Decizia civilă nr. 1268/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA C. NR. 1268/R/2012
Ședința publică din 09 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ
JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. C.
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., PRIN P., împotriva sentinței civile nr. 2. din (...) a T. B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați F. N. W., F. E., F. E. G. și K. L., având ca obiect L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâților recurenți, doamna avocat P. A. și reprezentanta reclamanților intimați, doamna avocat D. P. G., lipsă fiind reclamanții intimați personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 50 din L. nr. 1..
S-a făcut referatul cauzei după care doamna avocat P. A. depune la dosar împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că a fost împuternicită de pârâții recurenți pentru redactarea și semnarea recursului, precum și pentru reprezentarea reclamanților intimați în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
Curtea constată că la data de (...) reclamanții intimați, prin intermediul doamnei avocat D. P. G., au înregistrat la dosar o întâmpinare, în 3 exemplare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca temeinică și legală, și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, la care a fost anexată împuternicirea avocațială nr.
43/(...), care atestă împrejurarea că reclamanții intimați au împuternicit-o pe doamna avocat D. P. G. pentru redactarea întâmpinării, pentru asistarea lor, precum și pentru reprezentarea lor în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
Reprezentanta reclamanților intimați depune la dosar dovada comunicării prin fax a acestei întâmpinări cu pârâții recurenți.
Curtea constată că întâmpinarea reclamanților intimați a fost depusă la dosar cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 308 alin. 2 C.pr.civ., urmând să fie luată în considerare ca și concluzii scrise, și înmânează reprezentantei pârâților recurenți un exemplar din această întâmpinare.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiul întâmpinării și pentru a se consulta cu părțile pe care le reprezintă în această cauză.
Curtea pune în discuția reprezentantei reclamanților intimați cererea de amânare formulată de reprezentanta pârâților recurenți.
Reprezentanta reclamanților intimați arată că se opune încuviințării cererii de amânare a judecării cauzei pentru studiul întâmpinării, formulată de reprezentanta pârâților recurenți.
Reprezentanta pârâților recurenți insistă pentru acordarea unui termen de judecată pentru a se consulta cu părțile pe care le reprezintă în această cauză, având în vedere că, pe o parte, din suprafața de teren solicitată de reclamanți pentru a fi restituită în natură se află C.ul C. al com. Ș.-O. și clădirea Școlii generale clasele I-VIII, iar cealaltă parte din această suprafață de teren reprezintă terenul aferent școlii unde elevii își desfășoară orele de educație fizică și sport.
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 156 alin. 1 C.pr.civ., respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta pârâților recurenți pentru studiul întâmpinării, motivat pe faptul că întâmpinarea a fost expediată prin fax pârâților recurenți P. com. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., conform dovezii depuse azi la dosar de către reprezentanta reclamanților intimați, precum și motivat pe împrejurarea că prin întâmpinare nu se invocă nici o chestiune nouă. Pe de altă parte, Curtea constată că întâmpinarea a fost depusă la dosar cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 308 alin. 2 C.pr.civ., astfel încât, Curtea va considera apărările din această întâmpinare ca reprezentând concluzii scrise.
Reprezentanta pârâților recurenți depune la dosar o copie certificată de pe M. O. al R. nr. 647 bis din (...), cuprinzând A. nr. 46, ce reprezintă inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ș.-O.
Reprezentantele părților arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat,
Curtea declară închise dezbaterile și acordă părților prezente cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței atacate și rejudecând cauza, să se dispună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv și pentru terenul în suprafață de 20.934 mp, situat în intravilanul loc. Ș. - O., înscris în C.F. nr.
812 Ș. O. nr. top. 102/3/1/3/2, conform raportului de expertiză topografică judiciară - planșa nr. 1 și planșa nr. 2 (filele 400, 401 din dosarul instanței de fond), pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților recurenți arată că legiuitorul a statuat prevalența restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist, respectiv în art. 10 alin. 2 din L. nr. 1., legiuitorul a prevăzut că atunci când pe terenurile preluate abuziv s-au edificat construcții, persoanelor îndreptățite li se va restitui în natură doar suprafața de teren liberă, iar pentru suprafața de teren ocupată de construcții sau de rețele de utilitate publică li se vor acorda despăgubiri.
De asemenea, reprezentanta pârâților recurenți arată că terenul în litigiu a fost preluat de către S. Român de la proprietarul tabular, iar în anul 1962 pe acest teren s-a edificat căminul cultural al com. Ș. - O., apoi în anul 1970 s-aedificat clădirea Școlii generale clasele I-VIII și o parte din această suprafață de teren reprezintă spațiul unde elevii școlii își desfășoară orele de educație fizică și sport și, totodată, arată că, prin hotărârea atacată s-a dispus ca spațiul ce reprezintă terenul aferent școlii să fie restituit în natură, însă acest spațiu nu poate fi restituit în natură, deoarece s-ar obstrucționa accesul elevilor în școală și desfășurarea orelor de educație fizică și sport, având în vedere că pe suprafața de teren din fața căminului cultural se asigură accesul elevilor la școală, iar suprafața de teren din spatele căminului cultural reprezintă terenul pe care elevii școlii își desfășoară orele de educație fizică și sport.
În concluzie, reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată, având în vedere că instanța de fond a aplicat greșit prevederile L. nr. 1..
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca temeinică și legală, având în vedere că instanța de fond în mod corect a dispus restituirea în natură a suprafeței de teren solicitată de reclamanți deoarece a constatat că pe această suprafață de teren nu există servituți de trecere de utilitate publică.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor L. nr. 1., reprezentanta reclamanților intimați arată că potrivit art. 1, 7 și 9 din L. nr. 1., terenurile care sunt libere de sarcini trebuie să se restituie în natură, iar terenurile pe care sunt edificate clădiri nu sunt terenuri libere, or în acest sens, instanța de fond a acordat reclamanților suprafața de teren liberă de sarcini, iar pentru suprafața de teren pe care sunt edificate clădiri a dispus acordarea de despăgubiri.
