Decizia civilă nr. 69/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 69/RR/2012
Ședința publică din 02 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-A. POP JUDECĂTORI : C.-M. CONȚ
I.-D. C.
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții P. C. Ș.- O. și C. Ș.-O., PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 7 din 29 iunie 2012 a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimata D. E.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta revizuienților, doamna avocat C. L.-M., care arată că se prezintă în substituirea doamnei avocat B. N.- G., conform delegației de substituire pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire formulată de revizuienții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., a fost introdusă și motivată în termen legal, a fost comunicată părții adverse și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la prezentul dosar a fost acvirat dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
Având în vedere că intimata are angajat apărător, Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da intimatului și reprezentantului acesteia posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentanta revizuienților, doamna avocat C. L.-M., care arată că se prezintă în substituirea doamnei avocat B. N.-G., lipsă fiind intimata și reprezentantul acesteia.
Reprezentanta revizuienților arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești, iar în temeiul art. 326 alin. 3 C. acordă cuvântul reprezentantei revizuienților pentru a pune concluzii pe admisibilitatea cererii de revizuire și cu privire la faptele pe care se întemeiază.
Reprezentanta revizuienților arată că în opinia sa, cererea de revizuire formulată de revizuienții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., împotriva deciziei civile nr. 7 din 29 iunie 2012 a Curții de A. C. este admisibilă, având în vedere că această cerere de revizuire a fost formulată în termenul legal și este legală pentru că un capăt de cerere nu a fost niciodată soluționat.
În concluzie, reprezentanta revizuienților solicită admiterea cererii de revizuire pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de (...) sub nr. (...), revizuienții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., în contradictoriu cu intimatul D. E., au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 7/(...) a Curții de A. C. pronunțată în dosarul nr. (...), în sensul admiterii recursului declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr. 9. a T. B. N. și al respingerii recursului declarat de reclamantul D. E., împotriva aceleiași hotărâri.
În motivarea cererii, revizuienții au arătat că sunt incidente prevederile art. 322 pct. 1 C. întrucât dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire.
Astfel, instanța de recurs a respins recursurile declarate de pârâții revizuienți și a pronunțat o hotărâre irevocabilă, fixând termen de judecată la data de (...) pentru completarea probațiunii. Aceste dispoziții nu pot fi aduse la îndeplinire întrucât probațiunea nu poate fi administrată într-o cauză soluționată irevocabil. O astfel de soluție duce la concluzia fie că recursul a fost soluționat fără a se administra probele utile și pertinente, fie recursul nu a fost soluționat, fiind necesară administrarea de probe.
În speță este incident și motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C., în sensul că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
În acest sens, deși intimatul nu a formulat un petit prin care să solicite constatarea calității de persoană îndreptățită asupra imobilului, instanța de recurs a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în C.F. nr. 382 Ș. - O.
De asemenea, prin recursul declarat împotriva hotărârii primei instanțe, reclamantul nu a solicitat modificarea hotărârii în sensul constatării calității sale de persoană îndreptățită cu privire la întreg imobilul ci, a cerut doar restituirea întregii cote de proprietate deținută de antecesorii săi din imobilul înscris inițial în C.F. nr. 382 Ș. - O. și acordarea de despăgubiri pentru imobilul nerestituibil în natură.
Nu era necesar ca instanța de recurs să se pronunțe în mod distinct asupra calității reclamantului de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii, ci trebuia să arate doar dacă acesta își justifică această calitate și în privința cotei de ¼ parte a coproprietarei tabulare D. A..
Instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii de restituire în natură în condițiile în care a menținut din hotărârea recurată doar dispozițiile privind anularea parțială a dispoziției emisă de pârât privind menținerea art. 4 - 8, privind respingerea excepției calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată.
Astfel, pe de o parte, instanța de recurs admite recursul, iar dacă nu face precizarea că l-a admis în parte, înseamnă că la admis în întregime, iar pe de altă parte, nu dispune modificarea sentinței pronunțată la fond, în sensul restituirii în natură către reclamant a întregului imobil construcție, în sensul acordării unui drept special de folosință asupra terenului aferent întregii construcții și nu se pronunță asupra menținerii dispozițiilor privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, astfel încât hotărârea cuprinde motive contradictorii care nu pot fi aduse la îndeplinire.
În opinia revizuienților, dispozițiile instanței de recurs trebuiau să fie clare, în sensul de a preciza pentru ce cotă din imobil, reclamantul este persoană îndreptățită.
Prin prisma gradului de rudenie care îl invocă, nepot de frate, reclamantul nu poate face dovada calității de moștenitor și implicit dovada calității de persoană îndreptățită decât prin certificat de moștenitor eliberat după fiecaredintre cei 4 coproprietari tabulari, or, reclamantul a depus doar acte de stare civilă care atestă gradul de rudenie față de coproprietarii tabulari. Nepotul de frate, respectiv clasa colateralilor privilegiați, nu face parte din categoria moștenitorilor rezervatari, astfel că poate fi înlăturat de la moștenire de către rudele din clasa întâi de moștenitori legali sau de către legatarii universali.
