Decizia civilă nr. 75/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

D. C. NR. 75/A/2012

Ședința publică din 13 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ

JUDECĂTOR: A.-A. P.

GREFIER : A.-A. M.

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, R. PRIN D. A J. B.-N., împotriva sentinței civile nr. 2. din 13 ianuarie 2012, pronunțată de T. B.-N., în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat C. LOCAL AL O. N., PRIN P., precum și pe pârâta intimată C. DE C. "L. R." N., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

A.ul declarat de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. B.-N. a fost formulat și motivat în termen legal și a fost comunicat părților adverse.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de apel (f. 6 din dosar), pârâtul apelant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentanților părților posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.

Curtea constată că la data de (...) a fost înregistrată la dosar o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost formulată și expediată prin fax de către D. B. N., în numele M. F. P., ca reprezentant al pârâtului apelant S. R., iar la data de (...) a fost înregistrat la dosar exemplarul original al acestei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Totodată, Curtea constată că, prin Î. ședinței Camerei de C. din data de

(...), a fost admisă cererea de reexaminare formulată de pârâtul apelant, cu privire la cuantumul taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina acestuia, pentru apelul care formează obiectul prezentului dosar și, în consecință, a fost înlăturată obligația de plată a taxei judiciare de timbru pentru apel în cuantum de 8.835,23 lei, stabilită în sarcina pârâtului apelant S. R., prin Ministerul

Finanțelor Publice, reprezentat prin D. a jud. B.-N., prin încheierea ședinței publice din data de (...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar civil nr. (...).

În ceea ce privește taxa judiciară de timbru pentru apel, pârâtul apelant fiind exonerat de plata acesteia, prin încheierea din (...), Curtea constată că nu mai este incidentă în cauză excepția netimbrării apelului.

De asemenea, Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrat la dosar un înscris expediat prin fax de către P. O. N., care nu este parte în cauză, respectiv un înscris întitulat "Note de ședință";, prin care se arată că atâta vreme cât nu s-a achitat taxa judiciară de timbru pentru apel, instanța nu este investită pentru a cerceta cauza sub nici un aspect.

Curtea apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sen tinț a c iv il ă nr. 479/(...), pronunț ată de Judec ător ia N ăs ăud îndosar nr. (...), s-a admis acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta C. local al orașului N., prin primar, în numele și pe seama O. N., în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. și C. de cultură „. R. N. și, în consecință:

S-a constatat că, prin H. C. Local N. nr. 66/(...), au trecut din domeniul privat al S. R. în domeniul public al O. N., următoarele terenuri: suprafața de

106 m.p. din întregul teren înscris în CF. 25349 N., top 238, în suprafață totală de 360 m.p. și suprafața de 286 m.p. din întregul teren înscris în CF

25350 N., top 239/4, în suprafață totală de 371 m.p.; în conformitate cu identificările efectuate prin raportul de expertiză întocmit de expert S. F. și avizat de O. BN - B. de carte funciară N. în dosar nr. 5248/(...).

S-a constatat că, în temeiul legii și în conformitate cu H. C. Local N. nr.

66/(...), Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică și asupra: suprafeței de 572 m.p. din întregul teren înscris în CF 25348 N., top. 237 în suprafață totală de 914 m.p.; suprafeței de 111 m.p. din întregul teren în suprafață totală de 432 m.p. înscris în CF 25347 N., top 236 și suprafeței de

40 m.p. din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară, N. potrivit identificărilor din raportul de expertiză susmenționat.

S-a constatat că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate, prin edificare, asupra construcției C. de cultură „. R., construită în regim S+P+1E, în suprafață construită de 806 m.p., astfel cum această construcție este evidențiată pe P. de amplasament de la fila 103 sub C 1, existentă pe terenul susmenționat, construcție care face parte din domeniul public al O. N., potrivit legii și Hotărârii C. Local N. nr. 66/(...).

S-a dispus radierea din CF a construcțiilor înscrise în CF 25349, top

238; CF. 25348, top. 237 și CF 25350, top 239/4, N., deoarece acestea nu mai există, fiind demolate.

S-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate asupra terenului

și construcției în litigiu, pe numele O. N., în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert S. F., tabel de mișcare parcelară de la fila 104.

Restul suprafețelor vor rămâne pe vechii proprietari tabulari.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

La pronunțarea acestei soluții Judecătoria Năsăud a avut în vedere următoarele considerente:

„Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Năsăud sub nr. (...) reclamanta C. Local N. prin primar D. M., în temeiul art. 62 alin. (1) din L. nr.

215/2001 în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice

și C. de C. „. R. N. a solicitat instanței ca, în urma administrării probelor:

- să se constate că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publicăasupra terenului în suprafață totală de 1115 m2din care 106 m2din terenulînscris în CF 25349 N. top 238; suprafața de 572 m2din terenul înscris în

CF 25348 N. top 237; suprafața de 111 m2din terenul înscris în CF 25347

N. top 236; suprafața de 286 m2din terenul înscris în CF 25350 N. top

239/4 și din suprafața de 40 m2din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară; în baza Legii nr. 2. și a Hotărârii C. Local N. nr. 66/(...);

- să se constate că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publicăprin edificare asupra construcției C. de cultură „. R., în regim de înălțime S+P+1 E, existentă pe terenul susmenționat și să se dispună localizarea acesteia în cartea funciară;

- să se dispună radierea din CF 25349, 25348, 25350 N. nr. top 238,

237 și 239/4 a construcțiilor înscrise în aceste cărți funciare, întrucât nu mai există;

- să se dispună intabularea în CF pe numele O. N. a dreptului deproprietate asupra terenului și construcției în litigiu.

În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat următoarele:

Imobilele înscrise în CF nr. 25349 N. top 238 în suprafață de 360 m2, CF nr. 25350 N. top 239/4 în suprafață de 371 m2, constituie proprietatea tabulară a S. R.

Imobilele înscrise în CF 25348 N. top 237 în suprafață de 914 m2și în CF

25347 top 236 în suprafață de 432 m2figurează în CF ca fiind proprietatea

„Căminului C.l din N.";.

Imobilul teren aferent top 234 care aparține O. N., este fără carte funciară, așa cum rezultă din adeverința nr. 8679/(...) eliberată de B. de C. și P. I. N.

Orașul N. a edificat pe aceste terenuri construcția „C. de C. L. R., în regim de înălțime S+P+1 E.

Astfel suprafața de 1115 m2teren aferent construcției, în care își desfășoară activitatea instituția publică de interes local „C. de C. L. R. face parte din categoria bunurilor care alcătuiesc domeniul public local al comunei, orașelor și municipiilor reglementat la pct. I. din Anexa la L. nr. 2..

De asemenea se arată că potrivit art. 3 alin. (4) din aceeași lege „domeniul public al comunei, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexa și din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărârea consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean";.

Prin H. C. Local N. nr. 66/(...), s-a aprobat cuprinderea terenurilor aferente acestei construcții în domeniul public al orașului N.

Deoarece construcțiile: casă cu nr. 88 și edificii economice, casă cu nr. 87

și edificii economice și casă cu nr. 89 înscrise în CF 25349 N., CF 25348 N., și CF 25349 nu mai există așa cum rezultă din Nota de constatare nr. 11063/(...) eliberată de P. orașului N., se solicită și radierea acestor construcții din cartea funciară.

În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 111, art. 274

Cod procedură civilă, art. 3 alin. (4) și pct. I. Anexa la L. nr. 2..

În baza art. 242 alin. (1) Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei

și în lipsa părților.

În probațiune reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv: H. C. Local al orașului N. nr. 66/(...), documentație cadastrală întocmită de expert S. F. cuprinzând și extrasele de carte funciară ale imobilelor în litigiu, adresa nr.

8679/(...) emisă de O. - B. de C. și P. I. N., nota de constatare nr. 11063/(...) emisă de P. orașului N. și cea cu nr. 11064/(...), cu același emitent, certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției nr. 11064/(...) emisă de aceeași primărie, anexa nr. 2b cuprinzând situația privind determinarea diferențelordin reevaluare a activelor fixe corporale care nu se supun amortizării și aparțin de domeniul public al statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

Față de acțiunea astfel formulată S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. în baza mandatului nr. 147.405/(...) (f. 37) a formulat întâmpinare prin care, în principal, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F. P. ca reprezentant al S. R. și în subsidiar, pe fondul litigiului, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția ridicată s-a arătat că potrivit art. 25 alin. (1) și

2 din D. nr. 31/1954 S. R. este persoană juridică care participă nemijlocit în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații, în astfel de raporturi fiind reprezentant de Ministerul Finanțelor Publice, în afară de cazul în care legea stabilește alte organe în acest scop.