Reprezentanta reclamanților intimați arată că nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
În replică, reprezentanta pârâților recurenți arată că datorită destinației speciale, atât suprafața de teren ce reprezintă curtea școlii, cât și suprafața de teren ce reprezintă terenul de sport al școlii nu pot fi restituite în natură.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 2./(...), pronunț ată de T ribun alul B is tr iț a N ăs ăud îndosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilă extinsă formulată de reclamanții F. N. W., F. E., F. E. G. și K. L., în contradictoriu cu pârâții P. comunei Ș. O. și C. Ș. O., prin primar, și, în consecință:
A fost anulată D. nr. 190/(...) emisă de pârâtul primar.
S-a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului de
20.934 mp, situat în intravilanul localității Ș.-O., între vecinii drum comunal,
P. I., N. F., N. D., P. I., N. D., înscris în c.f. 812 nr. top 102/3/1/3/2, în concordanță cu planșa nr. 1 și nr. 2 (f. 400, 401) din raportul de expertiză efectuat de expertul P. V., inclusiv fundația fostului conac, precum și a terenului de 1098 mp, din intravilanul localității, între vecinii drum comunal, M. G., P. I., B. P., înscris în c.f. 812 Ș.-O., nr. top 102/3/1/3/2, potrivit planșei nr. 1 și nr. 3 (f. 400, 402) din același raport de expertiză;
A fost obligat P. să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru terenul de 1122 mp din același c.f. și pentru construcția cu patru camere demolată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:
„Prin D. contestată, cu nr. 190/(...) (f. 15-18), s-a constatat că imobilele terenuri și construcții înscrise în c.f. 256 Ș.-O. nr. top 102/3/1, 372/13/1,
372/14, 372/15, 372/16, 372/17, 372/18, 372/26/1/2, 372/26/3, 372/27 și
117/1/B au următoarea situație juridică:
- imobilele terenuri în suprafață de 74 ha cu nr. top 372/13/1, 372/14,
372/15, 372/16, 372/17, 372/18 au fost revendicate în baza legilor fondului funciar, solicitanții fiind înscriși pe anexa 40 poziția 1 Ș.-O. în suprafață de
48,86 ha;
- imobilele terenuri în suprafață de 15,27 ha din c.f. 256 Ș.-O. nr. top
372/26/1/2, 372/26/3, 372/27/1/1/b și din c.f. 492 Ș.-O. nr. top 117/1/1 s- au redirecționat la C. locală de stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor Ș.-O.
S-a respins capătul de cerere de restituire în natură, precum și acordarea de despăgubiri bănești a imobilelor teren în suprafață de 24.681 mp, înscris în c.f. 812 Ș.-O. nr. top 102/3/1 și imobil construcție - casă cu 8 (4) camere deoarece din actele depuse la dosar nu rezultă dovada dreptului de proprietate sau de fost proprietar al imobilului revendicat și nici calitatea de moștenitor al foștilor proprietari potrivit art. 3 lit. a și art. 4 alin. 2 din L. nr. 10 republicată.
S-a considerat că partea de notificare cu privire la utilaje a fost soluționată la art. 4 din dispoziția primarului nr. 124 din (...), articol pe care instanța l-a menținut ca fiind legal prin S. civilă nr. 1. a T. B.-N., Secția C..
S-a revocat D. primarului nr. 124 din (...), cu excepția articolului 4.
În fundamentarea acesteia s-au evocat motivele ce urmează:
Prin cererea înregistrată la P. comunei Ș.-O. sub nr. 118/(...), F. N. W., F.
E., F. E. G. și K. L. au solicitat acordarea despăgubirilor bănești în conformitate cu prevederile art. 36 din L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, pentru imobilele terenuri și construcții înscrise în c.f. 256 Ș.-O. nr. top 102/3,
372/1, 372/13/1, 372/14, 372/15, 372/16, 372/17, 372/18, 372/26, 372/27
și 117/1.
Cererea a fost depusă în termenul legal și îndeplinește condițiile de validitate prevăzute la art. 21 din L. nr. 1. republicată.
Verificând actele depuse de către solicitant și starea de fapt a imobilelor solicitate s-a constatat:
- coala c.f. 256 Ș.-O. nu este tradusă în întregime, ca urmare nu s-a putut stabili cine este proprietarul acestora și dacă au fost preluate abuziv;
- solicitanții depun cererea în calitate de soție supraviețuitoare (F. E.) și respectiv fiii numitului F. V., însă din studiul colii c.f. nu reiese că acesta ar fi fost proprietarul imobilelor revendicate;
- se depune la dosar un testament (copie) din care rezultă că soția baronului Appel Jeno adaugă unui alt testament încheiat anterior (pe care nu îldepune) ca moștenitor după Appel E., pe lângă fiul lor Appel Jeno, F. V. și soția (F. E.);
- prin adresa nr. 1055 din (...) a Primăriei comunei Ș.-O. s-a solicitat lui
F. N.-V. să depună la dosar certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor după Matecloid E.-I.-Henrieta-M.-Ronica, adresă la care nu s-a răspuns și nu a depus nici un act;
- din analiza actelor depuse la dosar (de proprietate și de stare civilă) nu rezultă cu certitudine (coala nefiind tradusă) că proprietarul imobilului a fost Appel E. și că solicitanții au calitatea de moștenitori ai acesteia;
- în parte, din imobilele solicitate în baza L. nr. 1. republicată, au fost revendicate de către aceiași solicitanți în baza L. nr. 1. și a L. nr. 1. privind fondul funciar, respectiv terenuri înscrise în c.f. nr. 256 Ș.-O. nr. top
372/13/1, 372/14, 372/15, 372/16, 372/17, 372/18, 372/26, 372/27, menționând că acestea au fost trecute în A. 40 poziția 1 Ș.-O., în suprafață de
48,86 ha;
- imobilele înscrise în c.f. nr. 256 Ș.-O. nr. top 372/1 nu se știe în ce constau, nici din cerere și nici din coală (nefiind depusă toată foaia A din coala evolutivă a c.f. 256 Ș.-O.). Din foaia B rezultă că în anul 1929 imobilul cu nr. top 372/1, revendicat, a trecut în proprietatea S.ui Român în baza Deciziei nr.
