegală și netemeinică.
Invocând dispozițiile art. 282 Cod proc.civ., recurenții au apreciat că cererea de completare a motivelor de apel a fost formulată în termen, iar instanța de apel trebuia să soluționeze și cererea de completare a motivelor de apel pe fond.
Întrucât instanța de apel a respins ca tardivă completarea motivelor de apel, recurenții au solicitat în temeiul art. 312 alin. 5
Cod proc.civ., casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În al doilea rând s-a invocat motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod proc.civ., recurenții apreciind că instanța de apel a motivat sumar condițiile cerute de art. 1175 Cod civil, pentru existența simulației. Analizând motivele de apel raportat la soluția dată în apel, recurenții au apreciat că decizia instanței nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Instanța de apel nu a indicat probele care confirmă existența contraînscrisului în sensul acordului de voință, și nu indică probele din care rezultă momentul încheierii contraînscrisului.
Recurenții apreciază că instanța de apel nu a răspuns la motivele de apel formulate de pârâți, deși aceștia au indicat declarațiile martorilor din care rezultă că nu există un contraînscrisnici în formă scrisă, nici în formă nescrisă, încheiat concomitent cu actul public, instanța de apel nu a indicat nicio probă din care să rezulte contrariul.
Așadar, recurenții au apreciat că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind incident art. 304 pct. 7
Cod proc.civ.
În al treilea rând s-a invocat greșita aplicare a dispozițiilor art. 836 Cod civil (în vigoare la data încheierii actului), motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Deși în motivele de apel s-a invocat lipsa de obiect a acțiunii ca urmare a revocării contractului de donație prin sentința civilă nr.
5. pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca (irevocabilă), instanța de apel a respins această excepție în mod greșit, apreciind ca fiind fără relevanță faptul că la data promovării acțiunii în simulație, contractul de donație a fost radiat.
S-a mai greșita aplicare a dispozițiilor art. 1175 Cod proc.civ., deoarece pentru invocat a fi în prezența unei simulații este necesar ca între aceleași părți să existe un act secret încheiat în formă scrisă sau ca simplu acord de voință, în cazul imposibilității morale de preconstituire de probe, încheiat anterior sau concomitent cu actul public.
În cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, deoarece nu există un contraînscris încheiat anterior sau concomitent cu actul public, care să îndeplinească condițiile legale.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă M. Ana a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, nu se impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece dacă pârâții solicitau să atace încheierea premergătoare prin care s-a dispus luarea unor măsuri apreciate ca fiind nelegale, aceștia trebuiau să indice expres în cuprinsul apelului că înțeleg să atace și acea încheiere.
În ce privește motivul de recurs prevăzut de art.304 pct. 9 Cod proc.civ., intimata a apreciat că acesta este nefondat, instanța a aplicat corect dispozițiile art. 836 Cod civil.
Contractul de donație a existat și și-a produs efecte între părți, deci există și posibilitatea de a se constata caracterul simulat al acestui contract. Nefondată este și critica vizând aplicarea greșită a dis part. 1175 Cod civil, întrucât instanța de apel a analizat prin prisma probelor administrate fiecare condiție a simulației.
Intimata a apreciat că este nefondat și motivul de recurs vizând faptul că hotărârea pronunțată în apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, instanța de apel argumentând temeinic și cu referire concretă la probele dosarului soluția oferită, precum și faptul că acesta vizează toate aspectele invocate în apel.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recursinvocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Primul motiv invocat de pârâții recurenți vizează incidența motivului de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 Cod proc.civ.
Curtea constată că pârâții au formulat apel împotriva sentinței civile nr. 8., solicitând modificarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii, invocându-se critici de netemeinicie și nelegalitate, fără să se facă nici o referire la încheierea prin care s-au respins excepțiile invocate în fața instanței de fond.
Anterior primului termen de judecată al apelului, pârâții au formulat critici și cu privire la încheierea din (...), prin care au fost respinse excepțiile invocate de pârâții A. K. și A. I. Z.
Dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod proc.civ. au fost corect interpretate de instanța de apel.
Încheierea prin care s-au respins excepțiile trebuia apelată odată cu fondul, respectiv în declarația de apel trebuia să se menționeze dacă se atacă și încheierea din (...), în acest sens fiind și practica Înaltei Curți de C. și J.
Recurenții se prevalează de faptul că au depus motivele de apel referitoare la excepțiile menționate, anterior primului termen de judecată și au invocat incidența art. 287 alin. 2 Cod proc.civ.
Într-adevăr, apelul poate fi motivat până la primul termen de judecată, însă în cazul de față, nu se pune problema motivării apelului, ci prin așa-zisa completare a motivelor de apel s-a contestat și încheierea pronunțată în (...), încheiere împotriva căreia pârâții nu au declarat apel în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței, potrivit dispozițiilor art. 284 Cod proc.civ.
Deci, în mod corect instanța de apel a admis excepția tardivității motivelor de apel.
Al doilea motiv de recurs vizează faptul că decizia pronunțată în apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind invocat motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc.civ.
Această critică nu poate fi primită, deoarece instanța de apel a răspuns criticilor formulate de părți în considerentele deciziei recurate.
Astfel, instanța de apel a arătat că nu există actul secret încheiat în formă scrisă, reținându-se gradul de rudenie dintre cocontractanți, respectiv faptul că erau frați, iar din acest motiv, acordul de voință al părților a fost dovedit cu depozițiile testimoniale administrate în fața instanței de fond.