Potrivit art. 12 din L. nr. 2. și art. 62 și următoarele din L. nr. 215/2001, dată fiind locația imobilelor teren și construcții în litigiu cât și posibilitatea legală de reprezentare a S. R. de către C. Local, se apreciază că în speța dedusă judecății calitatea procesuală pasivă ca reprezentant al S. R. o are C. Local al orașului N.

În ceea ce privește fondul litigiului s-a arătat că acțiunea este neîntemeiată.

S-a apreciat din acest punct de vedere că reclamanta a administrat sau trebuia să administreze până la această dată terenul și construcțiile înscrise în CF 25349 și CF 25350 N. top 238 în suprafață de 360 m2și top 239/4 în suprafață de 371 m2, proprietate a S. R., cunoscând de altfel situația acestora, totuși din acțiunea formulată nu se desprind următoarele aspecte:

- ce fel de edificiu economic a reprezentant imobilul construcții, casă nr.

88;

- starea de fapt și de drept ce a condus la „. acestei construcții a căreiradiere se solicită din CF;

- nu se arată de către reclamantă dacă aceste imobile au făcut sau nuobiectul vreunei notificări privind restituirea în condițiile legii

- față de toate acestea, arată această pârâtă că deși demersurile făcute de către reclamantă cu privire la trecerea imobilelor terenuri din domeniul privat al statului în domeniul public al O. N. îmbracă forma de legalitate, aceste aspecte se impun să fie clarificate de către instanță prin dovedirea lor cu înscrisuri

În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă.

În baza art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.

La rândul ei pârâta C. de C. L. R. prin reprezentant I. L. (în baza delegație nr. 6/(...) de la fila 33 din dosar) s-a declarat de acord integral cu acțiunea formulată de către reclamantă.

La termenul de judecată din data de 02 februarie 2010, instanța a mai ridicat din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale active a acesteia.

Cu privire la aceste două excepții, reprezentantul reclamantei a solicitat respingerea lor deoarece C. Local N. prin primar a formulat în numele O. N. și nu în nume propriu, în temeiul art. 12 alin. (5) și art. 12 alin. (4) din L. nr. 2., în acest sens depunându-se și precizarea scrisă de la filele nr. 40-41 din dosar.

Pe de altă parte, pârâta C. de C. L. R. prin reprezentant a achiesat la poziția reclamantei prin reprezentant față de aceste două excepții ridicate în cauză, solicitând respingerea lor.

A. în vedere poziția reprezentantului reclamantei, precizarea, sub acest aspect, a acțiunii introductive prin înscrisul de la fila 40-41 din dosar, instanța apreciază că în temeiul art. 12 alin. (4) și (5) din L. nr. 2., C. Local al orașului

N. a formulat acțiunea în calitate de reprezentant legal al orașului N., mandatul de reprezentare al acestuia pentru unitatea administrativ-teritorială izvorând din lege.

Cu privire la excepția ridicată prin întâmpinare de către Ministerul

Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. B.-N. pentru pârâtul S. R., pusă în discuție în ședința publică din data de 16 martie 2010, reclamanta prin reprezentant a solicitat respingerea acesteia, deoarece Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de reprezentant legal pentru pârâtul S. R. potrivit acelorași texte de lege enunțate mai sus, iar pârâtul S. R. are calitate procesuală pasivă în cauză pentru imobilele pentru care acesta este proprietar tabular.

Reprezentantul pârâtei C. de C. L. R. nu și-a exprimat poziția asupra acestei excepții.

Prin încheierea pronunțată la data de 16 martie 2010 instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a M. F. P. pentru pârâtul S. R. raportat la dispozițiile art. 12 alin. (5) și art. 12 alin. (4) din L. nr. 2., justificat pe faptul că mandatul de reprezentare decurge din lege, pârâtul S. R. fiind chemat în judecată în calitate de titular al unui drept real de proprietate tabulară asupra terenului în litigiu.

Totodată, s-a respins ca neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a S. R. având în vedere obiectul litigiului dedus judecății, faptul că S. R. este proprietar tabular pentru o parte din terenurile în litigiu astfel încât nu se poate susține că acesta nu are calitatea și interesul de a sta în cauză pentru a- și exercita dreptul la apărare.

Raportat la fondul litigiului, în cauză s-au administrat și alte probe, respectiv reclamanta a mai depus la dosar adresa nr. 7958/2010 și nr.

7958/2010 eliberate către A. de S. ale Județului B.-N., respectiv către C. J. B.- N.

Raportul de expertiză tehnică întocmit de expert S. F. avizat de O. B.-N. -

B. de carte funciară N. în dosar nr. 5248/(...), filele 92-106 și s-a solicitat audierea martorilor I. G. și N. A.

Pârâții nu au solicitat alte probe în cauză.

Martorii solicitați de reclamantă au fost încuviințați și audiați în instanță, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la filele nr. 126 și 127 la dosar, la cererea instanței, s-au depus la dosar de către P. orașului N. adresa nr. 9388/(...) la care au fost atașate înscrisurile de la file 50-74.

De asemenea, la cererea instanței s-au depus la dosar colile desfășurate de cartea funciară ale imobilelor în litigiu.

Raportul de expertiză a fost comunicat pârâților. Prin adresa nr. 63/(...), pârâta C. de C. „. R. N. s-a declarat în mod expres de acord cu acest raport de expertiză, față de care nu a formulat obiecțiuni.

Pârâtul S. R. nu și-a exprimat în mod expres poziția față de această lucrare

și nu a contestat-o în mod expres.

La dosar s-a mai depus adresa nr. 22105/(...) eliberată de P. orașului N.

De asemenea, la cererea instanței, S. J. B.-N. din cadrul A. N. - MAI a depus la dosar adresa nr. C/375/(...), și a comunicat la dosar întreaga documentație existentă în evidențele acestei instituții cu privire la edificarea construcției în litigiu (f. 140-159).

Din analiza întregului material probator administrat în cauză instanța reține următoarele:

Pârâtul S. R. este proprietar tabular al imobilului înscris în CF 25349 N.

238 de natură casă nr. 88 și edificii economice, cu o suprafață totală de 360 m2, cu titlu de schimb și expropriere, precum și al imobilului înscris în CF

25350 N. top 239/4 în suprafață totală de 371 m2, pe care există notată casa cu nr. 89, cu același titlu, începând cu anul 1958 în baza D.ui RSR nr.

117/(...), potrivit încheierii CF 721/(...), așa cum rezultă din extrasele de CF de la filele nr. 16 și 17 din dosar.

Pe de altă parte, în litigiu se mai află imobilul înscris în CF 25348 N. top

237 în suprafață totală de 914 m2și în CF 25347 N. top 236 în suprafață totală de 432 m2, proprietatea tabulară a Căminului C.l din N., cu titlu de schimb, dobândit prin convenție, în baza contractului de schimb nr. 183/(...) autentificat de F. N. de S. Local N., potrivit încheierii CF nr. 492/(...), așa cum rezultă din extrasele de CF de la filele nr. 15 și 18 din dosar.

În fine, în litigiu se află și terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață, aparținând localității N., așa cum rezultă din adresa nr. 11980/(...) emisă de O. B.-N. - B. N. (f. 19), și care figurează, potrivit aceleiași adrese, în Registrul parcelar ca și „. V. C..

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu toate înscrisurile existente la dosar, în special cu documentația comunicată la dosar de S. J. B.-N. din cadrul A. N. din cadrul MAI aceste imobile au format obiectul unor schimburi respectiv exproprieri, efectuate în vederea necesității sistematizării centrului orașului N. deoarece construcțiile existente pe acestea erau vechi și degradate în vederea edificării casei de cultură N.

Faptul că cele trei „case țărănești"; existente pe aceste terenuri erau la acea dată „complet deteriorate, așezate întâmplător față de alinierea pieții"; rezultă din memoriul justificativ privind planul general al C. de C. raională N. întocmit în luna ianuarie 1961 de către D. - S. popular al regiunii C. (f. 51-52).

În scopul edificării acestei casei de cultură încă de prin anii 1958-1959 s- au făcut demersuri de către autoritatea locală de la acea dată - S. P. al orașului N., pentru primirea, avizarea și eliberarea autorizațiilor necesare, așa cum rezultă din documentația existentă la filele 140-160 din dosar.

S-a întocmit astfel planul de amplasament (f. 159) pentru noua construcție

și s-au început demersurile pentru construirea acesteia, potrivit proiectului întocmit în acest sens.