303/1929 a Comisiei de O. pentru exproprieri și împroprietăriri Beclean.
Conform art. 8 alin. 1 din L. nr. 1., republicată, nu intră sub incidența acestei legi terenurile ale căror regim juridic este reglementat de L. nr. 1. privind fondul funciar cu modificările ulterioare.
Imobilul teren înscris în c.f. 256 Ș.-O. nr. top 372/13/1, 372/14,
372/15, 372/16, 372/17, 372/18, 372/26, 372/27 a fost revendicat de petenți prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la L. nr. 1. și L. nr. 1. privind fondul funciar, conform Anexei 40 poziția 1 Ș.-O.
În rezolvarea speței, mai întâi se procedează la menționarea modului în care pe parcursul cercetării judecătorești s-au rezolvat chestiunile prealabile abordării fondului speței. Astfel, între părți s-a încheiat la data de 13 noiembrie
2009 un proces-verbal (f. 345-346) prin care pârâtul P. comunei Ș.-O. nu a mai contestat calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților la reconstituirea suprafeței solicitate prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar. În atare situație, pârâții nu au mai susținut apărarea corespunzătoare din întâmpinare, poziție notată în încheierea de la fila 348.
În al doilea rând, trebuie menționat că între aceleași părți s-a mai purtat un litigiu în legătură cu imobilele acum solicitate spre retrocedare în dosarul cu nr. (...) a T. B.-N., acvirat, în care s-a pronunțat sentința civil nr. 1., irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac. H. conchide în rezumat că reclamanții au calitatea de moștenitori ai proprietarei tabulare Appel E., fiind persoane îndreptățite la restituire, conform art. 3 din L. 1.; că preluarea terenurilor de către stat, în anul 1962, în temeiul L. 187/1945, a fost abuzivă; că sub incidența L. 1. intră numai terenul în suprafață de 24.681 mp din cel înscris în c.f. 812 Ș.-O. nr. top 102/3/1 și construcția aflată la data preluării pe acest teren și care în c.f. figurează ca fiind casă de piatră cu patru încăperi; iar restul terenurilor sunt exceptate de la aplicarea L. 1., intrând în sfera de aplicare a legii fondului funciar, după prescripțiile art. 8 din prima lege evocată.
Ca o consecință a temeiurilor factuale și de drept subliniate s-a anulat parțial D. nr. 124/2005 și, drept urmare:
- a fost obligat P. comunei Ș.-O. să soluționeze pe fond notificarea formulată de reclamanți, cu privire la terenul în suprafață de 24.681 mp, din cel înscris în c.f. 812 Ș. - O., nr. top. 102/3/1 ( de 31.534 mp) și cu privire la imobilul construcție aflat, la data preluării, pe acest teren și care în c.f. figurează ca fiind casă din piatră cu patru încăperi;
- s-a dispus înaintarea la C. L. Ș.-O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a notificării privind cererea de restituire a terenului în suprafață de 6.853 mp din cel înscris în c.f. 812 Ș.-O. nr. top.
102/3/1, a terenului în suprafață de 11.000 mp, cu nr. top. 102/3/1 (real
102/3/2), a terenurilor înscrise sub nr. top. 372/13/1, 372/14, 372/15,
372/16, 372/17, 372/18, 372/26/1/2, 372/26/3, 372/27/1/1/b, toate din c.f. 256 Ș.-O., precum și a terenului înscris sub nr. top. 117/1/1 - arător în „ Dealul Cetății";, din c.f. nr.492 Ș.-O., în vederea competentei soluționări.
S-a menținut dispoziția sub aspectul respingerii notificării având obiect cererea de restituire a terenurilor înscrise, în prezent, sub nr. top. . 372/1 ( c.f.
351 Ș. - O. ), 372/26/2, 372/26/1/1, 372/27/2, 372/27/1/2,
372/27/1/1/a(provenite din nr. top.372/26 și 372/27), imobile ce nu intră sub incidența L. nr. 1..
D. nr. 190/2008 s-a emis ca o consecință a pronunțării sentinței de mai sus. În observarea soluției adoptate prin sentința de mai sus, prin compararea acesteia cu obiectul și cauza acțiunii de față, tribunalul, la termenul de judecată din 3 decembrie 2009 a ridicat și a pus în discuția părților excepția autorității de lucru judecat ce derivă din sentința nr. 1., pe care a admis-o pentru considerentele notate în încheierea de la fila 348.
Rămâne așadar de rezolvat litigiul pe fond în legătură cu terenul de
24.681 mp și construcții de pe acesta, întabulate în c.f. 812 nr. top 102/3/1.
Pentru verificarea situației lor s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice. Lucrarea s-a întocmit de expertul P. V. și s-a depus la dosar la filele 393 și următoarele (volumul II). Ceea ce interesează în proces din perspectiva sublinierii anterioare sunt exclusiv amplasamentele nr. 1 și 2. Restul nu vor fi verificate și avute în vedere deoarece regimul lor juridic s-a fixat irevocabil pe cale judecătorească în sensul că le sunt aplicabile dispozițiile L. 1. și operează excepția autorității lucrului judecat, expertul depășind punctele pe care instanța a dispus să fie lămurite prin administrarea acestei probe.
În expertiză se notează că amplasamentul nr. 1 are o suprafață totală de
22.736 mp, cu forma, dimensiunile și vecinătățile descrise de planul de ansamblu P. nr. 1 (colorat cu roșu) și de planul de situație P. nr. 2, în folosința Primăriei comunei Ș.-O., teren pe care sunt edificate construcțiile: C1 = 596 mp
- Ș. Generală, construcție nouă, executată de către C. Ș.-O. în anul 1964; C2 =
369 mp - clădire cu destinație de C. C., realizată tot de comună în 1956
(conform susținerilor reclamanților pe vechiul amplasament al anexelor gospodărești ale baronului), C3 = 680 mp - clădire în ruină, existând doar fundația, edificată în 1880, fostul conac, aceasta fiind casa de piatră cu 4 încăperi, identificată în c.f. 812 Ș.-O., revendicată de reclamanți; C4 = 91 mp - clădire cu destinația de lemnărie, efectuată de comună, construcție din scândură; C5 = 66 mp - clădire cu destinația de WC pentru școală - din cărămidă, cu acoperiș din țiglă, edificată de comună. Pe același amplasament s- a identificat un teren de sport cu suprafața de 1017 mp, asfaltată, pentru Ș. Generală.