Susținerile pârâților cu privire la existența contractului de vânzare-cumpărare ca act secret au fost analizate de instanța de apel, chiar dacă nu s-a răspuns separat la fiecare argument al apelanților.
După cum s-a reținut în doctrină și jurisprudența constantă, instanța de control judiciar are posibilitatea să grupeze argumentele sau criticile invocate în apel și să răspundă în acest mod, neexistând obligația de a răspunde la fiecare critică separat, relevant fiind să se răspundă la fiecare motiv de apel.
Contrar susținerilor recurenților, instanța de apel a analizat interogatoriile părților și le-a coroborat cu probele administrate în acest dosar, după cum rezultă din considerentele deciziei recurate
(f.7 alin. 10), dând prioritate probelor judiciare administrate care au fost lămuritoare, chiar dacă i-au nemulțumit pe pârâții recurenți.
Pe de altă parte, instanța de apel a statuat asupra stării de fapt raportându-se la depozițiile martorilor date la fondul cauzei, întrucât pârâții deși au criticat aceste depoziții că sunt subiective, nu au adus în apel argumente suplimentare pentru a determina instanța să le înlăture.
Depozițiile martorilor vizează împrejurări cunoscute direct sau indirect de către aceștia, iar dacă legiuitorul ar fi dorit să limiteze probațiunea testimonială numai la împrejurări directe cunoscute de martori, ar fi prevăzut expres acest lucru.
Prin urmare, depozițiile martorilor au fost analizate și coroborate cu toate celelalte probe administrate în fața instanței de fond.
S-a invocat lipsa de obiect a acțiunii, deoarece contractul de donație a fost revocat, recurenții considerând că dispozițiile art. 836
C. civil au fost greșit interpretate. Această susținere este nefondată.
Contractul de donație a fost revocat pentru că donatorului i s-a născut un fiu, însă acest contract de donație s-a dovedit ca fiind parte a unei operațiuni juridice simulația. Acest contract de donație reprezenta contractul aparent, care putea fi atacat în instanță pentru diverse vicii sau condiții de valabilitate ale acestuia.
Faptul că, contractul de donație a fost revocat nu face ca acesta să fie considerat inexistent, așa cum încearcă să inducă pârâții recurenți.
Nu este fondată critica aplicării greșite a dispozițiilor art. 1175
C. civil.
Simulația presupune existența a două acte juridice, unul aparent, contractul de donație și actul secret, care guvernează de fapt raportul juridic dintre părți.
Una dintre condițiile simulației este ca actul secret să fi fost încheiat anterior sau concomitent cu actul public. Pârâții susțin că actul secret nu s-a încheiat concomitent sau anterior actului public.
Această critică nu poate fi primită, deoarece probele testimoniale coroborate cu interogatoriul pârâților au relevat faptul că înțelegerea între pârâți a fost de a vinde cota de 2. parte din construcția înscrisă în Cf 3880 C. pentru suma de 110.000 lei, preț care a fost achitat în două tranșe.
Împrejurarea că suma de 85.000 lei a fost achitată în 1986, după încheierea actului aparent de donație nu are semnificația faptului că actul secret a fost încheiat ulterior actului public, ci la acea dată s-a plătit a doua tranșă din prețul stabilit la data încheierii acordului de voință, 1984.
A interpreta că acordul de voință între părți s-a stabilit la data plății ultimei tranșe din preț, contravine dispozițiilor legale în materia vânzării, care permite ca prețul să fie achitat în mai multe tranșe, însă încheierea contractului se face la data stabilirii acordului de voință între cocontractanți, care poate fi anterior sau concomitent achitării primei tranșe din preț.
În cazul nostru, încheierea actului secret de vânzare-cumpărare a avut loc la data când s-a achitat avansul de 25.000 lei.
Într-adevăr nu există un contraînscris care să ateste acordul de voință de a vinde și de a cumpăra cota de proprietate mai sus indicată. Cu toate acestea, nu se poate face abstracție că persoanele între care s-a stabilit raportul juridic sunt frați.
Atât doctrina, cât și practica judiciară au acceptat că în situațiile în care părțile contractante sunt rude apropiate, afini, prieteni pot să deroge de la dispozițiile art. 1191 Cod civil, fiind incident în acest caz art. 1198 C. civil.
Așadar, proba actului secret s-a făcut în condițiile art. 1198
C. civil, prin depoziții de martori, derogându-se de la obligația de a depune un înscris datorită relației de rudenie dintre autorii simulației.
În prezentul dosar este de remarcat faptul că pârâtul recurent
Agonston K. nu a contestat faptul că a primit suma de 110.000 lei, acestea invocând repetat doar că nu s-a depus contraînscrisul care să ateste actul secret, critică înlăturată pentru considerentele mai sus reținute.
Având în vedere că nu se verifică motivele de nelegalitate prevăzute de art. 312 alin. 5 raportat la art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc.civ., curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții A. K. și A. I.- Z. împotriva deciziei civile nr. 5. din 29 noiembrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
T. D. M. C. V. A.-T. N.
GREFIER M.-L. T.
Red. A.T.N. dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel: D.Tatu, F.S.Bolchiș
| ← Decizia civilă nr. 1833/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1268/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