În mod cert, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, mai ales din procesul-verbal de analiză finală nr. 430/(...) întocmit de S. P. al R. C. rezultă că beneficiarul lucrării (construcției în litigiu) a fost S. P. al orașului N. Din înscrisurile de la dosar coroborate cu declarațiile martorilor rezultă faptul că această construcție s-a realizat de toți cetățenii orașului N., prin „. patriotică";, respectiv prin „. voluntară"; (așa cum rezultă inclusiv din memoriul justificativ emis de S. P. al orașului N. la data de (...)). Tot de la diferiți cetățeni ai orașului s-au adunat pietriș, nisip, materiale de transport, și alte materiale necesare efectuării construcției, manipularea materialelor pe șantier și munca de edificare propriu-zisă fiind prestată tot de cetățenii orașului, în baza unui tabel cu programarea acestora întocmit pe zile.

Pentru finalizarea construcției au fost alocate și fonduri din rezerva bugetară așa cum rezultă din H. C. de M. ai fostei RSR nr. 1390/(...) (f. 140).

C. s-a finalizat în anul 1964, așa cum rezultă din procesul-verbal de analiză finală susmenționat (f. 143).

Destinația construcției este una de interes local, Căminul C.l având o capacitate potrivit actelor de proiectare (f. 59) de 400 de locuri în sala de spectacole.

Dintre toți proprietarii tabulari de la care s-au expropriat imobile în acest scop a formulat cerere de restituire în natură și despăgubiri numai numitul L. G., înregistrată, sub nr. 9940/(...) la P. orașului N. (f. 69).

Prin dispoziția P. orașului N. nr. 208/(...), s-a respins această cerere pentru restituire în natură a terenului în suprafață de 371 m2înscrisă în CF 263 N. top 239/4 și despăgubiri bănești pentru construcția demolată pentru lipsa formei cerute de lege, respectiv notificării prin intermediul executorului judecătoresc.

Așa cum rezultă din adresa nr. 8155/(...) (f. 40-41) această dispoziție nu a fost atacată în termenele prevăzute de lege.

Ulterior prin H. C. Local al orașului N. nr. 66/(...) s-a aprobat cuprinderea în domeniul public al orașului N. a imobilelor terenuri aferente construcției C. de C. „. R. N., identificate astfel: teren în suprafață de 40 m2din nr. top 234 fără CF; în CF 2664 N. top 236 și 237 și în CF 2753 N. top 238 și 239/4, astfel cum acestea sunt cuprinse și detaliate în anexa la această hotărâre. De asemenea s-a aprobat dezmembrarea acestor terenuri în vederea înscrierii în CF a construcției C. de C. „. R. N. și a acestui teren, așa cum rezultă din art. 2 din hotărâre.

Din raportul de expertiză întocmit de expert S. F. (f. 92-106) rezultă că prin

H. C. Local au fost incluse în domeniul public următoarele suprafețe de tren pentru care s-a aprobat dezmembrarea:

- 106 m2din terenul cu nr. top 238 în suprafață totală de 360 m2

- 572 m2din terenul cu nr. top 237 în suprafață totală de 914 m2

- 111 m2din terenul cu nr. top 236 în suprafață totală de 432 m2

- 286 m2din terenul cu nr. top 239/4 în suprafață totală de 371 m2

- și 40 m2din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață.

Se mai impune precizarea faptului că în ceea ce privește stabilirea cadrului procesului instanța a avut în vedere raportat la temeiul de drept și motivarea în fapt a acțiunii introductive și precizării acestei că, de fapt reclamanta a solicitat că prin H. C. Local susmenționată, suprafețele de teren aparținând S. R. au trecut din domeniu privat al acestuia în domeniul public al orașului N. precum și faptul că în temeiul aceleiași Hotărâri a C. Local orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică și pentru celelalte suprafețe de teren arătate mai sus, precum și faptul că acesta a dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra construcții în litigiu, construcție care potrivit legii și Hotărârii C. Local face de asemenea parte din domeniul public al orașului N.

Raportat la situația de fapt astfel reținută și în limitele cadrului juridic reținut de instanță pentru aceste petit, instanța consideră întemeiată acțiunea formulată.

Pentru a reține astfel s-a avut în vedere faptul că în conformitate cu art. 8 alin. (1) din L. nr. 213//1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia „trecerea bunurilor din domeniul, privat al statului sau al uniților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora potrivit art. 7 lit. e), se face, după caz, prin H. G., a C. J., respectiv a C. G. al municipiului B. ori a C. Local";.

În speță suprafețele de 106 m2, respectiv 286 m2ce fac parte din întregi terenurile cu nr. top. 238 și 239/4 N. aparțin domeniului privat al S. R. potrivit extraselor de CF de la dosar dar și potrivit mențiunilor de la fila 36 formulată în cauză de către pârâtul S. R. - D. G. a F. P. B.-N.

Cu privire la aceste imobile s-a emis în baza acestor dispoziții legale H. C.

Local susmenționată.

Fiind îndeplinite aceste cerințe legale și câtă vreme cu privire la aceste imobile nu s-a formulat cererea de restituire în natură ori acestea au fost respinse în mod definitiv potrivit celor consemnate mai sus instanța urmeazăsă constatate că aceste suprafețe de terenuri au trecut din domeniul privat al

S. R., în domeniul public al orașului N.

Pe de altă parte, în baza aceluiași text de lege și pentru identitate de rațiune, se va constata că orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică tot prin H. C. Local nr. 66/(...) și asupra următoarelor suprafețe de teren:

- 572 m2din terenul cu nr. top 237 în suprafață totală de 914 m2;

- 111 m2din întregul teren în suprafață totală de 432 m2cu nr. top

236;

- 40 m2din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață.

Aceste identificări și dezmembrările corespunzătoare s-au efectuat prin raportul de expertiză susmenționat.

Potrivit dispozițiilor legale dacă terenul pe care sunt amplasate construcțiile face parte din domeniul public al statului sau al unității teritoriale, tot din domeniul public sunt considerate a face parte și construcțiile existente pe aceste terenuri.

În conformitate cu pct. I. din Anexa la L. nr. 2. „. și clădirile în care își desfășoară activitatea C. Local și P., precum și instituțiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile ș.a. asemenea"; alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor.

Pentru aceste considerente și în baza acestui text de lege, văzând și H. C.

Local nr. 66/(...) a orașului N. și raportat la situația de fapt descrisă mai sus se va constata că orașul N. a dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra acestei construcții în litigiu în regim S+P+1 E, în suprafață construită de 806 m2, astfel cum această construcție este evidențiată pe planul de amplasament de la fila 103 sub C 1, existentă pe terenul susmenționat, construcție care face parte din domeniul public al orașului N., potrivit textului de lege citat mai sus și hotărârii consiliului local.

Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar în special din memoriu justificativ emis de fostul S. popular al regiunii C. în anul 1961 (f. 51-52) construcțiile existente inițial pe acest teren pe care s-a efectuat noua casă de cultură, erau deja în anul 1961 „în curs de demolare";.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate și cu raportul de expertiză rezultă cu certitudine că acele construcții au fost demolate încă la acea dată pe locul acestora fiind edificată noua casă de cultură a orașului.

Pentru aceste motive, deoarece construcțiile nu mai există, se va dispune radierea acestora din CF.

În fine, în baza art. 44-46 din D. nr. 115/1938 (aplicabil în speță până la definitivarea măsurătorilor cadastrale) se va dispune înscrierea în CF a terenului și construcției în litigiu, pe numele orașului N., în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert S. F. (f. 92-106), tabel de mișcare parcelară de la fila

1. restul suprafețelor urmează să rămână pe vechii proprietari tabulari.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat";.

Împ o tr iv a aces te i se n tințe a decl ar at ape l, în ter men leg al, p âr âtul S. R. pr in

M in is terul F in anțelor Publ ice, reprezen tat p rin D. G. a F. P. B. N., solicitând, înesență, ca urmare a admiterii apelului, admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive.

T ribun alul B is tr iț a N ăs ăud, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 48/A/(...), pronunț ată îndosar nr. (...), a admis apelul pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D. G. a F. P. B. N., a anulat în tot sentința civilă nr. 4. a J. N. și a trimis cauza la Secția C. a T. B. N., pentru competentă judecată în primăinstanță.

Pentru a pronunța această soluție, T. a reținut în considerentele deciziei sale faptul că instanța de fond a fost sesizată cu o acțiune evaluabilă în bani, în realizarea dreptului de proprietate asupra imobilului construcție - casă de cultură și teren în suprafață de 1115 m.p., conform expertizei efectuate în cauză.

În aceste condiții, se impunea cu necesitate stabilirea valorii litigiului. Dacă în privința terenului expertul indică valoarea de 1115 lei, în privința construcției la dosarul cauzei nu există vreo dovadă a valorii sale, aspect esențial, întrucât în funcție de valoarea totală a imobilelor se determină competența materială și în final calea de atac.

În calea de atac s-a solicitat indicarea valorii imobilului la data sesizării instanței de fond, din cuprinsul listei de inventariere din data de (...) (f. 32) rezultând că la momentul investirii instanței de fond construcția avea o valoare de 1.355.947,10 lei.