S-a mai indicat că imobilele se identifică în c.f. 812 Ș.-O. cu nr. top
102/3/1/3/2 - arabil cu suprafața de 26.644 mp (sub A+5) provenit din nr. top
102 (sub A+1) unde era localizată și casa cu 4 încăperi, curte și grădină, cu proprietar tabular S. Român, în administrarea Sfatului P.ular al C. Ș.-O. Din punct de vedere cadastral, se identifică în parcelele: 332 (Ș. generală și vechiul conac), 334 (cămin cultural), 335 (WC - ul școlii), 336 (arabil în intravilan), 337 (fânaț în intravilan), 333 (fânaț în intravilan).
Pârâții au pus la dispoziția expertului A. nr. 46 - I. bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei, publicată în M. O., unde la pct. 2 este C.ul C.
Ș.-O. cu 779 mp.
Amplasamentul nr. 2 s-a descris astfel: curți-construcții Cc1 = 1089 mp, cu forma, demersurile și vecinătățile descrise de planul de ansamblu P. nr. 1 (colorat cu albastru) și de planul de situație P. nr. 3, în folosința actuală a comunei, inclusiv drumul de acces la acest teren; se identifică în c.f. 812 Ș.-O. nr. top 102/3/1/3/2 - arabil cu suprafața de 26.644 mp, cu proprietar tabular S. Român, în administrarea Sfatului P.ular al comunei; cadastral coincide cu parcela 343.
C. expertizei enumerate până acum nu au fost contestate de părți, așa cum rezultă din pozițiile mandatarilor lor avocați, exprimate la termenele de judecată din 3 noiembrie 2011 și 15 decembrie 2011.
Părțile au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce privește posibilitatea restituirii în natură a amplasamentului nr. 2 (15 decembrie 2011), dar și asupra terenului de 680 mp împreună cu construcția C3 (fostul conac al antecesorilor reclamanților).
Opinii diferite au formulat în legătură cu restul terenului, reclamantul cerând, în principal, restituirea în natură, iar pârâții acordarea de despăgubiri (achiesând la subsidiarul invocat de reclamanți, înainte de dezbaterea în fond a cauzei).
Articolul 1 alin. 1, art. 7 și art. 9 din L. 1. instituie principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor pentru care s-au depus notificări. H.G.
250/2007, în Capitolul 1 pct. 1 lit. a, îl denumește expres și adaugă stipulația că regula de bază nu primește eficiență numai în cazul în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare, caz în care se va proceda la măsuri reparatorii prin echivalent.
Punctul 9.1 din normele consacrate de hotărârea de guvern precizează că sintagma „indiferent în posesia cui se află în prezent"; are semnificația, pe de o parte, că incidența legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deținătorului (minister, primărie, instituție publică, societate comercială cu capital de stat, organizație cooperatistă și alte asemenea) și, pe de altă parte, are semnificația stabilirii momentului în funcție de care se face calificarea unității deținătoare, respectiv cel care deținea imobilul respectiv la data intrării în vigoare a legii („prezent"; se raportează la momentul nașterii juridice a dreptului la restituire).
Pentru darea soluției se impune a se verifica și prevederile art. 10 și 11 din lege, cu toate ipotezele reglementate de ele.
Cu raportare la situația concretă a speței se reține că terenul rămas în dispută este afectat de construcții: Ș., cămin cultural, lemnăria și WC-ul școlii. Suprafața construită este de 1122 mp (596 mp + 369 mp + 66 mp + 91 mp). Expertul, prin tabelul de mișcare parcelară, propune atribuirea în natură, canudă proprietate, în favoarea reclamanților, desprinzând atributul folosinței în beneficiul comunei. A. mod de dezlegare a raporturilor dintre părți nu poate fi adoptat pentru că dreptul de superficie, în compunerea căruia intră dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului pe care se găsește, nu poate fi consfințit pe care judecătorească atâta vreme cât nu este dată nici una dintre modalitățile de constituire a acestuia: uzucapiune (neinvocată), prin titlu - convenție, testament sau act de concesiune (între părți neexistând un acord de voință pentru constituire, testamentul și concesiunea nefiind evocată de părți) sau direct prin lege (L. 1. neprevăzând în articolele valorificate, 10 și 11, crearea unui atare drept).
Așa fiind, suprafața de 1122 mp nu se va restitui în natură pentru că pe ea se află construcții noi, fiind prezente, prin urmare, tezele art. 10 alin. 2, art. 11 alin. 3 din lege.
Diferența de 20.934 mp (22.736 mp - 1122 mp - 680 mp) din amplasamentul nr. 1 se va restitui în natură în considerarea principiului tratat și a ipotezelor art. 10 alin. 2, unde se prevede că în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate (fapt necontestat) persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă (despăgubirile acordându- se numai pentru suprafața ocupată de construcții noi), și art. 11 alin. 3 ce reglementează o împrejurare de fapt și juridică în mod identic.
Pârâții își bazează dezacordul la reparația precizată prin aceea că, pe de o parte pe terenul dinspre drumul comunal, la front, se află școala și căminul cultural, iar pe de altă parte că porțiunea din spatele construcțiilor are destinația de parc al școlii pentru care s-a obținut finanțarea subproiectului
„Renașterea parcului dendrologic Ș. O.), cu suma de 18.050 lei, că spațiului i se aplică reglementările O.U.G. 195/2005 (f. 291-543) și că, după specificațiile expertului, 779 mp sunt incluși în categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei.