Se apreciază că instanța de recurs trebuia să soluționeze cauza cu respectarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a coroborat cu art. 4 alin. 2 din L. nr.
10/2001 și pct. 4.2, pct.4.4 din H.G. nr. 250/2007, prevederi care condiționează acordarea măsurilor reparatorii de calitatea de moștenitor și nu de calitatea de succesor cu vocație generală sau de legătura de rudenie.
Raportat la data decesului coproprietarilor tabulari, la analiza calității de moștenitor a revendicatorului trebuiau avute în vedere dispozițiile art. 659 - 663
Cod civil, coroborat cu art. 671 - art. 675 Cod civil, art. 481 - art. 843 Cod civil, din care rezultă că, colateralii privilegiați pot fi excluși de la moștenire pe baza principiului proximității gradului de rudenie, astfel că ar putea fi excluși de la moștenire prin instituirea unui legat universal, iar aceștia nu au calitatea de moștenitori rezervatari.
Mai mult, din înscrierile de sub B.1,2 din C.F. nr. 382 Ș. - O., rezultă în mod clar că D. L. și D. A. erau căsătorie, iar la dosar nu s-au depus certificatele de deces ale lui L. G. și W. O., astfel încât nu există certitudinea că aceștia au decedat înaintea celor două coproprietare tabulare.
Pârâtul a emis ulterior dispoziției atacate, o altă dispoziție cu nr. 34/(...), prin care a revocat dispoziția inițială, iar revendicatorul nu a înțeles să atace această din urmă dispoziție.
Intimatul D. E.S a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingereacererii de revizuire ca nefondată (f.12-13).
În susținerea poziției procesuale, intimatul a arătat că motivele de revizuire invocate de revizuienți nu sunt întemeiate deoarece instanța de recurs a aplicat în mod corect prevederile legale procesuale referitoare la casarea unei hotărâri, în cauză impunându-se doar o casare parțială. În mod legal, instanța de recurs a stabilit că intimatul are calitatea de moștenitor pentru întregul imobil, însă datorită confuziilor din expertiza tehnică s-a dispus efectuarea unei noi expertize pentru stabilirea exactă a imobilului restituibil.
Instanța de recurs a stabilit conform îndrumărilor deciziei nr. XX/(...) a
Î.C.C.J. că îi revine plenitudinea de competență în a analiza aplicarea legii speciale și a constata atât calitatea de persoană îndreptățită, cât și întinderea dreptului restituibil.
Celelalte motive invocate de recurenți au făcut obiectul recursului și tind la rejudecarea aspectelor care au fost hotărâte în mod irevocabil.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de revizuire invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 92/F/(...) a Tribunalul Bistrița Năsăud, pronunțată îndosarul nr. (...), s-a admis contestația formulată de contestatorul E. D. și, în consecință:
- s-a anulat în parte Dispoziția nr.48/(...), emisă de P. comunei Ș.-O.
- s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului asupra cotei de ¾ părți din imobilele construcții înscrise în c.f.382 Ș.-O.,aferente nr.top.17/5 inițial 17/5/2 și 17/5/3 și din imobilele terenuri cu aceste nr.top.
- s-a dispus restituirea în natură către contestator a spațiilor din casa cu etaj înscrisă în C. Ș.-O., spații constând în:o la subsol: - becio la parter: - sală cu destinație biserică, bucătărie, 2 ateliere, 1 magazie, 1 garaj și birou P.S.I.;o la etaj: - sală de ședințe, camera agricolă, birou pentru primar, hol, birou viceprimar, birou secretariat, birou contabilitate, grup sanitar compus din oficiu și baie așa cum sunt identificate în completarea raportului de expertiză întocmit de ing.expert Pop V., completare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre cu modificările instanței privind viitorii proprietari ai spațiilor ce intră în componența Spațiului I și II - din completarea raportului de expertiză, viitorul proprietar al spațiului I va fi S. Român, iar al spațiului II - contestatorul.
- s-a dispus acordarea către contestator a unui drept special de folosință, în condițiile art.2 al.1 din O.U.G.nr.184/2002, asupra terenului aferent construcțiilor restituite în natură, respectiv asupra celui identificat cu nr.top.noi 17/5/2/II, 17/5/3/II în completarea raportului de expertiză;
- s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă dedespăgubiri în condițiile Titlului VII din L.247/2005 pentru terenul în suprafață de 4344 mp (neaferent spațiilor de locuit), aferente nr.top.17/5/1, 17/5/2, 17/5.
S-au menținut dispozițiile de la art.4, art.5, art.6, art.7, art.8 din dispoziția atacată.
S-a respins excepția ridicată prin întâmpinare de intimați, privind excepția lipsei calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a contestatorului.