Ca atare, valoarea totală a litigiului depășește suma de 500.000 lei până la care judecătoria este competență în primă instanță să judece un astfel de litigiu.

Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste

500.000 lei (RON), cu excepțiile strict și limitativ prevăzute de lege, printre care nu figurează și prezentul litigiu.

Dispozițiile privitoare la competența materială au caracter imperativ, fiind de ordine publică, potrivit art. 159 C.proc.civ., necompetența putând fi invocată în orice stare a pricinii, chiar de instanță din oficiu.

Dispozițiile art. 1591C.proc.civ. care limitează momentul procesual până la care poate fi invocată necompetența materială de ordine publică sunt incidente conform art. XXII alin. (2) din L. nr. 202/2010, numai cererilor formulate, respectiv proceselor începute după intrarea în vigoare a noii reglementări. Or, prezenta cauză a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, astfel că prevederile art. 1591C.proc.civ. nu pot fi aplicate.

A. în vedere faptul că instanța de fond a încălcat dispozițiile privitoare la competența materială și ținând seama de caracterul absolut al normei de competență, tribunalul va admite apelul declarat, va anula în tot hotărârea atacată și va trimite dosarul T. B.-N. - secția civilă - pentru judecată în primă instanță, urmând ca analiza cererii de chemare în judecată, a apărărilor formulate și excepției invocate de S. R. să fie analizate de instanța competentă material.

Dos arul a f ost înreg is tr at c a ș i c auz ă d ire c tă pe rolul T . B. N., sub nr. (...).

Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 2./(...), pronunțată de T ribun alul B is tr iț a N ăs ăud în

dosar nr. (...), s-a admis acțiunea civilă, formulată și precizată de reclamantul C. Local al orașului N., prin P., în numele și pe seama orașului N., în contradictoriu cu pârâții C. de C. „. R. N. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice și pe cale de consecință:

S-a constatat că, prin H. C. Local N. nr. 66/(...), au trecut din domeniul privat al S. R. în domeniul public al O. N., următoarele terenuri:

- suprafața de 106 m.p. din întregul teren înscris în CF 25349 N., top

238, în suprafață totală de 360 m.p. și:

- suprafața de 286 m.p. din întregul teren înscris în CF 25350 N., top

239/4, în suprafață totală de 371 m.p.;

În conformitate cu identificările efectuate prin raportul de expertiză întocmit de expert S. F. și avizat de O. BN - B. de carte funciară N. în dosar nr.

5248/(...).

S-a constatat că, în temeiul legii și în conformitate cu H. C. Local N. nr.

66/(...), Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică și asupra:

- suprafeței de 572 m.p. din întregul teren înscris în CF 25348 N., top.

237 în suprafață totală de 914 m.p.;

- suprafeței de 111 m.p. din întregul teren în suprafață totală de 432m.p. înscris în CF 25347 N., top 236 și

- suprafeței de 40 m.p. din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară, N. potrivit identificărilor din raportul de expertiză susmenționat.

S-a constatat că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate, prin edificare, asupra construcției C. de cultură „. R., construită în regim S+P+1E, în suprafață construită de 806 m.p., astfel cum această construcție este evidențiată pe P. de amplasament de la fila 103 sub C 1, existentă pe terenul susmenționat, construcție care face parte din domeniul public al O. N., potrivit legii și Hotărârii C. Local N. nr. 66/(...).

S-a dispus radierea din CF a construcțiilor înscrise în CF 25349, top 238;

CF. 25348, top. 237 și CF 25350, top 239/4, N., deoarece acestea nu mai există, fiind demolate.

S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra terenului și construcției în litigiu, pe numele O. N., în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert S. F., tabel de mișcare parcelară. Restul suprafețelor vor rămâne pe vechii proprietari tabulari.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut înconsiderentele sentinței următoarele:

„Prin sentința civilă nr. 479/(...), pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea civilă precizată de reclamanta C. local al orașului N., prin primar, în numele și pe seama O. N.

Împotriva acestei hotărâri a formulat cale de atac pârâtul S. R. prin

Ministerul Finanțelor Publice, iar în calea de atac s-a solicitat indicarea valorii imobilului la data sesizării instanței de fond, din cuprinsul listei de inventariere din data de (...) (f. 32) rezultând că la momentul investirii instanței de fond construcția avea o valoare de 1.355.947,10 lei.

Ca atare, valoarea totală a litigiului depășește suma de 500.000 lei până la care judecătoria este competență în primă instanță să judece un astfel de litigiu, iar potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste

500.000 lei (RON), cu excepțiile strict și limitativ prevăzute de lege, printre care nu figurează și prezentul litigiu.

T. B.-N. a conchis prin decizia civilă nr. 4. că instanța de fond a încălcat dispozițiile privitoare la competența materială și ținând seama de caracterul absolut al normei de competență, s-a admis apelul declarat, s-a anulat în tot hotărârea atacată și dosarul a fost trimis T. B.-N. - secția civilă - pentru judecată în primă instanță, dosarul fiind înregistrat sub nr. (...) pe rolul acestei instanțe.

S-au depus la dosarul cauzei în copie contractul de schimb nr. 183/(...) și acte anexe (f.13-31), decretul nr. 117/1958 (f.40), precum și încheierea nr. 9. emisă de S. de P. I. B. N. și actele care au stat la baza emiterii acestei încheieri (f.49-77).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin întâmpinarea depusă, pârâtul S. R. a invocat excepția lipsei calitățiiprocesuale pasive, arătându-se că potrivit art. 25 alin. (1) și 2 din D. nr. 31/1954

S. R. este persoană juridică care participă nemijlocit în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații, în astfel de raporturi fiind reprezentant de Ministerul

Finanțelor Publice, în afară de cazul în care legea stabilește alte organe în acest scop. Potrivit art. 12 din L. nr. 2. și art. 62 și următoarele din L. nr. 215/2001, dată fiind locația imobilelor teren și construcții în litigiu cât și posibilitatea legalăde reprezentare a S. R. de către C. Local, se apreciază că în speța dedusă judecății calitatea procesuală pasivă ca reprezentant al S. R. o are C. Local al orașului N.

Judecătoria Năsăud a respins prin încheiere această excepție având în vedere calitatea de proprietar tabular al pârâtului cu privire la suprafețele de teren cuprinse în CF 25349 N. și CF 25350 N.

Pârâtul în calea de atac formulată a criticat soluția instanței de fond și sub acest aspect, dar în cursul judecății pe fond urmare admiterii apelului, în fața T. B.-N., această excepție nu a mai fost reiterată. Instanța apreciază însă că pârâtul S. R. în mod corect a fost introdus în cauză ca și pârât, în CF 25349 N. și CF

25350 N. S. R. este înscris ca proprietar tabular asupra terenului ce face obiectul litigiului, situație în care în mod evident și obligatoriu acesta trebuia să fie citat în cauză pentru ca hotărârea judecătorească să poată produce efecte juridice și față de acesta, caz în care acesta are legitimitate procesuală pasivă, fiind parte în raportul juridic de drept material dedus judecății ce viza dreptul tabular înscris pe numele recurentului pârât. S. R. trebuie reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice nu doar raporturile juridice fiscale, ci în toate cazurile în care participă în proces în nume propriu, în condițiile art. 25 din D. 31/1954, cu excepția cazurilor în care legea specială prevede altfel. Ori nu există nici o dispoziție legală derogatorie care să nu impună citarea în calitate de parte a S. R., atunci când acesta este înscris proprietar tabular, în litigiile ce au ca obiect drepturi reale ce fac obiectul intabulării, cum e cazul de față.

În ceea ce privește fondul cauzei:

Pârâtul S. R. este proprietar tabular al imobilului înscris în CF 25349 N.

238 de natură casă nr. 88 și edificii economice, cu o suprafață totală de 360 m2, cu titlu de schimb și expropriere, precum și al imobilului înscris în CF 25350 N. top 239/4 în suprafață totală de 371 m2, pe care există notată casa cu nr. 89, cu același titlu, începând cu anul 1958 în baza D.ui RSR nr. 117/(...), potrivit încheierii CF 721/(...), așa cum rezultă din extrasele de CF de la filele nr. 16 și 17 din dosar. Ambele imobile se află în proprietatea privată a statului, nefăcând parte la nici un moment dat din domeniul public al S. R.

Imobilele înscrise în CF 25348 N. top 237 în suprafață totală de 914 m2și în CF 25347 N. top 236 în suprafață totală de 432 m2, sunt proprietatea tabulară a Căminului C.l din N., cu titlu de schimb, dobândit prin convenție, în baza contractului de schimb nr. 183/(...) autentificat de F. N. de S. Local N., potrivit încheierii CF nr. 492/(...), așa cum rezultă din extrasele de CF de la filele nr. 15

și 18 din dosar.

Terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață, aparține localității N., așa cum rezultă din adresa nr. 11980/(...) emisă de O. B.-N. - B. N.

(f. 19), și care figurează, potrivit aceleiași adrese, în Registrul parcelar ca și „. V.

C..

Așa cum rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză, pentru edificarea casei de cultură încă de prin anii 1958-1959 s-au făcut demersuri de către autoritatea locală de la acea dată - S. P. al orașului N., pentru primirea, avizarea și eliberarea autorizațiilor necesare, așa cum rezultă din documentația existentă la filele 140-160 din dosarul inițial. S-a întocmit astfel planul de amplasament pentru noua construcție și s-au început demersurile pentru construirea acesteia, potrivit proiectului întocmit în acest sens.

Procesul-verbal de analiză finală nr. 430/(...) întocmit de S. P. al R. C. atestă faptul că beneficiarul lucrării (construcției în litigiu) a fost S. P. al orașului

N. C. s-a realizat de toți cetățenii orașului N., prin „. patriotică";, respectiv prin „. voluntară"; (așa cum rezultă inclusiv din memoriul justificativ emis de S. P. al orașului N. la data de (...), precum și din declarațiile martorilor audiați în cauză).

Tot de la diferiți cetățeni ai orașului s-au adunat pietriș, nisip, materiale de transport, și alte materiale necesare efectuării construcției, manipularea materialelor pe șantier și munca de edificare propriu-zisă fiind prestată tot de cetățenii orașului, în baza unui tabel cu programarea acestora întocmit pe zile.

C. s-a finalizat în anul 1964, așa cum rezultă din procesul-verbal de analiză finală susmenționat, iar destinația construcției este una de interes local,

Căminul C.l având o capacitate potrivit actelor de proiectare de 400 de locuri în sala de spectacole.

Doar un singur proprietar tabular, L. G., a formulat cerere de restituire în natură și despăgubiri, cerere înregistrată, sub nr. 9940/(...) la P. orașului N. Prin dispoziția P. orașului N. nr. 208/(...), s-a respins această cerere pentru restituire în natură a terenului în suprafață de 371 m2înscrisă în CF 263 N. top 239/4 și despăgubiri bănești pentru construcția demolată pentru lipsa formei cerute de lege, respectiv notificării prin intermediul executorului judecătoresc, dispoziția nefiind atacată.

Prin H. C. Local al orașului N. nr. 66/(...) s-a aprobat cuprinderea în domeniul public al orașului N. a imobilelor terenuri aferente construcției C. de C.

„. R. N., identificate astfel: teren în suprafață de 40 m2din nr. top 234 fără CF; în

CF 2664 N. top 236 și 237 și în CF 2753 N. top 238 și 239/4, astfel cum acestea sunt cuprinse și detaliate în anexa la această hotărâre. De asemenea s-a aprobat dezmembrarea acestor terenuri în vederea înscrierii în CF a construcției C. de C.

„. R. N. și a acestui teren, așa cum rezultă din art. 2 din hotărâre.

Din raportul de expertiză întocmit de expert S. F. rezultă că prin H. C. Local au fost incluse în domeniul public următoarele suprafețe de teren pentru care s-a aprobat dezmembrarea: 106 m2terenul cu nr. top 238 în suprafață totală de 360 m2, 572 m2terenul cu nr. top 237 în suprafață totală de 914 m2, 111 m2terenul cu nr. top 236 în suprafață totală de 432 m2, 286 m2terenul cu nr. top 239/4 în suprafață totală de 371 m2și 40 m2terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață.

În conformitate cu art. 8 alin. (1) din L. nr. 213//1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia „trecerea bunurilor din domeniul, privat al statului sau al uniților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora potrivit art. 7 lit. e), se face, după caz, prin H. G., a C. J., respectiv a C. G. al municipiului B. ori a C. Local";.

În speță suprafețele de 106 m2, respectiv 286 m2ce fac parte din întregi terenurile cu nr. top. 238 și 239/4 N. aparțin domeniului privat al S. R. potrivit extraselor de CF de la dosar dar și potrivit D.ului nr. 117/1958, în care nu se menționează că terenurile ar urma să facă parte din domeniul public.

H. C. Local N. Local nr. 66/(...) prevede trecerea acestor suprafețe de teren în domeniul public al unității administrativ-teritoriale orașul N., iar conform dispozițiilor legale mai sus citate, în astfel de situații este suficientă adoptarea unei astfel de hotărâri, nefiind necesară pronunțarea unei hotărâri judecătorești. În cazul de față însă, prin încheierea nr. 9. emisă de S. de P. I. B. N. s-a respins cererea de întabulare a orașului N., astfel încât prin prezenta acțiune se urmărește în principal acest aspect.

Instanța constată că sunt îndeplinite aceste cerințe legale și raportat la faptul că, cu privire la aceste imobile nu s-a formulat cererea de restituire în natură ori acestea au fost respinse în mod definitiv, instanța urmează să constatate că aceste suprafețe de terenuri au trecut din domeniul privat al S. R., în domeniul public al orașului N.

Pe de altă parte, în baza aceluiași text de lege și pentru identitate de rațiune, se va constata că orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică tot prin H. C. Local nr. 66/(...) și asupra următoarelor suprafețe de teren: 572 m2dinterenul cu nr. top 237 în suprafață totală de 914 m2; 111 m2din întregul teren în suprafață totală de 432 m2cu nr. top 236; și 40 m2din terenul cu nr. top 234, fără carte funciară și fără suprafață, așa cum sunt identificate aceste imobile prin raportul de expertiză întocmit în cauză.

În conformitate cu pct. I. din Anexa la L. nr. 2. „. și clădirile în care își desfășoară activitatea C. Local și P., precum și instituțiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile ș.a. asemenea"; alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor.

Prin H. C. Local nr. 66/(...) a orașului N. s-a constatat că orașul N. a dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra acestei construcții în litigiu în regim S+P+1 E, în suprafață construită de 806 m2, astfel cum această construcție este evidențiată pe planul de amplasament de la fila 103 sub C 1, existentă pe terenul susmenționat. Față de cele arătate mai sus, instanța va reține că această construcție face parte din domeniul public al orașului N., construcția fiind evidențiată prin raportul de expertiză întocmit în cauză.

În memoriu justificativ emis de fostul S. popular al regiunii C. în anul

1961se evidențiază că edificatele existente inițial pe acest teren pe care s-a efectuat noua casă de cultură, erau deja în anul 1961 „în curs de demolare";. Martorii au declarat faptul că acele construcții au fost demolate, aspect ce rezultă și din raportul de expertiză, chiar la acea dată pe locul acestora fiind edificată noua casă de cultură a orașului. A. în vedere că aceste construcții nu mai există, se impune radierea acestora din CF.

În ceea ce privește întabularea asupra suprafețelor de teren dezmembrate

și asupra construcției, sunt incidente dispozițiile art. 44-46 din D. nr. 115/1938, astfel încât instanța în baza acestor texte legale va dispune înscrierea în CF a terenului și construcției în litigiu, pe numele orașului N., în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert S. F. și tabelul de mișcare parcelară. Restul suprafețelor urmează să rămână pe vechii proprietari tabulari, așa cum se evidențiază în raportul de expertiză.

Instanța urmează a lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată";.

Împ o tr iv a aces te i se n tințe a decl ar at ape l, în ter men leg al, p âr âtul S. R., pr in

M in is terul F in anțelor Publ ice , prin D. G. a F. P. B. N.,

solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate, în principal, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a apelantului, iar în subsidiar,în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijină, hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal, fiind data cu încălcarea ori aplicarea greșita a legii.

În motivarea apelului, a fost reprodus in extenso dispozitivul hotărârii primei instanțe, arătându-se că soluția pronunțata de către instanța de fond este netemeinica si nelegala, fiind dată cu încălcarea si aplicarea greșita a legii, respectiv, fiind lipsita de temei legal, si necuprinzând motivele pe care se sprijină soluția pronunțata, apelantul solicitând instanței a face in analiza cererii de apel aplicațiunea art.295 C.pr.civ.

În principal, apelantul critică hotărârea primei instanțe cu privire la modul în care instanța de fond a procedat la motivarea hotărârii atacate, cu încălcarea dispozițiilor art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ., întrucât sentința civila atacata, nu cuprinde, in opinia apelantei, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, în a dispune o astfel de soluție, punând astfel instanța de control judiciar in imposibilitatea de a verifica soluția adoptata, prin prisma normelor de drept aplicabile spetei.