Apărările se înlătură din primul punct de vedere în considerarea dezlegării procesului prin prisma articolelor 10 și 11 din lege, cea a neretrocedării restrictive, referitoare exclusiv la suprafața ocupată de construcții. În al doilea rând, se impune amintit un alt principiu din Cap. I din H.G. 250/2007, de la pct. f. N. dispune că măsurile reparatorii prevăzute de lege prevalează asupra altor proceduri care tind să înlăture de la restituirea în natură bunuri care fac obiectul acesteia. Indisponibilizările generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul L.
213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, nu prezintă relevanță în cursul procedurii contencioase ce se derulează în fața instanței de judecată. Aceeași dispoziție se reia și în punctul 6.1 alin. 2 din normele de aplicare a legii.
Imperativul O.U.G. 195/2005 urmează a fi respectat și atins în localitatea Ș.-O. prin asigurarea unor spații verzi necesare colectivității, ca obiectiv de utilitate publică, prin afectarea altor terenuri proprietate publică a unității administrativ-teritoriale și care nu conduc la ineficiența L. 1. în legătură cu terenurile preluate abuziv, ce li se cuvin notificatorilor în deplină proprietate, prin restituirea în natură, singura și adevărata repunere în situația anterioară transformării dreptului de proprietate privată, abuziv, în proprietate de stat.
Reclamanții vor primi despăgubiri în condițiile Titlului VII din L. 247/2005, inclusiv pentru casa de piatră cu patru camere, localizată în cartea funciară. Edificatul s-a demolat în proporție covârșitoare, rămânând actual numai fundația ei. Expertul a caracterizat-o ca având aspectul unei clădiri în ruină.
Pentru argumentele de până acum, acțiunea extinsă a reclamanților se va admite în parte, potrivit dispozitivului.
Cu ocazia concluziilor în fond, nici una dintre părți nu au solicitat cheltuieli de judecată de la partea adversă";.
Împ o tr iv a aces te i se n tințe au decl ar at r ecurs, în ter men leg al, p âr âț ii P.
co mune i Ș. O. ș i C. Ș. O., solicitând ca, în temeiul art. 299, art. 304 pct. 8 și 9
C.pr.civ., să se admită recursul, să se modifice în parte sentința atacată și, rejudecând cauza, să se dispună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv și pentru terenul în suprafața de 20.934 mp, situat în intravilanul localității Ș. O. între vecinii drum comunal, P. I., N. F., N. D., P. I., N. D., teren înscris in CF nr. 812
Ș. O. nr. top 102/3/1/3/2 conform raportului de expertiza topografica judiciară, planșa nr.1 și planșa nr. 2.
În motivarea recursului, a fost reprodus dispozitivul hotărârii primei instanțe, arătându-se că prin sentința civila nr. 2. pronunțata de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), instanța a dispus restituirea în natura in favoarea reclamanților si a terenului în suprafața de 20.934 mp. situat in intravilanul localității Ș. O. intre vecinii drum comunal, P. I., N. F., N. D., P. I., N. D., teren înscris in CF nr. 812 Ș. O. nr. top l02/3/1/3/2 conform raportului de expertiza topografica judiciara - planșa nr. 1 și 2.
Așa cum recurenții au învederat instanței prin C. scrise, aceasta suprafața de teren, 20.934 mp, este aferenta clădirii Scolii Generale clasele I- VIII, respectiv cuprinde curtea scolii, magazia de lemne a scolii, WC scolii, terenul de fotbal a scolii, precum si calea de acces si normala funcționare a C.ului cultural din comuna Ș. O., destinație care este evidențiata si de expert in lucrarea tehnica topografica.
Astfel, restituirea în natura a acestei suprafețe de teren nu este posibilă, întrucât sunt afectate accesul si normala funcționare a acestor instituții de învățământ și cultura.
Într-o atare situație, recurenții apreciază că instanța de fond în mod greșit a reținut ca fiind incidente art. 10 și art. 11 din L. nr. 1., în sensul ca nu pot fi restituite în natura numai exclusiv suprafețele ocupate de construcții, și anume, clădirea scolii, magazia de lemne a scolii, WC-ul școlii.
În al doilea rând, instanța de fond nu a făcut o interpretare corectă a art. 10 din lege prin prisma art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, în sensul ca nu a reținut ca suprafața de 20.934 mp are o destinație actuală de suprafața afectată accesului si utilizării normale a construcțiilor de către comunitate, adică de elevii si cetățenii din comuna, situație care va genera conflicte intre reclamanți si beneficiarii utilizării acestor instituții de învățământ și cultura din comuna.
Întrucât construcțiile sunt autorizate (fapt necontestat), nu sunt construcții ușoare sau nedemontabile, instanța de fond prin măsura dispusă, a procedat greșit, nelegal dislocând această suprafață de teren de construcțiileexistente "sugușând", "obturând" normala lor funcționare, funcționare care poate avea loc numai prin utilizarea si a terenului aferent acestora datorita destinației speciale a acestor construcții.
Așa fiind, instanța de fond trebuia sa aibă in vedere faptul ca terenul de
20.934 mp are o astfel de afectațiune, de teren aferent unor amenajări de utilitate publică, fiind incidente prevederile art. 10 alin. 2 din L. nr.1. si dispozițiilor Normei 10.3 din H.G. nr. 250/2007, precum si faptul ca reclamanții prin N. înregistrată sub nr.118/(...) au solicitat entității investita cu soluționarea notificării acordarea de despăgubiri bănești.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată, in timaț ii rec l amanț i F. N. W., F. E., F. E. G. ș iK. Lau solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca temeinică și legală și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării intimații au expus pe scurt criticile pe care recurenții le-au adus soluției primei instanțe prin recursul pe care l-au formulat, deși soluția instanței de fond este cea justă, fiind dată în deplină concordanță cu spiritul și litera L. nr. 1..
Instanța de judecată a acordat deplină aplicabilitate principiului care guvernează legile reparatorii, și anume, acela al restituirii în natură, nerestrictive a imobilelor revendicate.
L. nr. 1. instituie principiul restituirii in natura. Preeminența acestui principiu rezulta din dispozițiile art. 1 alin. 1, conform căruia, "imobilele preluate abuziv se restituie în natură sau prin echivalent, în cazurile în care restituirea în natură nu mai este posibilă", adică doar în ipoteza în care bunul nu mai există fizic sau a fost înstrăinat.