S-a admis în parte cererea de cheltuieli de judecată a contestatorului și au fost obligați intimații, în solidar, să-i plătească cu acest titlu suma de 1500 lei, reprezentând onorariu expertiză.
Din actele dosarului, respectiv documentația ce a stat la baza emiterii Dispoziției nr.48/(...), actele de deces ale coproprietarilor D. L., D. V., D. Ernest, raportul de expertiză, completarea raportului de expertiză, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Notificarea înregistrată la B. E. J. M. M. sub nr.1244/2001, contestatorul a solicitat restituirea în echivalent bănesc a imobilelor teren și construcții înscrise în C. Ș.-O., motivând că este fiul lui D. E. decedat la data de
(...) și nepotul de fiu al lui D. E. proprietar tabular asupra imobilelor arătate.
Notificarea a fost adresată P. B.-N. și înregistrată la această instituție sub nr.9979 din (...), instituția întocmind fișa notificării reține că imobilele solicitate de contestator sunt construcții și teren înscrise în C.F.nr.382 Ș.-O.
Notificarea a fost ulterior înregistrată la P. comunei Ș.-O. sub nr.1294/(...).
În soluționarea notificării a fost emisă Dispoziția nr.48 din (...) de către P.
C. Ș.-O., notificarea fiind înțeleasă și soluționată ca o cerere de măsuri reparatorii în calitatea contestatorului de succesibil a coproprietarului de C. Ș.-O.
Prin dispoziția arătată :
- s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului D. E. cu privire la cota de ¼ parte din imobilul casă din piatră cu etaj, 8 locuințe ( în prezent sediul Primăriei comunei Ș.-O.) și din terenul de 7281 mp situate în intravilanul localității Ș.-O., în calitate de moștenitor (nepot de unchi) a fostului proprietar al imobilului, respectiv D. E.
- s-a dispus restituirea în cotă de ¼ părți din imobilul casă din piatrădescrisă mai sus, conform situației de ieșire din indiviziune;
- s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând îndespăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru cota de ¼ parte din imobilul teren în suprafață de 7.281mp, respectiv pentru suprafața de 1820 mp înscrisă în C. Ș.-O. nr.top.17/5/2, 17/5/3; 17/4;
- s-a constatat că nu este posibilă compensarea cu alte bunuri sauservicii a terenurilor în suprafață de 1820 mp, întrucât P. nu deține astfel de terenuri pentru a putea fi oferite în compensare conform enunțului emis de P. C. Ș.-O. înregistrat sub nr.1312/(...);
- s-a constatat că, contestatorul și antecesorii săi nu au primit despăgubiri pentru imobilele preluate;
- s-a respins cererea cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentruimobilele înscrise în C. Ș.-O. nr.top.333/1/a/3i/1 și 333/1/a/3i/2 identificate ca fiind criptă, întrucât nu face obiectul L.10/2001;
- s-a redirecționat capătul de cerere cu privire la imobilul teren în suprafață de 2224 mp înscris în C. Ș.-O. top.15/5/1 Consumcoop-ului Ș.-O., ca deținător;
- s-a redirecționat capătul de cerere privind imobilul agricol în suprafață de 18.8911 din C.F.Ș. -O. top.117/3/2; 445/i/2; 445/1/2/2 Comisieilocale pentru aplicarea L.18/1991, în conformitate cu art.5 Titlul I din
L.247/2005, terenul fiind situat în extravilanul localității;
S-a reținut în privința calității de persoană îndreptățită a contestatorului că din analiza actelor depuse la dosar reiese că îndreptățirea este doar cu privire la cota de ¼ parte din imobilele casă și teren ce a aparținut def.D. Ernest (fratele tatălui), nu și pentru ceilalți coproprietari, respectiv D. L., D. A. și D. V., întrucât după aceștia nu a depus acte doveditoare a calității de moștenitor.
S-a apreciat ca tardiv depusă procura de reprezentare de către contestator a fratelui său D. Ernest, în conformitate cu art.22 din L.10/2001.
În privința restituirii cotei de ¼ părți din construcții, în care în prezent funcționează P. comunei Ș.-O., s-a reținut că poate fi restituit în natură, nu și terenul pentru care se propune acordarea de despăgubiri.
Prima instanță a apreciat că dispoziția atacată este nelegală și neîntemeiată în parte, după cum se va arăta în cele ce succed.
Imobilul teren și construcție înscrise în C. Ș.-O. nr.top.17/5 cu privire la care se poartă litigiul a fost, începând cu 1 septembrie 1942, proprietatea tabulară a lui D. L., soția lui L. G., D. A. - soția lui W. O., D. E. și D. V., așa cum rezultă din procesul-verbal de carte funciară.
La data de 23 iunie 1962 se înscrie, în baza adresei nr.1847 - 340 - XIV Raionul a R. B., aprobat de S. P. al R. B., dreptul de proprietate, conform L.187/1945 în favoarea S.ui Român.
Se constată astfel că preluarea în proprietatea statului, de la cei patru coproprietari s-a făcut în mod abuziv, situația încadrându-se în art.2 lit.";i"; din L.10/2001.
Sub aceste aspecte dispoziția atacată este corectă.
În privința calității de persoană îndreptățită a contestatorului, dispoziția face o aplicare corectă prin prisma actelor de stare civilă depuse la dosar, reținând îndreptățirea contestatorului în calitate de succesibil al coproprietarului deposedat D. E., pe baza actului de naștere al lui, a fișei familiale, a actului de deces al antecesorului său și a certificatului de deces al coproprietarului tabular D. E..
Din aceste acte de stare civilă rezultă rudenia dintre contestator și coproprietar tabular arătat, respectiv aceea de nepot de frate.
S-a constatat că în mod corect s-a apreciat, deși nu se motivează ca aplicabile disp.art.4 al.3 din L. nr.10/2001, în sensul că, contestatorul, deși nu este moștenitor legal în sensul art.4 al.2 din lege, nefiind făcută dovada acceptăriimoștenirii, este succesibil ce are vocație succesorală, prin cererea de restituire fiind repus în termenul de acceptare a succesiunii.
Pe parcursul soluționării notificării, entitatea investită cu soluționarea ei, având în vedere că proprietari ai imobilelor solicitate sunt alături de D. E. și coproprietarii D. L., D. A. și D. V., a făcut solicitării contestatorului de depunere a actelor necesare pentru a face dovada de succesibil și după acești coproprietari, însă, deși contestatorul a solicitat amânarea termenului de depunere a actelor solicitate, nu le-a depus până la soluționarea notificării.
În cursul judecării prezentei contestații, contestatorul depune actele de deces ale coproprietarilor D. L., D. V..
Din aceste acte de stare civilă, rezultă legătura de rudenie a contestatorului față de cei doi coproprietari mai sus arătați, aceeași ca și față de coproprietarul D. E., respectiv nepot - rudă de gr.III, cei trei coproprietari fiind frați cu antecesorul contestatorului D. Jeno (E.).
Față de această situație, s-a impus a se constata, pentru identitate de raționament, făcut de entitatea ce a soluționat notificarea în privința coproprietarului D. E. că, contestatorul are îndreptățire la măsuri reparatorii prin restituire în natură și pentru cotele celorlalți doi coproprietari.
Faptul că actele doveditoare ca persoană îndreptățită a contestatorului după acești doi coproprietari, D. V. și D. L. au fost depuse doar în cursul judecății contestației, nu constituie un impediment pentru a le da relevanța cuvenită, întrucât s-ar îngrădi accesul liber la justiție.
Sintagma folosită de legiuitor în art.23 din L. nr.10/2001 pentru depunerea actelor doveditoare „până la soluționarea notificării"; nu are în vedere numai faza administrativă, ci trebuie înțeles că are în vedere și faza judiciară, întrucât nu se face nici o distincție între cele două faze procesuale de soluționare a notificării, iar instanța investită cu soluționarea contestației împotriva dispoziției administrative de soluționare a notificării, are competența de a verifica legalitatea și temeinicia acestora prin raportare la alte acte decât cele prezentate de titularul notificării entității de aplicare a L. nr.10/2001.
De altfel, dispozițiile L. nr.10/2001 nu interzice completarea probatoriului în etapa judiciară.
Contestatorul nu a depus însă acte de stare civilă pentru a dovedi calitatea de succesibil după coproprietara D. A., astfel că nu a putut fi reținută calitatea de succesibil după această coproprietară și, deci nu s-a putut reține nici calitatea de persoană îndreptățită .
S-a reține de instanța de fond că, potrivit declarației date de contestator în considerarea art.5 din L. nr.10/2001, nici el și nici antecesorii lui, coproprietari tabulari, nu au fost despăgubiți la data preluării imobilelor în baza unor acorduri internaționale încheiate de S. Român cu R. F.
Față de cele expuse, contestația s-a admis, constatându-se calitatea contestatorului de persoană îndreptățită la restituirea în natură a dreptului de proprietate în cotă de ¾ părți, corespunzător cotelor de coproprietate ale coproprietarilor deposedați, def.D. E., D. V. și D. L., s-a dispus restituirea în natură a dreptului în cotă de ¾ părți a imobilului casă cu etaj înscris în C. Ș.-O., corespunzător identificărilor din completarea raportului de expertiză întocmită de ing.exp.Pop V., cu modificările instanței din tabelul de mișcare parcelară în sensul că, spațiul nr.2 se atribuie contestatorului fără cota din anexele gospodărești, respectiv din magazie, garaj și magazie de lemne, aceste construcții nefiind înscrise în c.f., astfel că nu este dovedit că au aparținut antecesorilor contestatorului.
În considerarea calității de cetățean francez a contestatorului, așa cum rezultă din actul de identitate al acestuia, instanța de fond a constatat că cerereade acordarea a unui drept special de folosință a terenurilor aferente construcțiilor este întemeiată și, în consecință, s-a acordat acestuia un drept de folosință special asupra terenului aferent construcțiilor atribuite, respectiv asupra terenului aferent, așa cum a fost identificat prin completarea raportului de expertiză, cu excepția top.17/1/2/I/II, care nu a aparținut antecesorului contestatorului.
Pentru a acorda acest drept, instanța de fond a apreciat întemeiată cererea prin prisma disp.art.2 din O.U.G.nr.184/2002 aprobată cu modificările prin L. nr.48/2004.
De asemenea, au fost avute în vedere și disp. art.44 al.2 din Constituție, precum și cele ale L. nr.312/2005 și art.3 din Titlul X din L. nr.247/2005.
Instanța de fond a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII
- din L. nr.247/2005 pentru terenul în suprafață de 3023 mp, ce nu este aferent construcției atribuite ( 339 mp - dreptul aferent cotelor celor 3 coproprietari) -
373 mp ( teren aferent construcției atribuite).
S-a apreciat de instanță că cererea de acordare de despăgubiri pentru teren este întemeiată și față de disp.art.1 al.2 din L.10/2001 modif.și față de faptul că oferta pentru un alt amplasament de teren făcută de intimați, a fost refuzată de contestator.
S-a avut în vedere de instanță că, contestatorul nu și-a modificat cererea inițială de acordare de despăgubiri pentru terenul neaferent construcțiilor.
În aceste condiții, terenurile neaferente construcțiilor atribuite prin completarea raportului de expertiză, contestatorului, respectiv cele identificate cu nr.top.17/1/2/2 în suprafață de 1058 mp și cota de ½ din suprafața aferentă nr.tp.17/5/1/4/1 în suprafață de 1005 mp să rămână pe vechiul proprietar.
Instanța de fond a menținut celelalte dispoziții ale dispoziției, nefiind atacate.
În privința cererii de acordare de cheltuieli de judecată, formulată de contestator, instanța de fond, în baza art.274 și 276 din Codul de procedură civilă, a admis în parte cererea și a obligat intimații să plătească contestatorului suma de 1500 lei cu acest titlu, reprezentând onorar de expertiză.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recursuri în termen legal atâtreclamantul, cât și pârâții.
Reclamantul a solicitat casarea ei, rejudecarea plângerii, în sensul admiteriiei așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului său, reclamantul învederează că, din cuprinsul cărții funciare, rezultă că cei patru coproprietari tabulari sunt frați, fiind mătușile, respectiv unchii contestatorului, astfel că dovada calității de succesor după 3 dintre aceștia face dovada și după cel de-al patrulea. În cursul recursului, urmează a se proba și moartea celui de-al patrulea proprietar tabular, respectiv a mătușii reclamantului, D. A.
În ceea ce privește identificarea imobilului, expertiza efectuată în cauză, nu stabilește cu certitudine suprafața ocupată de alte construcții cu caracter durabil, ce nu poate fi restituită în natură și cea aferentă construcțiilor preluate de la antecesorii reclamantului, precum și unor construcții ușoare, demontabile, ce pot fi ridicate sau a unora edificate fără autorizație, care, de asemenea poate restituită în natură, impunându-se casarea în scopul completării probațiunii sub acest aspect.
Pârâții au solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul respingeriisolicitării reclamantului de recunoaștere a calității de persoană îndreptățită la restituire și după proprietarii tabulari D. Luiza și D. V., întrucât reclamantul nu a făcut dovada acestei calități prin acte anexate notificării, fiind încălcate prevederile art. 23 din L. nr. 10/2001.
În mod greșit s+a mai dispus restituirea unor spații care, în prezent, sunt birouri în care își desfășoară activitatea angajații primăriei.
Ulterior, pârâții au depus o dezvoltare a motivelor de recurs, care, însă, așa cum rezultă din cuprinsul acestora, constituie motive noi, solicitându-se modificarea sentinței în sensul respingerii în totalitate a plângerii, mai mult, depunându-se anexă acestor motive o dispoziție nouă emisă cu privire la notificarea reclamantului, respectiv dispoziția nr. 34 din (...), prin care se revocă dispoziția obiect al prezentei acțiuni și se respinge notificarea cu privire la imobilul obiect al prezentului litigiu.
La termenul de judecată din 19 aprilie 2012, curtea a invocat tardivitatea acestor motive raportat la dispozițiile art. 306 alin. 1 C.