Mai mult, instanța de fond nu a făcut o atentă analiză a tuturor cererilor părților, ceea ce echivalează cu nesoluționarea corespunzătoare a acțiunii, respectiv instanța nu a analizat si nu s-a pronunțat cu privire la excepția invocata, deși prin D. nr. 48/A/(...), pronunțata de către Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a reținut ca instanța competenta urmează a se pronunța in rejudecarea pricinii atât asupra cererii de chemare in judecata cat si asupra excepției invocate de către S. R.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F. P., ca reprezentant al S. R., în cauza dedusa judecății, apelantul arată că, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 si 2 din D. nr. 31/1954, S. R. este persoana juridica care participa nemijlocit in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligații, in astfel de raporturi fiind reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, in afara de cazul in care legea stabilește alte organe in acest scop.

De asemenea, având in vedere dispozițiile art. 12 din L. nr. 2., privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, precum si dispozițiile art. 62 si următoarele din L. nr. 215/2001 a administrației publice locale, ca data fiind locația imobilelor teren si construcții in litigiu, cât si posibilitatea legala de reprezentare a S. R. de către C. locale, in speța dedusa judecății calitatea procesuala pasiva ca reprezentant al pârâtului S. R. o are C. Local al orașului N.

Daca instanța de control judiciar va trece peste excepția ridicata si va proceda la analiza fondului cauzei in limitele cererii de apel, apelantul solicită, în subsidiar, respingerea acțiunii formulate de către reclamantul C. Local al orașului N. ca fiind neîntemeiata.

În aprecierea apelantului, reclamantul trebuia să dovedească ce fel de edificiu economic a reprezentat imobilul construcții, casa nr.88; să precizeze starea de fapt si de drept ce a condus la "neexistenta", așa cum arata reclamanta, a acestui imobil construcții, a cărui radiere din CF se solicita; să arate dacă aceste imobile au făcut sau nu, obiectul vreunei notificări privind restituirea in condițiile legii, etc.

Fata de aceste aspecte, ce țin de dezlegarea fondului pricinii, apelantul apreciază ca Tribunalul Bistrița Năsăud nu s-a aplecat suficient asupra analizei tuturor aspectelor ridicate, ceea ce echivalează, in opinia apelantului, cu nejudecarea fondului, apărând astfel ca verosimila si necontestata poziția reclamantei intimate exprimata prin acțiunea introductiva.

In concluzie, apreciază apelantul, sentința civila atacata este netemeinica si nelegala, drept pentru care se impune admiterea apelului așa cum a fost formulat in scris si modificarea hotărârii atacate, in principal, in sensul admiterii excepției, invocate, respectiv, a lipsei calității procesuale pasive a M. F. P., ca reprezentant al paratului S. R., iar in subsidiar, in sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul C. local al orașului N., prin primar, ca fiind neîntemeiata și, pe cale de consecința, a nu dispune trecerea imobilelor înscrise in CF. nr. 25349 N., nr. top 238, in suprafața de 360 mp si CF nr. 25350 N. nr. top. 239/4, in suprafața de 371 mp, din domeniul privat al S. R., in domeniul public al orașului N. si nici radierea din cartea funciara a construcțiilor înscrise in CF mai sus menționate.

Pr in în tâmp in are a f or mul ată, Or așul N., reprezen tat leg al e C. Local al

or așulu i N.,a solicitat respingerea apelului declarat de S. R. prin Ministerul

Finanțelor Publice, reprezentat prin D. G. a F. P. B.-N., ca nefondat, cu motivarea că excepția lipsei calității de reprezentant al M. F. P. pentru pârâtul S. R., nu a mai fost reiterată in cursul judecății pe fond, urmare a admiterii apelului, în fața T. B. N.

Pe de altă parte, se arată prin întâmpinare, prin hotărârea atacată instanța de fond a reținut că:

„Pârâtul S. R. în mod corect a fost introdus în cauză ca și pârât, în CF nr.

25349 N. și CF nr. 25350 N. S. R. este înscris ca proprietar tabular asupra terenului ce face obiectul litigiului, situație în care în mod evident și obligatoriu acesta trebuia să fie citat în cauza pentru ca prin hotărâre judecătorească să poată produce efecte juridice și față de acesta, caz în care acesta are legitimitate procesuală pasivă, fiind parte în raportul juridic de drept material dedus judecății ce viza dreptul tabular înscris pe numele pârâtului. S. R. trebuie reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice nu doar în raporturile juridice fiscale, ci în toate cazurile în care participă în proces în nume propriu, condițiile art. 25 din D.

31/1954, cu excepția cazurilor în care legea specială prevede altfel. Ori nu există nicio dispoziție legală derogatorie care să nu impună citarea în calitate de parte a

S. R., atunci când acesta este înscris proprietar tabular, în litigiile ce au ca obiect drepturi reale ce fac obiectul întabulării, cum e cazul de față" (astfel că, instanța s-a pronunțat cu privire la excepția invocată)";.

Potrivit prevederilor art. 12, alin. (4) și (5), din L. nr. 2., în vigoare la data introducerii acțiunii, în litigiile privitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, statul este reprezentat de M. F. iar unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, în cazul orașelor, de consiliile locale.

S. R. a fost chemat în judecată întrucât figurează ca proprietar tabular pentru o parte din terenurile aflate în litigiu, astfel că nu se poate susține că acesta nu ar avea calitate procesuala pasivă în prezenta cauză.

În mod eronat, susține apelantul, că S. R. poate fi reprezentat de consiliile locale, în baza prevederilor art. 12 din L. nr. 2. și a prevederilor art. 62 și urm. din L. nr. 215/2001, a administrației publice locale.

Din prevederile art. 12 din L. nr. 2. reiese tocmai contrariul celor susținute de apelant iar prevederile art. 62, din L. nr. 215/2001, a administrației publice locale, se referă la faptul că unitatea administrativ-teritorială este reprezentată în justiție de către primar.

In opinia apelantului "... calitatea procesuală pasivă ca reprezentant al pârâtului S. R. o are C. Local al orașului N.", această apreciere conduce la concluzia că reclamantul C. Local al orașului N., în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale, trebuia să cheme în judecată pe pârâtul C. Local al orașului N., ca reprezentant al S. R., practic C. Local al orașului N. să se judece cu C. Local al orașului N.

Însuși apelantul S. R., prin întâmpinarea depusă la Judecătoria Năsăud, apreciază că "demersurile făcute de reclamantă cu privire la trecerea imobilelor- terenuri din domeniul privat al S. în domeniul public al orașului N. îmbracă forma de legalitate", apreciind totuși că se impune clarificarea unor aspecte referitoare la starea de fapt si de drept ce a condus la "neexistenta" construcției a cărei radiere din CF se solicită.

Cele solicitate de apelant au fost clarificate.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu toate înscrisurile existente în dosar, în special cu documentația comunicată la dosar de S. J. B.-N., din cadrul M.A.I., reiese că aceste imobile au format obiectul unor schimburi, respectiv, exproprieri, efectuate în vederea necesității sistematizării centrului orașului N., deoarece construcțiile existente pe acestea erau vechii și degradate, și respectiv, în vederea edificării casei de cultură.

Faptul că cele trei "case țărănești" existente pe aceste terenuri erau la acea dată "complet deteriorate, așezate întâmplător față de alinierea pieții" rezultă din memoriul justificativ privind planul general al C. de C. raională N., întocmit în anul 1961 de către D. - S. popular al regiunii C. ... ".

Tot din acest memoriu rezultă că, în anul 1961, construcțiile erau în curs de demolare, demolarea executându-se prin mijloace proprii ale sfatului orășenesc.

Prin adresa nr. 81.55/(...) a Primăriei orașului N. s-a comunicat instanței că imobilele care fac obiectul prezentei cauze a făcut obiectul vreunei notificări excepția imobilului identificat cu nr. top 9/4 și că prin D. P. orașului N., nr.208/(...), s-a respins cererea înregistrată sub nr. 9940/(...), formulată de numitul L. G., prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului teren, în suprafață de 371 mp., înscris în C.F. nr. 263, nr. top 239/4, și despăgubiri bănești pentru imobilul construcție demolată, precum și faptul că această dispoziție nu a fost atacată în termenele prevăzute de lege.

Cu toate că apelantul susține că M. F., ca reprezentant al S. R., nu are calitate procesuală pasivă, acesta nu este de acord cu trecerea imobilelor din litigiu în domeniul public al orașului N.

De asemenea, apreciază apelantul, C. Local al orașului N. trebuie să administreze construcțiile din litigiu ("reclamanta-intimată administrând, sau trebuind să administreze până la această dată imobilele teren și construcții ... ").

Însă, C. Local al orașului N. nu poate să obțină și, respectiv, să aloce fonduri cu privire la imobile care nu sunt întabulate în C.F. pe numele O. N.,

(indiferent de forma de proprietate, publică sau privată), în speță, cu privire la imobile care sunt înscrise în cartea funciară pe S. R.