Principiul restituirii în natură este consacrat și de dispozițiile art. 7 alin. l
și ale art. 9 din același act normativ.
Analizând realitatea faptică a terenului în suprafață de 20.934 mp restituit în natură către reclamanți, consemnată prin raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că acesta este ocupat parțial de construcții, respectiv școala și căminul cultural la frontul stradal, iar pe porțiunea din spatele proprietății este amplasat terenul de fotbal al școlii, fiind astfel incidente prevederile art. 10 alin. 2 din L. nr. 1..
Pe terenul neocupat de construcții nu au fost legal instituite servituți de trecere sau alte amenajări de utilitate publică, prin urmare terenul este liber, în accepțiunea dispozițiilor L. nr. 1. și se impune restituirea în natură a acestuia.
Criticile recurenților sugerează, contrar dispoziției legale invocate, că instanța ar fi trebuit să nu restituie terenul în natură, pentru că astfel este obturat accesul recurenților la construcțiile existente.
Recurenții încearcă să facă abstracție de faptul că, construcțiile edificate de aceștia nu ocupă funcțional decât parțial terenul în litigiu și solicită ca reclamanții să primească despăgubiri pentru întreaga suprafață.
Intimații învederează faptul că, până în prezent, au fost lipsiți în mod abuziv de dreptul de proprietate, iar soluția primei instanțe a readus imobilul în patrimoniul lor. Consideră că o soluție contrară ar contraveni principiilor L. nr. 1. și echității.
In mod corect, instanța de fond a reținut că măsurile reparatorii prevăzute de L. nr. 1. prevalează asupra altor proceduri, care tind să înlăture de la restituirea în natură, bunuri care fac obiectul acesteia. Se mai reține decătre prima instanță incidența în speță a pct. 6.1 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare unitară a L. nr. 1., în sensul că, indisponibilizările generate de calificarea regimului de proprietate prin acte emise în temeiul L. nr.
213/1998 privind proprietatea publică, nu prezintă relevanță juridică atunci când vin în concurs cu principiul reparației în natură.
Recursul este fondat în parte.
Cerere a de che mare î n judec ată .
Reclamanții au învestit instanța T. B. N. cu o plângere întemeiată pe dispozițiile L. nr. 1., republicată, având ca obiect anularea Dispoziției nr.
190/(...), emisă de P. comunei Ș. O., cu consecința restituirii în natură a imobilelor obiect al notificării soluționate prin sus-menționată D.
Cu pr iv ire l a c ircu ms tanțele de f ap t ale c auze i .
Prin D. nr. 190/(...), emisă de P. comunei Ș. O., în baza sentinței civile nr. 1. a T. B. N., s-a respins cererea reclamanților, de restituire în natură, precum și de acordare de despăgubiri bănești, pentru terenul în suprafață de
24681 mp, înscris în CF nr. 812 Ș. O., nr. top 102/3/1 și pentru imobilul construcție, casă cu 8 (4) camere, motivat pe faptul că din actele depuse la dosarul aferent notificării nu rezultă dovada dreptului de proprietate sau de fost proprietar al imobilului revendicat și nici calitatea de moștenitor al foștilor proprietari potrivit art. 3 lit. a și art. 4 alin. 2 din L. nr. 1., republicată.
S-a constatat, totodată, că partea din notificare cu privire la utilaje a fost soluționată prin art. 4 din Dispoziție nr. 124/(...), menținut prin sentința civilă nr. 1. a T. B. N. (f. 15 - 18 dosar fond).
Din referatul care a stat la baza emiterii acestei Dispoziții (f. 32 - 35 dosar fond), rezultă faptul că imobilul litigios a trecut la stat în baza Decretului nr. 187/1945, aspect confirmat, de altfel, și de adresa nr. 280/(...), emisă de P. comunei Ș. O. (f. 55 dosar fond).
Prin N. formulată în temeiul L. nr. 1., cu nr. 118/(...), petenții F. N., F. E., F. E. G. și K. L. au solicitat restituirea în echivalent bănesc a imobilului compus din teren și construcții, înscrise în CF nr. 256 Ș. O., și care au constituit proprietatea tabulară a lui A. E., născută Mattencloid, soția baronului A. Genoni (f. 91-92), această notificare fiind inițial soluționată prin D. nr. 124/(...) (f. 82 - 85 dosar fond).
D. nr. 124/(...) a fost contestată în instanță pe calea unei plângeri formulate în condițiile L. nr. 1., plângere care a fost soluționată prin sentința civilă nr. 151/F/(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...) (f. 66 - 74 dosar fond).
Prin această sentință s-a statuat că reclamanții sunt persoane îndreptățite în temeiul L. nr. 1. cu privire la imobilul din CF nr. 256 Ș. O.; că imobilul din CF nr. 812 Ș. O., nr. top 102/3/1, teren în suprafață de 24681 mp, și construcție, constând din casă din piatră cu patru încăperi, fac obiectul L. nr. 1., P. fiind obligat să soluționeze pe fond notificarea reclamanților cu privire la acest imobil (f. 74 dosar fond).
D. nr. 190/(...) a fost emisă în temeiul obligației stabilite în sarcina P.ui comunei Ș. O., prin sentința civilă nr. 151/F/(...) a T. B. N., pronunțată în dosar nr. (...), astfel încât, raportat la cele statuate prin această sentință, în actualul cadru procesual nu se mai contestă calitatea reclamanților de persoane îndreptățite în temeiul L. nr. 1. cu privire la imobilul litigios, și nici împrejurarea dacă acest teren face sau nu obiectul L. nr. 1., ci doarposibilitatea de restituire în natură a terenului din CF nr. 256 Ș. O., teren în suprafață de 24681 mp.
Prin expertiza tehnică judiciară întocmită în fața instanței de fond de către expert P. V. (f. 393 - 433 dosar fond), s-a procedat la identificarea faptică a terenul intravilan în suprafață de 24681 mp, din CF nr. 812 Ș. O., nr. top
102/3/1, prin indicarea vecinătăților, a situării, a ramului de cultură.