Ulterior, au fost depuse note de ședință de către pârâtul recurent P. comunei Ș.- O., arătând că dispoziția contestată a fost emisă de primarul anterior și că, în lipsa unui certificat de moștenitor, nu poate fi recunoscută calitatea reclamantului de persoană îndreptățită nici măcar cu privire la cota proprietarului tabular după care făcuse dovada calității de succesibil anterior soluționării notificării. Se susține că motivele depuse tardiv nu sunt noi, ci doar o dezvoltare a motivelor inițiale, referitoare la greșita aplicare a dispozițiilor art. 23 din L. nr. 10/2001. În realitate, prin aceste motive se pune în discuție și modul în care prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile art. 4 din aceeași lege, or o astfel de critică nu există în recursul inițial, nefiind vorba de un motiv de ordine publică în sensul art. 306 alin. 2 C. pr. civ.
Pârâții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului reclamantuluica nefondat, practic, din considerentele pentru care solicită admiterea propriului lor recurs, respectiv pentru că nu au fost depuse în termen actele doveditoare.
Prin decizia civilă nr. 7/R/(...) a Curții de A. C., pronunțată în dosarul nr.
(...), s-a respins recursul declarat de pârâții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O.- PRIN P.
S-a admis recursul declarat de reclamantul E. D. împotriva sentinței civile nr. 92 din (...) a T. B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care a casat-o parțial și rejudecând, s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în CF nr. 382 Ș.-O.
S-a fixat termen de judecată (...) pentru completarea probațiunii.
S-au menținut dispozițiile privind anularea parțială a dispoziției emise de pârâtul P. C. Ș.-O., privind menținerea dispozițiilor art. 4-8 din dispoziția atacată, privind respingerea excepției lipsei calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut că, pârâții susțin, de fapt, că reclamantul trebuia să depună certificat de moștenitor după toți proprietarii tabulari anterior soluționării notificării și că instanța nu mai poate primi probe noi, conform art. 23 din L. nr. 10/2001 și nu poate stabili calitatea de moștenitor făcând aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 2 din aceeași lege, acesta fiind motivul pentru care dispoziția inițială emisă de primarul anterior a și fost revocată pe parcursul procesului, mai exact în cursul soluționării recursului.
Motivul privind necesitatea depunerii unui certificat de moștenitor apare doar în dezvoltarea motivelor de recurs (nefiind invocat nici în fața primei instanțe, nici în motivele inițiale de recurs), însă, oricum, este nefondat, textul legii speciale nesolicitând depunerea certificatului de moștenitor, nici în procedura administrativă, nici în cea jurisdicțională. Organul administrativ, ca și instanța de judecată, în procedura cenzurării actului emis de acesta, în temeiul art. 26 alin. 3 din L. nr. 10/2001, pot stabili calitatea de persoană îndreptățită pe baza actelor de stare civilă, respectiv a certificatelor de naștere și de deces ce fac dovada calității de succesibil, în cazul devoluțiunii legale sau a testamentului, în cazul celei testamentare, art. 23 din L. nr. 10/2001 vorbind de „. doveditoare";.
Succesibilul este repus în termenul de acceptare a moștenirii, conform dispozițiilor art. 4 alin. 3 din L. nr. 10/2001, notificarea adresată unității deținătoare făcând dovada acestei acceptări.
Cum reclamantul este singurul succesibil care a depus notificare, în măsura în care face dovada decesului proprietarilor tabulari și legăturii de rudenie cu aceștia, în temeiul art. 4 alin. ultim din L. nr. 10/2001, culege toate cotele.
Art. 23 din L. nr. 10/2001 prevede că actele doveditoare pot fi depuse până la soluționarea notificării, însă sensul textului este acela că persoana deținătoare va avea în vedere actele depuse până la momentul soluționării notificării, întreaga practică judiciară fiind în sensul că probațiunea poate fi completată în cursul procedurii jurisdicționale, depunerea unor acte ulterioare având relevanță sub aspectul stabilirii culpei procesuale a pârâtului, raportat la momentul emiterii dispoziției contestate.
De altfel, aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că „în cazul în care dispoziția motivată de soluționare a cererii de restituire in natura este atacata in justiție de persoana îndreptățită, în funcție de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziția va adopta o poziție procesuală raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziția va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege, în cazul soluțiilor date de instanțele de judecată";.
Așadar, recursul pârâtului fiind fundamentat doar pe necesitatea depunerii unui certificat de moștenitor și inadmisibilitatea completării probațiunii în cursul judecății, este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
Revocarea dispoziției în cursul soluționării recursului nu prezintă relevanță, întrucât, din momentul investirii instanței, aceasta este cea care stabilește calitatea de persoană îndreptățită, cotele, posibilitatea restituirii în natură etc.
Referitor la recursul reclamantului, în cursul soluționării recursului, acesta a depus actul de deces al proprietarei tabulare D. A.
Este adevărat că, în actul de stare civilă, apare numele de familie D., dar, părinții sunt E. (Ernest), respectiv H. (Ilona, E.), ca în cazul tatălui reclamantului și a celorlați proprietari tabulari. În plus, din compararea extrasului din registrul de căsătorie emis de P. comunei Ș.-O. cu certificatul de deces depus la dosar, se poate ușor observa că este vorba de proprietara tabulară, întrucât, în certificatul de deces se menționează văduva lui W. O. F., născută D. A., la (...), părinți E. și H., în timp ce în actul de căsătorie se arată că D. M. Ana, născută la 15 august
1904, fiica lui D. E. și a lui D. E., a fost căsătorită cu W. Oscar Frideric.
Așadar, reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită după toți proprietarii tabulari, în calitate de nepot de frate, motiv pentru care, sub acest aspect, recursul său va fi admis.
Din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în fața primei instanțe, însă nu rezultă cu certitudine suprafața de teren restituibilă în natură din parcela inițială cu nr. top. 17/5 și 17/4 din CF vechi 382 Ș.-O., pe planul de ansamblu de la fila 311 nefiind evidențiate toate parcelele din tabla de mișcare parcelară de la fila 310, din tabla de mișcare rezultând că ar fi edificate construcții și pe parcela cu nr. top. 17/1/2/1.
Impunându-se lămurirea acestor împrejurări pe calea unei expertize, ce nu poate fi efectuată în recurs decât după casarea cu reținere (art. 315 alin. 31C. pr.civ.), acțiunea fiind soluționată pe fond, în temeiul art. 312 alin. 4 C. pr. civ., curtea va casa parțial sentința recurată, rejudecând, va constata calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în CF nr. 382 Ș.-O. și va fixa termen de judecată (...) pentru completarea probațiunii,menținând celelalte dispoziții ale sentinței ce nu au constituit obiect al recursului, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, aceștia fiind căzuți în pretenții față de reclamant în fața primei instanțe și ca urmare a soluției date în recurs. Potrivit art. 322 C., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire; 2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. În susținerea cazului de revizuire reglementat de art.322 pct.1 C., revizuienții au arătat că dispozitivul deciziei supusă revizuirii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire deoarece instanța de recurs a respins recursurile declarate de pârâți și a pronunțat o hotărâre irevocabilă, fixând termen de judecată la data de (...) pentru completarea probațiunii. Aceste dispoziții nu pot fi aduse la îndeplinire întrucât probațiunea nu poate fi administrată într-o cauză soluționată irevocabil. O astfel de soluție duce la concluzia fie că recursul a fost soluționat fără a se administra probele utile și pertinente, fie recursul nu a fost soluționat, fiind necesară administrarea de probe. Astfel cum rezultă din formularea art.322 pct.1 C., prin acest motiv de revizuire se urmărește înlăturarea elementelor contradictorii din dispozitivul hotărârii pentru a face posibilă punerea lui în executare. Este de observat că textul legal citat impune două condiții care se cer a fi întrunite cumulativ și anume: motivul de revizuire vizează în exclusivitate dispozitivul hotărârii care ar cuprinde dispoziții potrivnice și, totodată, vizează dispoziții potrivnice, nu ambigue sau insuficiente. În opinia Curții argumentele invocate de revizuienți în susținerea cazului de revizuire reglementat de art.322 pct.1 C. nu se încadrează în acest caz de revizuire pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Pe de-o parte, dispozitivul deciziei supusă revizuirii nu cuprinde dispoziții potrivnice, ci din contră conține dispoziții extrem de clare, fără echivoc, întrucât instanța de recurs a respins recursul declarat de pârâții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O.- PRIN P. și, totodată, a admis în întregime recursul declarat de reclamantul E. D. împotriva sentinței primei instanțe care a fost casată parțial și rejudecând, s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra întregului imobil înscris inițial în CF nr. 382 Ș.-O., menținându-se dispozițiile din sentință privind anularea parțială a dispoziției emise de pârâtul P. C. Ș.-O., privind menținerea dispozițiilor art. 4-8 din dispoziția atacată, privind respingerea excepției lipsei calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată, fixându-se un alt termen de judecată, (...), pentru completarea probațiunii. Pe de altă parte, decizia respectivă a fost pronunțată în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 și alin.3 C., cu aplicarea alin.4 potrivit căruia, în caz de casare, curțile de apel vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunță o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop"; precum și cu aplicarea art.315 alin.31C. conform căruia, în cazul rejudecării după casare, cu reținere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege. Având în vedere că prin decizia în discuție s-a dispus casarea parțială a hotărârii instanței de fond, deci s-a desființat numai o parte din sentința recurată, procesul se va rejudeca în fond de către instanța de recurs, numai înlimitele casării, fiind admisibile orice probe prevăzute de lege, restul hotărârii devenind irevocabilă. În privința celui de-al doilea motiv de revizuire cel prevăzut de art. 322 pct. 2 C., revizuienții au menționat că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut. Deși intimatul nu a formulat un petit prin care să solicite constatarea calității de persoană îndreptățită asupra imobilului, instanța de recurs a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în C.F. nr. 382 Ș. - O. și, de asemenea, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii de restituire în natură în condițiile în care a menținut din hotărârea recurată doar dispozițiile privind anularea parțială a dispoziției emisă de pârât privind menținerea art. 4 - 8, privind respingerea excepției calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată. Art.322 pct.2 C. vizează inadvertențele dintre obiectul pricinii supuse judecății, în baza principiului disponibilității și ceea ce instanța a hotărât prin dispozitivul deciziei judecătorești. Astfel, Curtea constată că prin cererea de recurs reclamantul a solicitat casarea sentinței recurate, rejudecarea plângerii, în sensul admiterii ei așa cum a fost formulată, respectiv restituirea întregii cote de proprietate deținută de antecesorii lui din imobilul înscris inițial în CF nr.382 Ș.-O., compus din casă de piatră cu un etaj, 8 încăperi, sub A+1, nr.top.17/5 și acordarea de despăgubiri pentru imobilul nerestituibil în natură. În motivarea recursului său, reclamantul a învederat că, din cuprinsul cărții funciare, rezultă că cei patru coproprietari tabulari sunt frați, fiind mătușile, respectiv unchii contestatorului, astfel că dovada calității de succesor după 3 dintre aceștia face dovada și după cel de-al patrulea. În cursul recursului, urmează a se proba și moartea celui de-al patrulea proprietar tabular, respectiv a mătușii reclamantului, D. A. Este adevărat că prin cererea de chemare în judecată sau prin cererea de recurs reclamantul D. E. nu a formulat un petit prin care să solicite constatarea calității de persoană îndreptățită asupra imobilului, instanța de recurs a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în C.F. nr. 382 Ș. - O. însă acesta a solicitat prin acțiunea introductivă anularea parțială a dispoziției contestate în sensul restituirii în întregime a construcțiilor în litigiu, cu instituirea unui drept de folosință special asupra terenului aferent construcțiilor înscrise în CF nr. 382 Ș. - O. și acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, în condițiile legii speciale pentru imobilul nerestituibil în natură. Prin urmare, din momentul investirii instanței de judecată, în faza procedurii jurisdicționale reglementată de L. nr.10/2001, acesteia îi revine plenitudinea de competență în a analiza aplicarea legii speciale în privința stabilirii calității de persoană îndreptățită, a cotelor ce se cuvin acesteia, posibilitatea restituirii în natură și acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. În acest sens, instanțele de judecată trebuie să aplice dispozițiile Deciziei nr. XX/(...) a Î.C.C.J. prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a statuat că „ În aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din L. nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazulrefuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate";, decizia fiind obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă. Contrar susținerilor revizuienților privitoare la faptul că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantului de restituire în natură, în condițiile în care a menținut din hotărârea recurată doar dispozițiile privind anularea parțială a dispoziției emisă de pârât privind menținerea art. 4 - 8, privind respingerea excepției calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată, Curtea constată că nici acest motiv de revizuire nu se în- cadrează în cel reglementat de art.322 pct.2 teza II C. întrucât, așa cum s-a arătat deja, sentința primei instanțe a fost casată parțial, rejudecarea procesului în fond este determinată numai de limitele casării, iar instanța de recurs a motivat extrem de clar și convingător, fără niciun dubiu, că din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în fața primei instanțe, nu rezultă cu certitudine suprafața de teren restituibilă în natură din parcela inițială cu nr. top. 17/5 și 17/4 din CF vechi 382 Ș.-O. astfel că se impune lămurirea acestor împrejurări pe calea unei expertize tehnice de specialitate, în completarea probațiunii, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței ce nu au constituit obiect al recursului, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, aceștia fiind căzuți în pretenții față de reclamant în fața primei instanțe și ca urmare a soluției date în recurs. Toate celelalte motive invocate de revizuienți referitoare la dovada calității de persoană îndreptățită a intimatului, a cotei de proprietate la care acesta este îndreptățit, a calității de moștenitor după proprietarii tabulari, a greșitei aplicări de către instanța de recurs a dispozițiilor legale menționate în cuprinsul cererii de revizuire au fost analizate deja în cadrul recursului declarat de pârâți, prin decizia supusă revizuirii, considerent pentru care Curtea apreciază că acestea sunt inadmisibile întrucât tind la rejudecarea aspectelor care au fost hotărâte în mod irevocabil, iar pe de altă parte, nu se încadrează în cazurile strict și limitativ prevăzute de art.322 C. Pentru aceste considerente de fapt și de drept, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.322 pct.1 și pct.2 C., Curtea, în temeiul art.328 C.prciv., va respinge ca nefondată cererea de revizuire declarată de revizuienții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., împotriva deciziei civile nr. 7/R din 29 iunie 2012 a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca nefondată cererea de revizuire declarată de revizuienții P. C. Ș.-O. și C. Ș.-O., prin P., împotriva deciziei civile nr. 7/R din 29 iunie 2012 a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 02 noiembrie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A.-A. POP C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. M. GREFIER, Red.A.A.P./(...). Dact.H.C./3 ex.
| ← Decizia civilă nr. 331/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1844/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