A. în vedere prevederile art. 3, alin. (4) și pct. -III 5, din Anexa la L. nr. 2. privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Hotărârii C. Local al orașului N. nr. 66/(...), precum și cele mai sus menționate, se impune respingerea apelului ca nefondat.

A.ul este nefondat.

Ses iz are a ins tanțe i d e judec ată.

Prin cererea introductivă de instanță înregistrată inițial pe rolul J. N. sub nr. (...), reclamantul C. Local al orașului N., reprezentat de P., în temeiul art. 62 alin.1 din L. nr. 215/2001, în contradictoriu cu pârâții C. de C. „. R. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat instanței să constate că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică asupra imobilelor terenuri menționate în petitul cererii, în temeiul Legii nr. 2. și a H.C.L. N. nr. 66/(...); să constate că Orașul N. a dobândit dreptul de proprietate publică prin edificare asupra construcției C. de C. „. R., edificată pe terenurile menționate la primul petit; să se dispună localizarea acesteia în cartea funciară; să se dispună radierea din CF a construcțiilor vechi, înscrise în CF, întrucât acestea nu mai există în realitate; să se dispună întabularea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit de către reclamant.

Circu ms tanțele de f ap t ale c auze i .

Potrivit extrasului de CF nr. 2753 N., asupra imobilelor cu nr. top 238, nr. ser. A + 1, constând din casă cu curte și edificii economice în intravilan, la numărul 88, în suprafață de 360 mp, și nr. top 239/4, nr. ser. A + 2, constând din casă în intravilan, la nr. 89, în suprafață de 371 mp, este întabulat dreptul de proprietate sub B 1, în favoarea S. R., în întregime, cu titlu de drept schimb, prin încheierea de CF nr. 7. (f. 9 primul dosar fond).

Din extrasul CF nr. 2664 N. rezultă că asupra imobilelor cu nr. top 236, nr. ser. A + 1, constând din grădină în intravilan în suprafață de 432 mp, și nr. top 237, nr. ser. A + 2, constând din casă cu curte, și edificii economice în intravilan, la nr. 87, în suprafață de 914 mp, este întabulat dreptul de proprietate sub B 1, în favoarea Căminului C.l din N., în întregime cu titlu de schimb, prin încheierea de CF nr. 4. (f.10 primul dosar de fond).

În CF nr. 25348 N., provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 2664 N., nr. top 237, teren în suprafață de 914 mp, cu casă și edificii economice la nr. 87, figurează întabulat sub B 1 și 2 dreptul de proprietate cu titlu de drept schimb, dobândit prin convenție, în favoarea Căminului C.l din N.

În CF nr. 25347 N., provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 2664, asupra nr. top 236, teren în suprafață de 432 mp, este întabulat dreptul de proprietate sub B 1, cu titlu de schimb, dobândit prin convenție, în favoarea

Căminului C.l din N. (f. 18 primul dosar fond).

În CF nr. 25350 N., provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 2753, asupra nr. topografic 239/4, constând din teren în suprafață de 271 mp, și casă la nr. 89, este întabulat dreptul de proprietate sub B 1 și 2, în favoarea S. R., cu titlu de schimb și expropriere, dobândit prin lege (f. 16 primul dosar fond).

În CF nr. 25349 N., provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 2753, asupra nr. topografic 238, constând din teren în suprafață de 360 mp, și casă cu edificii economice la nr. 88, este întabulat dreptul de proprietate sub B 1 și 2, în favoarea S. R., cu titlu de schimb și expropriere, dobândit prin lege (f. 17 primul dosar fond).

Din adresele nr. 11980/(...) și nr. 8679/(...), ambele emise de O. de C. și P.

I. B. N. - B. de C. și P. I. N., rezultă că nr. top 234, aparținând localității N., figurează în Registrul Parcelar ca și pârâul V. C., fără carte funciară și fără suprafață (f. 19, 20 primul dosar fond).

Potrivit notei de constatare nr. 11063/(...), emisă de P. O. N., în baza verificărilor efectuate la fața locului de către consilier inginer Lazăr Constantin, din cadrul Compartimentului Urbanism și Amenajarea Teritoriului, de către inspector Burduhos D. Iosif, din cadrul Compartimentului Topo, imobilele construcții amplasate pe terenul situat în orașul N., str. P. U. nr. 3, situate la nr. administrative 88, 87 și 89, și identificate cu nr. top 238 din CF nr. 25349 N., nr. top 237 din CF nr.25348 N. și nr. top 239/4,, din CF nr. 25350 N., nu mai există faptic la data întocmiri notei de constatare (f. 21 primul dosar fond).

Prin Certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției nr.

11064/(...), emisă de P. orașului N., se atestă faptul că pe terenul situat în orașul

N., înscris în CF nr. 25349, nr. 25348, 25347, 25350 N., nr. top 238, 237, 236,

239/4, există în prezent o construcție cu destinația C. de C. „. R., edificată fără autorizație de construire (f. 22 primul dosar fond).

Prin nota de constatare nr. 11064/(...), întocmită de P. orașului N., în baza verificărilor efectuate la fața locului de către consilier inginer Lazăr Constantin, din cadrul Compartimentului Urbanism și Amenajarea Teritoriului, de către inspector Burduhos D. Iosif, din cadrul Compartimentului Topo, s-a atestat componența construcției reprezentând C. de C. „. R., precum și regimul de înălțime al acesteia și sistemul constructiv (f. 23-25 primul dosar fond).

Potrivit adresei nr. 7958/(...), eliberată de P. orașului N. și adresată A. de S. ale județului B. N., pentru demolarea caselor de la nr. 88 și nr. 89, identificate cu nr. top 238 și 239/4, care au fost expropriate prin D. de expropriere nr. 117/(...), și pentru demolarea casei de la nr. 87, care a făcut obiectul contractului de schimb nr. 183/(...), au existat autorizații de demolare (f. 42, 43 primul dosar fond).

Din adresa nr. 9388/(...), emisă de P. orașului N., rezultă faptul că imobilul construcție C. de C. „. R. a fost edificat în anul 1959, în baza Certificatului nr.

781/1959, de aliniere și regim de construire, eliberat de S. P. al R. C. - S. de A. și

S., pe terenul înscris în CF nr.25349 N., nr. top 238, CF nr. 25348 N., nr. top

237, CF nr. 25347 N., nr. top 236, CF nr.25350N., nr. top 239/4; rezultă, totodată, faptul că la construirea acestui imobil a fost avut în vedere M. J. privind planul general al C. de C. R. N. avizele emise de I. R. S. N., C. S. N. și I.

N. plan de situație; M. J. privind partea de arhitectură a C. de C. R. din N. M. J. pentru partea de rezistență; tema de proiectare și studii tehnică-economice pentru C. de C. R. N. M. G. privind C. de C. R. N. proces-verbal încheiat la (...), privind predarea-preluarea C. de C. R. N. (f. 49- 64 primul dosar fond).

Prin D. nr. 208/(...), emisă de P. orașului N., în baza Legii nr. 10/2001, a fost respinsă N. nr. 9940/(...), formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de către numitul L. G., având ca obiect restituirea în natură a terenului în suprafață de

371 mp, înscris în CF nr. 263 N., nr. top 239/4, și despăgubiri pentru construcția demolată, pe motiv că N. nu a fost expediată prin intermediul executorului judecătoresc, neîmbrăcând forma cerută de lege (f. 65-69, f. 71 primul dosar fond).

Din considerentele și concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert P. S. F. rezultă faptul că imobilul construcție C. de C. „. R. în regim de înălțime S+P+1E, având componența menționată în Nota de constatare nr. 11064/(...), este edificat pe terenul în suprafață de 1115 mp, identificat în CF nr. 25347 N., nr. top 236, CF nr. 25348 N., nr. top 237, CF nr.

2. N., nr. top 238, CF nr. 25350 N., nr. top 239/4, nr. top 234 (f. 93-94 primul dosar fond, f. 56-77 al doilea dosar fond).

Prin H. C. Local al orașului N. nr. 66/(...) - hotărâre care nu a fost contestată în termenul legal și după procedura prevăzută de lege ( art. 8 din L. nr. 2.) - s-a aprobat cuprinderea în domeniul public al orașului N. a unor imobile terenuri, aferente imobilului construcție C. de C. „. R. N., în vederea înscrierii lor în evidențele de carte funciară, identificate după cum urmează: teren în suprafață de 40 mp, din nr. top 234, fără CF; teren cu nr. top 236 și 237 din CF nr. 266 N. teren cu nr. top 238 și 239/4 din CF nr. 2753 N. (f. 5-6 primul dosar fond).

Prin adresa nr. 5083/(...), eliberată de C. N. P. C., s-au comunicat instanței

T. B. N. copii conforme cu originalul după contractul de schimb nr. 183/(...), precum și actele care au stat la baza emiterii acestui contract, după cum urmează: cererea cu nr. autorizat 183/1953; autorizația nr.184/(...); certificat nr.