Din concluziile acestui raport de expertiză rezultă faptul că pe terenul în suprafață totală de 22736 mp, colorat cu culoare roșie în planșa nr. 1 anexă la expertiză, sunt edificate următoarele construcții: Ș. Generală, construcție nouă, edificată de către C. Ș. O. în anul 1964, terenul de sub școală având suprafața de 596 mp; clădire cu destinație de C. C., edificată în anul 1956 de către C. Ș. O., suprafața de teren afectată de această clădire fiind de 369 mp; clădire în ruină, existând doar fundația, edificată în anul 1880, și care reprezintă fostul conac, evidențiat în CF ca fiind casă de piatră cu patru încăperi, terenul ocupat de această clădire fiind de 680 mp; clădire cu destinație de lemnărie pentru școală, edificată în anul 1970 de către C. Ș. O., aceasta fiind o clădire din scândură care ocupă o suprafață de 91 mp teren; clădire cu destinație de WC pentru școală, construită din cărămidă, cu acoperiș de țiglă, edificată de către C. Ș. O., și care ocupă un teren în suprafață de 66 mp; teren de sport cu suprafața de 1017 mp, suprafață asfaltată, pentru Ș. Generală.
Expertul a precizat că toate aceste imobile se identifică cu nr. topografic
102/3/1/3/2 din CF nr. 812 Ș. O., expertul propunând prin raportul de expertiză ca suprafața de teren de 22736 mp, cu forma, dimensiunile și vecinătățile descrise de planul de situație, P. nr. 2, să fie restituit și întabulat pe reclamanți, împreună cu vechea construcție, reprezentând fostul conac, și care ocupă o suprafață de teren de 680 mp, iar construcțiile noi, reprezentând Ș. Generală, C.ul C., magazia de lemne și „WC-ul, amplasate pe acest teren, să fie întabulate în favoarea C. Ș. O., ca reprezentând domeniu public, cu instituirea unui drept de superficie asupra terenului de sub construcții, sau cu un drept de concesionare pe o perioadă de timp, conform înțelegerii dintre părțile în litigiu (f. 398 dosar fond).
Se poate astfel constata că prin expertiza pe care a întocmit-o, expertul a propus soluții pentru cereri cu care instanța de judecată nu a fost legal învestită, și asupra cărora instanța nu se putea legal pronunța, date fiind dispozițiile exprese ale art. 129 alin. final C.pr.civ. - potrivit cărora, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc doar asupra obiectului cererii deduse judecății -, respectiv, asupra unei cereri în stabilirea unui drept de superficie sau a unui drept de concesionare.
Pe de altă parte, se constată că prin soluția expertului, îmbrățișată de altfel de către prima instanță, se ajunge la situația în care se restituie în natură nu numai terenul de sub construcțiile noi, reprezentând Ș. Generală, C.ul C., magazia de lemne și „WC-ul, dar și terenul aferent normalei exploatări și utilizări a acestor construcții, contravenindu-se astfel dispozițiilor L. nr. 1., ale H.G. nr. 250/2007, ale L. nr. 213/1998 - dat fiind că, potrivit inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al C. Ș. O., atestat prin A. nr. 46, publicată în M. O. nr. 647 bis/(...) (f. 18 - 19 dosar recurs), aceste construcții fac parte din domeniul public al comunei Ș. O. -, precum și ale O.U.G. nr.
195/2005.
Cu pr iv ire l a d ispoz iț iile leg ale apl ic ab ile î n speț ă .
L. nr. 1., republicată, instituie, prin dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 7 alin. 1 și art. 9, regula restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, și care se circumscriu dispozițiilor acestei legi, în favoarea persoanelor îndreptățite.
Art. 1 alin. 2 prevede că în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, care pot să constea fie în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, fie în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în timp ce alin. 4 al aceluiași articol prevede că măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., republicată, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în înțelesul prezentei legi, constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, precum și, în conformitate cu art. 4 alin. 2, moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Alin. 3 al aceluiași art. 4 prevede că succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea, sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, cererea de restituire având valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Art. 4 alin. 4 prevede că de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Prin prisma dispozițiilor art. 3 și art. 4 din L. nr. 1., republicată, mai sus citate, coroborat cu cele statuate prin sentința civilă nr. 1. a T. B. N., reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în baza
L. nr. 1. pentru imobilul litigios.
Art. 11 din L. nr. 1., republicată, prevede următoarele: „(1) Imobilele expropriate si ale caror constructii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui in natura persoanelor indreptatite, daca nu au fost instrainate, cu respectarea dispozitiilor legale. Daca persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislatiei in vigoare.
(2) In cazul in care constructiile expropriate au fost demolate partial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie in natura cu constructiile ramase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent. Daca persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea diferentei dintre valoarea despagubirii primite si valoarea constructiilor demolate asa cum a fost calculata in documentatia de stabilire a despagubirilor, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislatiei in vigoare.
(3) In cazul in care constructiile expropriate au fost integral demolate si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi, autorizate, cea afectata servitutilor legalesi altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent. Dispozitiile art. 10 alin. (3), (4), (5) si (6) se vor aplica in mod corespunzator.
(4) In cazul in care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru intregul imobil.
(5) Valoarea constructiilor expropriate si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.
(6) Valoarea constructiilor expropriate, care nu se pot restitui in natura si a terenurilor aferente acestora se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. (7) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor reparatorii in echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care nu se poate restitui in natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).
(8) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4), masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv";.
Art. 10 din L. nr. 1., republicată, reglementează în detaliu care este modalitatea de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, după cum urmează:
„(1) In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) In cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate in mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
(3) Se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile.
(4) Se restituie in natura inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora, ori lucrarile aprobate au fost abandonate.
(5) Se restituie in natura si terenurile pe care, ulterior preluarii abuzive, s-au edificat constructii autorizate care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, daca persoana indreptatita achita acesteia o despagubirereprezentand valoarea de piata a constructiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
(6) In cazul imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale, persoana indreptatita beneficiaza de restituirea in natura pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc in echivalent.
(7) Dispozitiile alin. (6) se aplica in mod corespunzator si imobilelor rechizitionate in baza L. nr. 139/1940 si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse in timpul razboiului, daca proprietarii nu au primit despagubiri.
(8) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.
(9) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
(10) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (6), masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
(11) Este interzisa instrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire in natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate publica. Interdictia subzista pe o perioada de 5 ani, calculata cu incepere de la data emiterii deciziei/dispozitiei de acordare de masuri reparatorii in echivalent motivata pe afectarea acestuia.
Art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007 în redactarea inițială, prevedea că în toate cazurile entitatea învestită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a subfeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea), existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea. În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane. Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor, este atributul entității învestite cu soluționarea notificărilor,urmând a fi avute în vedere, de la caz la caz, atât servituțile legale, cât și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. P. alin. (11) al art. 10 din lege interzic înstrăinarea sau schimbarea destinației imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă datorită afectării acestuia unei amenajări de utilitate publică. Interdicția instituită de acest text legal subzistă pe o perioadă de 5 ani, calculată cu începere de la data emiterii deciziei/dispoziției de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, motivată pe afectarea acestuia unei amenajări de utilitate publică.
În temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, Curtea constată că nu este posibilă restituirea în natură, în maniera propusă de expertul V. T. P., a terenului de sub construcțiile noi, precum și a terenului absolut necesar pentru folosirea și exploatarea normală a acestor construcții - acest teren putând fi apreciat ca având destinația de teren aferent unor amenajări de utilitate publică, în sensul dispozițiilor art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007 în redactarea inițială, raportat la A. nr. 46 prin care se atestă inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al C. Ș. O., inventar din care fac parte și aceste construcții noi (f. 18-19 dosar recurs) - , respectiv, a terenului reprezentând terenul de sport, în suprafață de 1017 mp, și care, conform susținerilor expertului, este asfaltat (f. 395 dosar fond), impunându-se așadar, refacerea raportului de expertiză pentru a se stabili cu certitudine care este suprafața efectivă de teren liberă în accepțiunea L. nr. 1. și a H.G. nr. 250/2007, în redactarea inițială.
Pentru o atare finalitate se impune ori completarea raportului de expertiză de către același expert, ori refacerea raportului de expertiză, demers care se poate realiza doar în condițiile art. 312 alin. 3 C.pr.civ.
Cu alte cuvinte, față de împrejurarea că prin hotărârea primei instanțe nu s-a cercetat practic fondul cauzei sub acest aspect, și că pentru justa soluționarea a litigiului este necesară administrarea de probe noi, care nu pot fi administrate în recurs, Curtea constată, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 3 C. proc. civ., că este necesară casarea în parte a hotărârii recurate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, doar cu privire la cererea reclamanților de restituire în natură a terenului în suprafață de
20934 mp, urmând ca în rejudecare să se administreze fie o completare a raportului de expertiză deja efectuat, fie o nouă expertiză, pentru a se stabili care este suprafața efectivă de teren absolut necesară pentru folosința și exploatarea normală a construcțiilor noi, reprezentând Ș. Generală, C.ul C., magazia de lemne și „WC-ul, întrucât această suprafață nu este susceptibilă de restituire în natură în temeiul L. nr. 1., neputând fi considerată teren liber în accepțiunea acestei legi - acest teren putând fi apreciat ca având destinația de teren aferent unor amenajări de utilitate publică, în sensul dispozițiilor art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007 în redactarea inițială - ; se va stabili prin expertiză dacă acest teren este sau nu afectat de servituți subterane ori supraterane care să deservească aceste construcții, care să impieteze asupra restituirii în natură a acestui teren; se va stabili dacă terenul de sport, despre care expertul P. V. afirmă că este o suprafață asfaltată, se circumscrie sau nu dispozițiilor art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, în redactarea inițială; se va stabili eventuala incidență în cauză, cu privire la acest teren, a O.U.G. nr. 195/2005, act normativ care prevede obligativitatea asigurării unor spații verzi necesare colectivității, ca obiectiv de utilitate publică, prin eventuala afectare a unei părțidin teren proprietății publice a unității administrativ-teritoriale; se va stabili dacă terenul situat sub construcția reprezentând vechiul conac este sau nu susceptibil de restituire în natură prin prisma dispozițiilor legale mai sus invocate.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. 3 C.pr.civ., se va admite în parte recursul pârâților, conform dispozitivului prezentei decizii, respectiv, se va casa în parte sentința recurată, în ceea ce privește restituirea în natură a terenului în suprafață de 20.934 mp, inclusiv fundația fostului conac și a terenului în suprafață de 1098 mp și, în aceste limite, se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe T. B.-N..
În temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ., vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate.
Urmează ca în rejudecare, în raport de concluziile expertizei ce se vor efectua, să se stabilească în concret care este suprafața efectivă susceptibilă de restituire în natură în favoarea reclamanților, și care reprezintă teren liber în accepțiunea L. nr. 1., și, totodată, care este suprafața de teren absolut necesară pentru folosința și exploatarea normală a construcțiilor noi și dacă, sunt sau nu incidente în cauză dispozițiile O.U.G. nr. 195/2005.
Instanța de rejudecare va putea administra orice alte probe în limitele de rejudecare stabilite prin prezenta decizie, în vederea justei soluționări a cauzei.
Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâții P. C. Ș. O. ȘI C. Ș. O., împotriva sentinței civile nr. 2. din (...) a T. B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în parte, în ce privește restituirea în natură a terenului în suprafață de 20.934 mp, inclusiv fundația fostului conac și a terenului în suprafață de 1098 mp și, în aceste limite, trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe T. B.-N..
Menține dispozițiile sentinței atacate în ce privește anularea Dispoziției nr. 190/(...) și obligarea P.ui să emită o nouă dispoziție pentru acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul de 1122 mp și pentru construcția cu patru camere demolată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. C.
GREFIER A.-A. M.
Red.CMC/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: C.I.
| ← Decizia civilă nr. 683/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 102/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