84/(...); deciziunea nr. 19/(...); copie act nr. 46/1952; act nr. 14291/(...); ordin de plată virament din (...); ordin de plată virament din (...); declarație nr. 182/(...); certificat nr. 184/(...); foaie de posesiune nr. 1. CF; act nr. 284/(...); act nr.

284/(...); deciziunea nr. 19/(...); acte necesare pentru dovedirea contractului de schimb și a exproprierii dispuse în baza D.ui de expropriere nr. 117/(...), operate în cărțile funciare mai sus menționate (f. 13-32, f. 40 dosar fond).

Depozițiile testimoniale administrate în fața primei instanțe de fond confirmă o dată în plus împrejurarea că imobilul construcție reprezentând C. de

C. a orașului N. a fost edificată de către C. P., aproximativ prin anul 1960, iar de la data edificării sale și până în prezent a avut tot destinația de C. de C. (f. 126-

127 primul dosar fond).

Aceeași martori au atestat faptul că vechile construcții existente pe terenul pe care a fost edificată C. de C., au fost demolate.

Prin adresa nr. 1/C/375/(...), emisă de Ministerul Administrației și Internelor - A. N., s-au comunicat instanței de fond toate actele în baza cărora s- a aprobat, în cadrul P.ui de I. pe anul 1960, construirea C. R. de C. din N. (f.

138-160 primul dosar fond), de către S. P. al R. C. - S. Î. și C., prin S. P. al orașului N. - Secția G. C..

D ispoz iț iile leg ale apl ic ab ile în c auz ă .

Potrivit art. 25 alin. 1 din D. nr. 31/1954, S. este persoana juridică în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații, el participând, conform alin. 2 al aceluiași articol, în astfel de raporturi, prin M. F., afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop.

Art. 3 din L. nr. 2. arată care este componența domeniului public, după distincțiile menționate în aliniatele 1-4, după cum urmează:

„(1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin.

(4) din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.

(2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, din cele prevăzute la pct. I din anexa, precum și din alte bunuri de uz sau de interes public național, declarate ca atare prin lege.

(3) Domeniul public al județelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct.

II din anexa și din alte bunuri de uz sau de interes public județean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului județean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național.

(4) Domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexa și din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean";.

În același timp, potrivit art. 6 alin. 1 din aceeași lege, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care R. era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.

Art. 7 din L. nr. 2. reglementează modurile în care se dobândește dreptul de proprietate publică, printre acestea, conform art. 7 lit. e, fiind menționată și

„trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publică";.

Art. 8 din L. nr. 2. reglementează în concret modalitatea în care se realizează trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, în domeniul public al acestora, în considerarea art. 7 lit. e din lege, art. 8 alin. 1 precizând că această trecere se face, după caz, prin hotărâre a G., a consiliului județean, respectiv a C. G. al M. B. ori a consiliului local, hotărârea de trecere a bunurilor putând fi, conform art. 8 alin. 2, atacată, în condițiile legii, la instanța de contencios administrativ competenta în a cărei raza teritorială se afla bunul.

În conformitate cu art. 12 alin. 5 din L. nr. 2., în litigiile prevăzute la alin.

4 - litigii vizând dreptul de proprietate publică -, statul este reprezentat de M. F., iar unitățile administrativ-teritoriale, de către consiliile județene, de C. G. al M. B. sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului. Acesta poate desemna un alt funcționar de stat sau un avocat care să-l reprezinte în fața instanței.

L. nr. 215/2001 prevede, în art. 36 alin. 2 lit. c, că printre atribuțiile sale,

C. Local exercită și atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului, iar potrivit alin. 9 al aceluiași articol, acesta exercită orice alte atribuții stabilite prin lege.

Reprezentarea în justiție, însă, este asigurată, potrivit art. 62 din L. nr.

215/2001, de către P., care, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

Potrivit art. 22 alin. 1 lit. a din L. nr. 7/1996, înscrierea unui drept în cartea funciară se poate efectuat numai împotriva aceluia care,la dataînregistrării cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.

Art. 48 alin. 2 teza finală din L. nr. 7/1996 prevede că încheierea de CF prin care se va dispune întabularea va trebui să indice pozițiile ce au fost radiate din CF și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor.

Cu pr iv ire l a c ar ac ter ul nef ondat al excepție i l ipse i c al ităț ii proc esu ale p as ive

a p âr âtulu i S. R., pr in M in is terul F in anțel or Publ ice.

Curtea constată că motivul de apel prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, este nefondat, motivat pe faptul că, pe de o parte, acesta figurează ca proprietar tabular asupra unora dintre terenurile afectate de construcția C. de C. „. R. - hotărârea trebuind să fie pronunțată în contradictoriu cu acesta, pentru a-i fi opozabilă și pentru a fundamenta astfel întabularea construcției în CF în condițiile art. 22 alin. 1 lit. a și art. 48 din L. nr. 7/1996, în redactarea în vigoare la data promovării cererii în instanță -, iar pe de altă parte, având în vedere dispozițiile art. 25 din D. nr. 31/1954, și ale art. 12 alin. 4 și alin. 5 din L. nr. 2..

Cu privire la caracterul nefondat al celorlalte motive de apel.

Curtea constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., respectiv, nu se poate reține o nemotivare a hotărârii primei instanțe, în condițiile în care hotărârea T. B. N. a fost exhaustiv motivată, conținând o largă trimitere atât la starea de fapta cauzei, cât și la dispozițiile legale aplicabile speței, și care au fundamentat pe deplin soluția adoptată.

Curtea constată, așadar, că, în cauză, prin soluția pe care a pronunțat-o, Tribunalul Bistrița Năsăud a respectat atât cerințele impuse de art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., cât și prevederile art. 129 C.pr.civ., instanța de fond procedând, în limitele învestirii sale, la o verificare laborioasă a situației de fapt a cauzei și făcând o corectă aplicare a legii incidente speței, în deplin acord cu principiile instituite de prevederile art. 129 C.pr.civ. (L. nr. 2., D.-lege nr. 115/1938).

Nefondată este și susținerea apelantului, în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care, la pagina 3 alin. 6 din sentința fondului (f. 83 dosar fond), Tribunalul Bistrița Năsăud a motivat pe larg de ce, în opinia sa, această excepție este neîntemeiată.

Susținerile apelantului, conform cărora nu s-a făcut dovada demolării construcțiilor vechi și a edificării construcției noi, precum și a destinației economice a acestei din urmă construcții, sunt contrazise flagrant atât de depozițiile martorilor audiați în fața primei instanțe de fond, cât și de înscrisurile aflate la filele 21 - 24, 42 , 43, 49 - 64, 93 - 94, 138 - 139, 140 - 160 primul dosar fond.

Drept urmare, Curtea urmează să înlăture aceste susțineri ale apelantului ca fiind vădit nefondate.

Nefondată este și afirmația apelantului, potrivit căreia nu s-a făcut dovada de către reclamant a împrejurării dacă imobilele litigioase au făcut sau nu obiectul vreunei notificări, în condițiile în care prin D. nr. 208/(...), emisă de P. orașului N., a fost respinsă singura notificare formulată în temeiul Legii nr.

10/2001, de către numitul L. G., pentru imobilul cu nr. top 239/4, din CF nr.

263 N. (f. 65-69 primul dosar fond).

Apoi, este de observat faptul că în actualul cadru procesual nu se mai poate contesta H.C.L. N. nr. 66/2009, un atare demers procedural fiind cu putință doar în condițiile art. 8 din L. nr. 2..

Raportat la împrejurările de fapt și de drept anterior expuse, și care fundamentează pe deplin soluția pronunțată de prima instanță, Curtea constatăcă, în cauză, s-a făcut, de către Tribunalul Bistrița Năsăud, o deplină cercetare a fondului cauzei, soluția pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud fiind legală și temeinică.

Pe cale de consecință, în temeiul tuturor considerentelor mai sus precizate și a prevederilor art. 295, art. 296 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă ca nefondat prezentul apel.

Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

În temeiul art. 20 alin. 5 din L. nr. 146/1997, republicată, coroborat cu art. 37 alin. 1 din O.M.J. nr. 760/C/1999, reclamantul C. Local al orașului N. va fi obligat să achite suma de 17.670,47 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru restantă pentru fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. R., prin Ministerul

Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. B. N., împotriva sentinței civile numărul 2. din (...) a T. B. N., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.

Obligă reclamantul C. Local al orașului N. să achite pentru fondul cauzei taxa judiciară de timbru în cuantum de 17.670,47 lei.

D. este definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

C.-M. CONȚ A.-A. P.

A. A. M.

GREFIER

Red.CMC/dact.MS

5 ex./(...) J.fond: I. S. B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 75/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă