Decizia civilă nr. 79/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
D. CIVILĂ Nr. 79/A/2012
Ședința data de 14 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘED.TE: I.-D. C. JUDECĂTOR: M. C. V.
GREFIER : A. B.
P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ este reprezentat prin
PROCUROR: A. S.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. SI D. N. D. R. împotriva sentinței civile nr. 474 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată S. G. P. și pârâții intimați C. L. F. PENTRU A. L. 1. și C. LOCAL F., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei-intimate S. G. P., avocat G. D. și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror A. S., lipsă fiind reprezentantul pârâtului-apelant S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R., avocat P. C., din Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 august
2012, prin serviciul de registratură al instanței, domnul expert L. S. N. a depus la dosar o cerere prin care solicită confirmarea decontului atașat la raportul de expertiză și trimiterea acestuia la B. Local de E. J. de pe lângă Tribunalul Cluj.
La data de 04 septembrie 2012, comisia de experți a depus la dosar răspunsul la solicitarea instanței.
Reprezentanta reclamantei intimate S. G. P. arată că răspunsul depus la dosar de către comisia de experți nu trebuie comunicat pârâtului apelant, întrucât este o cerere în probațiune solicitată de către acesta.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. apreciază că nu este necesar să fie comunicat răspunsul depus la dosar de către comisia de experți, întrucât pârâtul apelant a solicitat această cerere în probațiune.
C., după deliberare, în temeiul prev. art. 209 al. 1 cod procedură civilă, constată că răspunsul la solicitările instanței a fost depus la dosar de către domnii experți în termenul legal de 5 zile, pârâtul apelant având posibilitatea studierii acestuia, nu va dispune comunicarea acestuia cu S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R..
Reprezentanta reclamantei intimate arată că nu mai are cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. constată terminată faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra apelului.
Reprezentanta reclamantei intimate S. G. P. solicită respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de prima instanță, susținând pe larg motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar, cu obligarea pârâtei apelante la plata cheltuielilor de judecată. Solicită a i se acorda reclamantei intimate despăgubiri atât pentru terenul ocupat de autostradă, cât și pentru restul terenului care este degradat, fărâmițat, umbrit atât la vest, cât și în est de către autostradă. Solicită ca despăgubirea să fie una justă și reală în conformitate cu prejudiciul creat și nu o modestă atenție din partea statului. Arată că până la sfârșitul dezbaterilor va depune la dosar nota de cheltuieli.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Arată că ambele expertize efectuate în cauză au clarificat situația, respectiv autostrada ocupă o suprafață mai mare de teren decât cel expropriat, iar terenul are valoarea mai mare decât cea oferită de către expropriator.
C. reține cauza în pronunțare.
C Ă T R E
Prin sentința civilă nr. 474 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj s-au respins excepțiile netimbrării cererii de chemare în judecată, a tardivității modificării acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive invocate de C. în reprezentarea S. R.
S-a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect exproprierea totală a terenului.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S. G. P. în contradictoriu cu S. R. reprezentat de C. N. DE A. și D. N. D. R. și în consecință:
A obligat pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de despăgubiri pentru imobilele expropriate cuprinse în H. 3/2007 situat în localitatea F. înscris tarla
36 parcela 65 în suprafață de 905 m.p. nr. cadastral 4035-4037 și H. 4., situat în F. tarla 36 parcela 67 în suprafață de 591 m.p. identificat prin număr cadastral 4045-4047, echivalentul în lei la cursul B. din ziua plății a sumei de
17.950 euro respingând alte pretenții de această natură.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei pentru exproprierea faptică a terenului în suprafață de 1195,45 m.p. echivalentul în lei la cursul B. din ziua plății a sumei de 14345, 4 euro respingând alte pretenții de această natură.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei pentru prejudiciul suferit ca urmare a exproprierii parțiale echivalentul în lei la cursul B. din ziua plății a sumei de 7630,98 euro respingând alte pretenții de această natură.
S-au respins alte pretenții ale reclamantei.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă împotriva pârâtelor C. PENTRU A. L. 1. jud. C. și C. LOCAL F. ca fiind introduse împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată respingând alte pretenții.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul analizând excepțiile invocate de către C. a reținut următoarele:
Referitor la excepția netimbrării a fost respinsă raportat la dispozițiile L. 1. incidente în cauză, întrucât prin cererea formulată de reclamanta s-au adus critici cu privire la cuantumul despăgubirilor propuse de expropriator, ceea ce se încadrează în dispozițiile legale, respectiv L. 1..
Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă întrucât potrivit dispozițiilor legii speciale astfel de litigii sunt promovate în contradictoriu cu S. R. formulate, acesta fiind reprezentat potrivit L. 1. de către C.
Excepția tardivității modificării cadrului procesual nu a fost primită întrucât prin încheierea din (...) s-a solicitat de către reclamantă amânarea cauzei în vederea modificării cadrului procesual prin împrocesuarea S. R.
Și precizarea formulată sub forma notelor de ședință este în termen, întrucât până la momentul depunerii acelei note condițiile primei zile de înfățișare nu erau îndeplinite.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii modificate cu privire la capătul de cerere exproprierii totale instanța a apreciat că aceasta este întemeiată întrucât așa cum a arătat și reclamanta procedura exproprierii este un act unilateral la îndemâna doar a statului, acesta fiind singurul care poate aprecia oportunitatea realizării unei astfel de operațiuni.
Referitor la fond s-a reținut că prin H. nr. 3 emisă la data de (...) s-a aprobat acordarea de despăgubiri reclamantei și unei terțe persoane în cuantum de 25.174,48 lei echivalentul unei sume de 8,5 euro/m.p. pentru terenul expropriat în localitatea F., categoria de folosință arabil tarlaua 36, parcela 65, în suprafața de 905 m.p. identificat prin nr. cadastrale 4035-4037.
Prin H. nr. 4 emisă la data de (...) s-a aprobat acordarea de despăgubiri reclamantei în cuantum de 16.439,91 lei echivalentul unei sume de 8,5 euro/m.p. pentru terenul expropriat în localitatea F., categoria de folosință arabil tarlaua 36, parcela 67, în suprafața de 591 m.p. identificat prin nr. cadastrale
4045-4047.
Calitatea procesuală activă nu a fost contestată.
Reclamanta a contestat atât cuantumul despăgubirilor propuse afirmând totodată existența unui prejudiciu decurgând din scăderea valorii terenului rămas neexpropriat, afirmând totodată, că o mai mare suprafață de teren proprietate a sa, a fost afectată de construcția autostrăzii.
Instanța va analiza separat cele două capete de cerere, petitele privind anularea celor două hotărâri integrându-se practic în pretențiile arătate anterior.
Potrivit extrasului de C. 1743 L. reclamanta este proprietara a trei parcele de 1200 m.p. fiecare, identificate cu nr. topo (...)/3, 1094/2 și 1094/3.
Dreptul acesteia a fost dobândit prin cumpărare de la persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul L. 18/1991, validat prin hotărâre judecătorească prin care promitenții vânzători au fost obligați să încheie act autentic.
În vederea stabilirii valorii de circulație a imobilului teren s-a dispus efectuarea unei expertize.
A fost desemnată comisia de experți constituită din expertul Guș P., B. M.
și experta F. M.
Expertul Guș, neavând calitatea de expert evaluator A.N.E.V.A.R. a fost înlocuit cu expertul M.
Experții au întocmit raportul de expertiză apreciind că valoarea terenului a fost de 41.8 euro/m.p., lucrarea fiind întocmită la data de (...).
Instanța a respins excepția nulității acestui raport invocată prin obiecțiuni la data de (...), solicitându-se stabilirea valorii și la momentul operării transferului de proprietate, respectiv 2007.
Prin raportul de expertiză efectuat la data de (...) experții comunică faptul că valoarea terenului la acel moment ar fi fost de 25,51 euro/m.p.
Pârâta a formulat obiecțiuni prin care a solicitat efectuarea unei noi contraexpertize.
La data de (...) s-a solicitat experților efectuarea expertizei de evaluare și prin metoda comparației prin bonitare.
Prin răspuns, cei trei experți au invocat că își mențin punctul de vedere.
La termenul de judecată din data de (...) s-a dispus efectuarea unei noi expertize în cauză, reprezentanta reclamantei achiesând la cererea în probațiune formulată.
S-a desemnat o nouă comisie de experți, alcătuită din experții T. M.
(desemnat de reclamantă) P. T. (desemnat de pârât) și B. G. (desemnat de către instanță).
Realizarea raportului de expertiză, datorită poziției experților, a necesitat o perioadă îndelungată. Totuși, în concluziile formulate în raportul de expertiză care ulterior a fost însușit de către toți cei trei experți s-a stabilit că valoarea terenului la momentul efectuării lucrării este de 12 euro/m.p.
Deși, raportul de expertiză nu a fost semnat de către expertul P., acesta prin înscrisul comunicat instanței la data de (...) (f. 540), învederează că este de acord cu raportul de expertiză apreciind corectă valoarea determinată.
Ulterior formulării unor obiecțiuni că de către părți, acest expert a avut o poziție oscilantă, învederând fie că terenul are o valoare 4 lei/m.p. fie de 8,5 euro/m.p.
Prin raportul de expertiză cei trei experți au apreciat că terenul rămas a suferit o pierdere de 30% .
Experții au răspuns obiecțiunilor formulate de către părți (f. 616-617, 689-
690) menținând valorile propuse inițial, apreciind că obiecțiunile formulate referitoare la modalitățile de calcul sunt nefondate iar trimiterea la acte autentice nu sunt de natură să reflecte realitatea prin raportare la valorile minime ale notarilor.
Având în vedere explicațiile oferite, instanța a apreciat că valoarea indicată de 12 euro/mp de către comisia de experți este o valoare reală, fiind practic apropiată de către valoarea propusă de expropriator, respectiv de 8,5 euro/m.p.
Comisiei de experți (în a doua compunere) nu i s-a solicitat determinarea cuantumului valorii terenului la momentul exproprierii, fiind de notorietate că la momentul lunii iunie 2007 data emiterii celor două hotărâri, valoarea bunurilor imobiliare a fost la cel mai mare nivel aflat vreodată, abia începând cu anul 2008 piața intrând în declin. Concluziile raportului inițial de expertiză sunt în măsură să întărească această afirmație, prin raportul de expertiză determinându-se la nivelul anului 2008 o valoare de 41 euro. Sursele de informare avute în vedere de către cei trei experți sunt de asemenea de natură să justifice această apreciere.
Cu privire la solicitarea constatării exproprierii faptice a unei suprafețe mai mari de teren decât cuprinse în cele două hotărâri, teren afectat de construcția autostrăzii instanța a reținute următoarele:
Reclamanta a deținut trei parcele de teren, fiecare cu o suprafață de 1200 m.p.
Una a fost identificată în tarlaua 36 parcela 65 cu nr. cadastral 4035-4037
și a făcut obiectul Hotărârii nr. 3, iar una a fost identificată în tarlaua 36 parcela
67 nr. cadastrale 4045-4047.
D. analiza sentinței civile nr. 1. pronunțată în data de (...) de Judecătoria Cluj-Napoca rezultă că N. Ș. a dobândit în temeiul L. 18/1991 prin T. dreptul asupra parcelei în suprafață de 1200 m.p. tarla 36 parcela 66, acest pârât fiind obligat să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare
La baza acestei hotărâri a stat un raport de expertiză întocmit de P. S. din care reiese cu puterea evidenței, că parcela arătată mai sus se află între parcelele
65 și 67 care au făcu obiectul hotărârilor de expropriere 3 și 4.. Deși, pârâtei i s-a solicitat comunicarea actelor care au stat la baza emiterii celor două hotărâri, intimata a comunicat doar documentația tehnică care a stat la baza emiterii
Hotărârii 4..
D. planul vizat spre neschimbare, rezultă că imobilul teren parcela 66 ce a aparținut lui N. Ș. se află între parcelele aparținând lui F. I. E. și S. E. și în planul de amplasament al imobilului apare ca vecin N. Ș.
Ori este evident din coroborarea acestor înscrisuri că și parcela cu nr. 66 a făcut obiectul exproprierii.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei un raport de expertiză întocmit de către expertul M. M. T. P. anexate acestui raport de expertiză confirmă exproprierea faptică a parcelei 66 cu o suprafață de 984,11 m.p. și celelalte două parcele cu o suprafață mai mare decât cele avute în vedere de către expropriatori.
Obiecțiunile cuprinse în notele de ședință depuse de către pârâtă la data de (...) nu au fost primite, raportul de expertiză făcând prin constatările expertului o corectă determinare a suprafețelor efectiv ocupate de către expertiză. De altfel diferențele de teren față de suprafețele cuprinse în cele două hotărâri sunt insignifiante.
Împrejurarea că expertul topo nu a indicat și punctele de reper în sistem S.EO 1970 nu are relevanță atât timp cât expertul s-a raportat la lucrarea efectuată de expertul S. P. expert care a avut în vedere limitele determinate în acest sistem.
Așa fiind, instanța a apreciat ca fiind întemeiată cererea reclamantei de a beneficia de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin reducerea valori a terenul rămas neexpropriat determinate de comisia de experți în ceea ce privește și această suprafață de teren.
Referitor la pretențiile reclamantei de determinare a cuantumului despăgubirilor la nivelul determinat prin primul raport de expertiză, instanța are în vedere că în cauză raportat la deficiențele constatate s-a dispus o nouă expertiză, probă cu care reclamanta a fost de acord, iar prin interpretarea legilor speciale în materia exproprierii, în cazul contestării cuantumului despăgubirilor se are în vederea valoarea determinărilor efectuate la momentul expertizei.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 10 din L. nr. 1. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. -
S., în calitate de reprezentantă a S. R., solicitând admiterea apelului, schimbareasentinței atacată, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta S. G. P. ca fiind în principal inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată, obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În motivarea apelului a arătat că instanța de fond a obligat-o, în mod eronat, la plata sumei de 7.630,98 euro, cu titlu de prejudiciu pentru suprafața rămasă neexpropriată. Prima instanță și-a bazat soluția pronunțată exclusiv pe concluziile raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de dl. M. M. T. precum și pe cele ale raportului de evaluare semnat de experții B. G. și T. M. A., potrivit raportului topografic omologat de instanța de fond, suprafața "real" expropriată este de 2.691,45 mp. (1.496 mp: expropriați conform Hotărârilor nr. 3 și 4 din (...), respectiv 1.195,45 m.p: "expropriați în fapt""), iar terenul rămas în proprietatea reclamantei are 908.55 mp.
În atare condiții, instanța de fond ar fi trebuit să raporteze calculul sumei aferente pretinsului "prejudiciu" la această suprafață, iar totalul ar fi fost de
3.270 ron (908,55 m.p. x 0,30 x 12 - conform filei 7 din raportul de evaluare, depus în (...)). Consideră că în speță prejudiciul nu a fost dovedit, este evident faptul instanța de fond a acceptat considerațiile experților B. G. și T. M. referitoare la acest aspect, însă a obligat-o, în mod greșit la plata unei sume cu
4.360,20 euro mai mare decât cea reală.
Instanța de fond, pornind de la o greșită interpretare a dispozițiilor legale în materia exproprierii (art. 9 din L. nr. 1., art. 24 și art. 26 din L. nr. 3.), a pronunțat o hotărâre criticabilă sub aspectul legalității și temeiniciei.
1. Precizează că, cererea introductivă de instanță, prin care s-a solicitat constarea faptului că suprafața "real" expropriată excede suprafeței de 1.496 mp pentru care s-au acordat despăgubiri prin H. nr. 3 și 4 din data de (...), precum și stabilirea și obligarea recurentei la plata unor despăgubiri pentru terenul "expropriat". În plus, trebuia respinsă ca fiind, în principal, inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Prin cererea de chemare în judecată precizată, reclamanta a solicitat instanței de judecată să constate faptul că suprafața total expropriată este mai mare decât cea a imobilelor expropriate, identificate prin numerele cadastrale
4035-4037 F. (905 m.p.) și 4045-4047 (591 m.p.), precum și stabilirea unei despăgubiri de 70 euro/m.p. pentru acest teren și obligarea recurentei la plata acestei despăgubiri. Faptul de a stabili o despăgubire pentru un teren care nu a fost expropriat în condițiile legii echivalează cu dispunerea exproprierii, or acest fapt este nelegal.
Prin L. nr. 1. au fost declarate de utilitate publică toate lucrările de construcție de autostrăzi, expropriator fiind S. R. prin recurenta, C. N. DE A. ȘI
D. N. D. R. - S.
În temeiul L. nr. 19812004a fost emisă H. nr. 7. privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Secțiunea 2B pe teritoriul localităților C. T., G., F., S., P. de Jos, L. și S. din județul C. și Secțiunea 3C pe teritoriul localităților A., S. de B., B., C., T., S. și B. din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiție "A. B.-C.-B.".
Amplasamentul lucrării a fost stabilit pe baza documentației tehnico- economice întocmită conform prevederilor L. nr. 1.. Despăgubirile pentru imobilele expropriate au fost aprobate prin H. nr. 7..
Potrivit legii, despăgubirea stabilită prin H. poate fi sau nu acceptată de expropriat. L. nr. 1. este o lege specială, care derogă de la prevederile L. nr. 3., care constituie regula generală în materie de expropriere, conform principiului specialia generalibus derogant.
L. specială nr. 198 prevede posibilitatea sesizării instanței numai cu privire la cuantumul despăgubirii propuse sau a dreptului la despăgubire pentru un imobil deja expropriat. Concluzia poate fi dedusă din dispozițiile art. 9 din L. nr.
1..
Arată că legiuitorul a prevăzut expres faptul ca în ipoteza contestării cuantumului despăgubirii stabilite pentru un teren deja expropriat, sunt aplicabile prevederile art. 21-27 din L. nr. 3., dar exclusiv "în ceea ce privește stabilirea despăgubirii". În plus, L. nr. 1. se completează cu prevederile L. nr. 3. numai în măsura în care "nu prevăd altfel", or dispozițiile art. 24 alin. 4 din L. nr.
3. contravin legii speciale în materie de expropriere nr. 1..
Voința legiuitorului a fost ca prevederile art. 21-27 din L. nr. 3. să se aplice exclusiv pentru stabilirea cuantumului despăgubirii pentru un teren expropriat deja. Deci, art. 24 din L. nr. 3. nu are aplicabilitate efectivă, fiind în contradicție evidentă cu prevederile L. nr. 19812004.
În concluzie cererea, astfel cum a fost formulată și precizată, este inadmisibilă prin raportare la dispozițiile L. nr. 1..
De altfel, chiar instanța de fond a admis prin sentința atacată excepția inadmisibilității capătului de cerere prin care reclamanta a solicitat exproprierea în totalitate a suprafeței de 3.600 mp, aflată în proprietatea sa. Cu toate acestea, instanța de fond a dispus, în mod total greșit obligarea recurentei la plata unei despăgubiri de 14.345,40 euro pentru suprafața "expropriată în fapt" de 1.195,45 m.p., practic pronunțându-se în sensul exproprierii acestui teren.
Nici prin raportare la dispozițiile L. generale în materie. nr. 3., cererea nu este admisibilă pentru următoarele considerente:
Procedura exproprierii, potrivit L. nr. 3. se derulează în trei etape reglementate distinct de lege, respectiv: declararea de utilitate publică a exproprierii, măsuri pregătitoare exproprierii și exproprierea propriu-zisă și stabilirea despăgubiri lor. Menționează faptul că primele două etape sunt administrative, iar cea de a treia este judiciară, cu toate consecințele care decurg de aici.
Art.3 din L. nr. 3. prevede că exproprierea va putea fi hotărâtă de instanțele de judecată după ce s-a făcut declarația de utilitate publică a exproprierii în condițiile prevăzute de lege, or, în speță, această condiție nu este îndeplinită și conduce la respingerea cererii ca prematură.
Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau de interes local, categoria lucrărilor fiind prevăzută în art. 6 din lege. Utilitatea publică a exproprierii se declară de către G. pentru lucrările de interes național și de consiliile județene și de C. G. al M. B. pentru lucrările de interes local ( art. 7 alin. 1 din lege).
Pentru alte situații speciale din categoria celor prevăzute la art. 7 alin. 4 din L. nr. 3., utilitatea publică se declară pentru fiecare caz în parte, prin lege.
Declarația de utilitate publică se face numai după o cercetare prealabilă efectuată de comisii numite de G. pentru lucrări de interes național și de către delegația permanentă a consiliului județean sau de primarul general al M. B., pentru lucrări de interes local.
Potrivit art. 10 din lege, cercetarea prealabilă va stabili dacă există elemente care să justifice interesul național sau local, precum și avantajele de orice natură care susțin necesitatea lucrărilor ce nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere, precum și încadrarea în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Pe baza rezultatelor cercetării prealabile, G. sau, după caz, consiliul județean, respectiv C. G. al M. B., va adopta actul de declarare a utilității publice, care se aduce la cunoștința publică.
A. cum rezultă chiar din definiția exproprierii, aceasta fiind definită ca act al puterii de stat, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea declanșării procedurii exproprierii de către alte persoane sau autorități decât cele prevăzute în art. 7 din L. nr. 3. fapt care ar fi trebuit să conducă la respingerea cererii reclamantei prin care solicita instanței de judecată să dispună exproprierea, ca inadmisibilă.
Prin declanșarea procedurii de expropriere de către instanța. de judecată
(pentru suprafața de 1.195,45 m.p. se aduce o atingere gravă naturii juridice pe care C. și celelalte dispoziții legale aplicabile (art. 481 Cod civil, L. nr. 3.) au conferit-o măsurii exproprierii, respectiv actul puterii de stat în temeiul căruia se dobândește dreptul de proprietatea publică asupra imobilelor necesare lucrărilor de utilitate publică.
A., în art. 44 alin. 3 din Constituție se statuează că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică. stabilită potrivit legii; iar potrivit art. 481 cod civil "N. nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică ... ". În sens asemănător, în art. 1 din L. nr. 3. se arată că ,,Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, ... "
În vederea soluționării juste și cu celeritate a prezentei cauze, recurenta a depus la dosarul cauzei și practică judiciară relevantă în materie și am subliniat punctul de vedere al C. de A. B., exprimat în urma sesizării cu o cerere similară asupra căreia s-a pronunțat în sensul în care din dispozițiile legale cuprinse în L.nr. 1. rezultă că necesitatea și oportunitatea luării măsurii de expropriere aparține exclusiv expropriatorului S. R.
O persoană fizică sau juridică proprietară a unui imobil a cărui amplasament se află în zona pentru care statul apreciază declanșarea procedurii de expropriere nu poate cere expropriatorului nici să înceapă această procedură și nici s-o urgenteze întrucât legea nu prevede un drept de inițiativă în sarcina celui care poate fi expropriat.
Împrejurarea că procedura de expropriere nu s-a declanșat, iar terenul reclamantului a fost cuprins în zona ce urmează a fi declarată de utilitate publica, nu conferă proprietarului dreptul de inițiativă menționat anterior.
În același sens s-au pronunțat și Tribunalul Sălaj (Sentința civilă nr.
2995/(...)) și Tribunalul Cluj (Sentința civilă nr. 686/(...)) - comunicate la dosar prin notele din (...).
Recurenta, în calitate de reprezentantă a statului român, în temeiul L. nr.
1. privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, expropriază terenuri necesare realizării unor obiective de investiție în baza unor proiecte tehnice pe care le întocmesc, fapt care a condus deja la afectare suprafeței de teren de 1.496 m.p., identificată cadastral cu nr.
4035-4037, respectiv 4045-4047. per a contrario, diferența de teren rămasă în proprietate privată nu a fost necesară obiectivului de investiție.
Prin prezenta cerere arată că în temeiul L. nr. 1., al H. G. nr. 7. si al H. nr.
698/2007 au fost expropriate următoarele imobile:
- cad. 4035-4037, teren în suprafață de 905 m.p., situat în extravilanul arabil al com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 65 (în suprafață totală de
2.900 mp conform titlului de proprietate nr. 3./(...) și documentației tehnico- cadastrale avizate de O. C. cu nr. 35226 din (...)) - care a făcut obiectul Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 3/(...);
- cad. 4040-4042, teren în suprafață de 755 m.p., situat în extravilanul arabil al com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 66 (în suprafață totală de
2.900 mp conform titlului de proprietate nr. 3238/2518/(...) și documentației tehnico-cadastrale avizate de O. C. cu nr. 35229 din (...)) - care a făcut obiectul Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 21/(...);
- cad. 4045-4047, teren în suprafață de 591 m.p., situat în extravilanul arabil al com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 67 (în suprafață totală de
2.900 mp conform titlului de proprietate nr. 3238/2519/(...) și de 1.200 mp conform documentației tehnico-cadastrale avizate de O. C. cu nr. 35237 din (...)) - care a făcut obiectul Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 4/(...);
- cad. 4052, teren în suprafață de 75 m.p., situat în extravilanul arabil al com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 67 (în suprafață totală de 2.900 mp conform titlului de proprietate nr. 3238/2519/(...) și de 1. 700 mp conform documentației tehnico-cadastrale avizate de O.. C. cu nr. 35248 din (...)) - care a făcut obiectul Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 5/(...).
A. cum se poate observa din cele menționate mai sus, terenurile situate în com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcelele 65, 66 și 67 au făcut obiectul exproprierii pentru construirea autostrăzii B.-B., în limita suprafeței de 2.326 m.p.
Raportul de expertiză topografică întocmit de dl. M. M. T. și omologat de către instanța de fond, pe lângă faptul că a fost unul extrajudiciar, fiind realizat la cererea expresă a reclamantei, nu a ținut cont de documentațiile tehnico- cadastrale întocmite în vederea exproprierii amintite anterior și nici de planul parcelar vizat de P. com. F. spre neschimbare cu nr. 6330/(...) (înregistrat la O. C. cu nr. 4698/(...). De asemenea, expertul nu a identificat suprafața pretins ocupată din proprietatea reclamantei în coordonate cadastrale în sistemul S.eo
70. Mai mult decât atât, așa cum am arătat și prin notele scrise din data de (...), raportul este întocmit greșit întrucât pentru realizarea lui s-a utilizat o ampriză a autostrăzii eronată (vechea ampriză) - acest lucru poate fi constatat cu ușurință și din studiul anexelor lucrării de specialitate care se referă la terenuri identificate cadastral diferit față de imobilele expropriate.
Susținerile instanței de fond potrivit cărora "intimata a comunicat doar documentația tehnică care a stat la baza emiterii Hotărârii 4." (fila 5 din sentință) sunt neadevărate, arată că documentația tehnico-cadastrală aferentă Hotărârii nr. 3/2007 a fost anexată chiar întâmpinării formulate de recurenta și expediată pentru termenul din (...).
De asemenea, critică și următoarele considerații ale primei instanțe cu privire la raportul întocmit de expertul M. "De altfel diferențele de teren față de suprafețele cuprinse în cele două hotărâri sunt insignifiante" (fila 5). Trebuie observat că potrivit documentațiilor cadastrale și hotărâri lor emise pentru stabilirea despăgubiri lor au fost expropriate următoarele suprafețe: din parcela nr. 65 - 905 mp (H. nr. 3/2007); din parcela nr. 66 -755 mp (H. nr. 21/2007); din parcela nr. 67 - 666 mp (591 mp conform Hotărârii nr. 4. și 75 mp conform Hotărârii nr. 5/2007), spre deosebire de concluziile raportului topo omologat - din parcela nr. 65 - 715,70 mp; din parcela nr. 66 - 984,11 mp; din parcela nr. 67 -
991,64 mp.
Pentru ca expertiza extrajudiciară să fi fost utilă cauzei și instanța să fi putut stabili dacă expropriatorul a întocmit corect documentațiile tehnice de expropriere, expertiza ar fi trebuit să îndeplinească următoarele condiții: a) să fi fost o expertiză cadastrală, realizată în sistemul S.eo"70, pe baza inventarului de coordonate furnizat de O. C. b) să fi utilizat informațiile din Titlurile de P. nr. 3. din (...), nr.
3238/2518/(...) și nr. 3238/2519 din (...), din documentațiile tehnico-cadastrale întocmite în vederea exproprierii și avizate de O. C. cu nr. 35226 din (...), nr.
35229 din (...), nr. 35237 din (...) și nr. 35248 din (...), precum și din planul parcelar vizat spre neschimbare de către P. F. cu nr. de înregistrare 6330/(...); c) să fi identificat în coordonate cadastrale vecinii terenului deținut de reclamantă, precum și celelalte proprietăți din parcelele 65, 66 și 67.
La fila nr. 5 din sentința atacată, instanța a reținut că "planurile anexate acestui raport de expertiză confirmă exproprierea faptică a parcelei 66 cu o suprafață de 984,11 m.p. și celelalte două parcele cu o suprafață mai mare decât cele avute în vedere de către expropriatori". Așa cum a arătat mai sus, terenul situat în com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 66 a făcut obiectul exproprierii, în acest sens fiind emisă H. de stabilire a despăgubirii nr. 21/(...), pentru o suprafață de 755 m.p., identificată cu nr. cadastral 4040-4042.
A. instanța de fond, in mod inadmisibil și nelegal, a obligat-o la plata unei sume de bani pentru un teren pentru care recurenta deja stabilise și plătise în condițiile L. nr. 1. o despăgubire (cad. 4040-4042, in suprafață de 755 m.p.), iar pentru o diferență de suprafață de 365,45 m.p. neexpropriată conform legislației in vigoare a stabilit același cuantum ca și pentru imobilele expropriate respectiv
12 euro/m.p. În acest fel S. R. a fost grav prejudiciat, fiind obligat sa plătească despăgubiri pentru același teren de două ori dar și pentru o suprafață pe care nu o va dobândi niciodată.
În plus față de cele mai sus, trebuie amintit că la dosarul cauzei au mai fost depuse de către partea adversă două rapoarte de expertiză topografică extrajudiciare realizate de către dl. R. G., care inițial a afirmat că suprafața terenului "aflat sub autostradă" din proprietatea reclamantei ar fi de (...) m.p., după care a revenit și a precizat că suprafața real afectată este de (...) m.p. Estede observat că ultima suprafață este apropriată de cea expropriată în conformitate cu documentațiile tehnico-cadastrale avizate de O. C. (2.326 m.p.).
Concluzionând, solicită respingerea capetelor de cerere referitoare la
"exproprierea faptică" și la stabilirea și obligarea recurentei la plata unei despăgubiri pentru o suprafață ce excede celei din H. nr. 3 și 4 din (...) (1.496 m.p.), în principal, ca fiind inadmisibile și în subsidiar ca fiind neîntemeiate.
2. Referitor la soluția de admitere a cererii de majorare a cuantumului despăgubirilor stabilite pentru imobilele-teren expropriate prin H. nr. 3 si 4 din data de (...), solicită să se constate netemeinicia și nelegalitatea raportului de expertiză întocmit de d-nul B. G. și T. M. și, pe cale de consecință, netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțate.
Art. 26 din L. nr. 3/1994 prevede modalitatea determinării despăgubirilor pe cale judiciară. A., potrivit normei sus-menționate, la stabilirea despăgubirii, atât experții tehnici, cât și instanța de judecată se vor raporta la "prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ- teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză".
Atât instanța de fond cât și experții care au întocmit lucrarea de specialitate omologată au nesocotit prevederile legale amintite mai sus.
Instanța de fond a precizat la fila nr. 4 din sentința atacată că "apreciază că valoarea indicată de 12 euro/mp ... este o valoare reală, fiind practic apropiată de către valoarea propusă de expropriator", or pe de o parte trebuie subliniat că valoarea stabilită nu reflectă prețul de circulație al terenurilor situat în m. F., jud. C. la momentul septembrie 2010, iar pe de altă parte nu este deloc "apropiată" de cea propusă de recurenta, respectiv 8,5 euro/m.p.
Concluziile raportului de expertiză contrazic motivarea instanței de fond, întrucât experții judiciari au stabilit cuantumul despăgubirii exclusiv prin prisma unor oferte de vânzare și nu prin raportare la tranzacții autentice așa cum prevăd dispozițiile art. 26 din L. 3.. De altfel, cu referire la contractele autentice depuse de recurenta pentru dovedirea caracterului just al despăgubirii stabilite prin H. nr. 3 și 4 din (...), instanța s-a mulțumit să reia susținerile experților potrivit cărora "trimiterea la acte autentice nu sunt de natură să reflecte realitatea prin raportare la valorile minime ale notarilor" (fila 4 din sentință). A., prima instanță a decis să înlăture tranzacțiile autentice care relevau prețul real de circulație al terenurilor situate în com. F., sat L. de Sus, jud. C. și să dea întâietate unui raport întocmit în mod eronat și nelegal.
Mai mult decât atât, învederează instanței că raportul întocmit de către experții T. M. și B. G. nu a respectat nici dezideratul legal referitor la compararea terenurilor expropriate cu "imobile de același fel", în condițiile în care acești experți au folosit comparabile situate în intravilanul construibil al comunei F., jud. C., deși terenurile expropriate se află în extravilanul localității și au categoria de folosință arabil.
Reiterează că potrivit voinței legiuitorului, atât comisia de experți, cât și instanța sunt obligate să calculeze valoarea despăgubirii în funcție de prețurile practicate pe piață (rezultate din tranzacții autentice), prețuri care exclud ofertele de vânzare, care sunt speculative, dacă nu chiar fictive și prin urmare nepertinente.
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Î. Curți de C. și J. „. prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele" are semnificația de preț plătit efectiv și consemnat ca atare în contractele autentice de vânzare-cumpărare și nu ofertele de preț ale agențiilor imobiliare ori prețurile de tranzacționare extrase de la rubricile de vânzări de pe internet și din anunțurile de mică publicitate din zonele locale privind imobilele de același fel în aceeași unitate administrativ-teritorială - D. nr. 5721/2009.
De asemenea, prin D. nr. 4. (fila nr. 11), Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de recurenta, cu următoarea motivare:
Practica constantă a Înaltei Curți de C. și Justiție este în conformitate cu cele două hotărâri menționate mai sus, astfel și Deciziile civile nr. 4. și nr. 5., ambele având incidență în prezenta speță.
În consecință, arată că soluția instanței de fond se bazează pe concluziile unui raport de expertiză judiciară întocmit de către experți cu încălcarea art. 26 din L. nr. 3. și a normelor profesionale și deontologice.
Instanța de fond a ignorat obiecțiunile recurentei și a omologat un raport de expertiză ale cărui concluzii sunt nedovedite. Prin respingerea solicitărilor recurentei de refacere a expertizei, respectiv de efectuarea a unei contraexpertize de către alți specialiști, instanța de fond a afectat-o grav drepturile procesuale și în mod special dreptul nostru la apărare.
Recurenta a comunicat la dosarul cauzei prin notele scrise din data de (...) trei contracte autentice de vânzare-cumpărare vizând terenuri similar celor expropriate, situate în com. F., sat L. de Sus, jud. C. (contractul de vânzare- cumpărare nr. 2704/(...) IBNP Asociați Mureșean, preț: 4,32 euro/mp; contractul de vânzare-cumpărare nr. 2060/(...) BNP Dobre I., preț: 4,85 euro/mp; contractul de vânzare-cumpărare nr. 320/(...)IBNP Petrean L. și Petrean I., preț 0,92 euro/mp) precum și raportul judiciar de expertiză întocmit în dosarul nr. (...), soluționat de către Tribunalul Cluj (valoare despăgubire teren situat în com. F.:
5,01 euro/mp). Deși toate actele menționate confirmă justețea despăgubirii stabilite prin H. nr. 3 și 4 din data de (...) ( 8,5 euro/mp), instanța de fond a decis să le înlăture și să Își bazeze soluția doar pe concluziile raportului de expertiză.
În plus, recurenta a comunicat la dosar și alte lucrări de specialitate, care au vizat terenuri situate în com. F., sat L. de Sus, jud. C. asemănătoare celor expropriate de unde reieșeau valori mai mici decât cea de 12 euro/mp stabilită în speță (răspuns la obiecțiuni întocmit în dosarul civil nr. (...) - 9 euro/mp; raport de expertiză din dosarul civil nr. (...) - 9 euro/mp; raport de expertiză din dosarul nr. (...) - 6 euro/mp).
De asemenea, trebuie reținut faptul că dl. expert P. T. a confirmat în două rânduri prin lucrările sale justețea cuantumului despăgubirii. A., prin lucrarea depusă la dosar în data de (...), expertul a stabilit că valoarea de 8,5 euro/mp acordată prin H. nr. 3 și 4 din (...) a fost corectă, iar mai apoi a apreciat prin punctul de vedere comunicat la (...) că terenurile expropriate, în suprafață de
1.496 m.p., au o valoare de piață de 4 lei/mp (la nivelul anului 2011). Instanța de fond a reținut în mod total greșit că dl. expert ar fi fost de acord cu valoarea propusă de către ceilalți doi specialiști (12 euro/mp) la fila 4 din sentință.
Art. 129 C.proc.civ. reglementează câteva dintre ipotezele rolului activ al judecătorului. În condițiile în care rolul activ al instanței este o garanție a exercitării drepturilor părților, rezultă implicit faptul că neîndeplinirea acestuia este sancționată cu desființarea hotărârii pentru nelegalitate, întrucât s-au încălcat dispozițiile art. 129 C.proc.civ.
În cazul dedus judecății, încălcarea rolului activ constă în faptul că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță proba cu expertiza tehnică evaluatorie.
Învederează că, în pofida obiecțiunilor pertinente formulate, instanța de fond a girat un raport de expertiză întocmit cu încălcarea prevederilor legale și a stabilit pentru imobilele-teren expropriate o despăgubire netemeinică și nelegală.
Pe fondul unei crize economico-financiare grave, dublată de prăbușirea pieței imobiliare din R., instanța de fond a stabilit pentru două terenuri agricole situate în extravilanul localității F., jud. C., o valoare de 12,00 euro/m.p.
În consecință, trecând peste toate obiecțiunile și argumentele recurentei, precum și cu ignorarea completă a înscrisurilor depuse în susținerea valorii stabilite prin H. nr. 3 și 4 din (...) și a punctelor de vedere ale dlui. expert P. T., instanța de fond a omologat raportul de expertiză prin care, într-un mod absolut neargumentat și nelegal, s-a stabilit un cuantum al despăgubirii de 12 euro/mp, deși: recurenta a dovedit că despăgubirea a fost stabilită de către expropriator cu respectarea legii; astfel cum a precizat și în fața instanței de fond, valoarea despăgubirii aferente imobilelor expropriate a fost determinată pe baza unui raport întocmit de către un evaluator autorizat A.N.E.V.A.R. și aprobat de Guvernul României prin emiterea H. nr. 7. recurenta a dovedit că despăgubirea în cuantum de 12 euro/mp a fost stabilită contrar dispozițiilor legale în materie, prin raportare doar la oferte de vânzare identificate în ziarul "Piața de la A la Z" - art. 26 din L. 3.; astfel, metoda comparației directe prin care a fost stabilit cuantumul de 12,00 euro/mp a fost tratată contrar Standardelor Internaționale de E. care impun ca evaluarea să țină cont de prețurile din contracte de vânzare- cumpărare și doar în eventualitatea unei imposibilități obiective de prezentare a acestora recomandă utilizarea altor metode; or, experții judiciari nu au făcut dovada demersurilor efectuate în acest sens; cu alte cuvinte, metoda contravine legii; potrivit art. 26 din L. nr. 3., despăgubirea se calculează prin raportare al prețul pieței, adică prin raportare la tranzacții efectiv încheiate și nu la oferte de vânzare-cumpărare pur speculative, care nu numai că nu reflectă realitatea pieței imobiliare, dar sunt imposibil de verificat și prin urmare inacceptabile; în susținerea acestor aspecte recurenta depune și jurisprudența Înaltei Curți de C. și J. cu privire la comparabilele folosite de experți, dincolo de faptul că acestea sunt simple oferte de vânzare și tranzacții efectiv încheiate, acestea se referă la terenuri având un alt amplasament și caracteristici superioare față de terenurile expropriate; astfel, comparabilele B și C folosite pentru a determina valoarea terenurilor expropriate se referă la terenuri situate în intravilanul construibil al com. F. și dotate cu utilități; or, dată fiind categoria de folosință a imobilelor teren expertizate (arabil extravilan), raportarea la utilități nu era permisă; situarea terenurilor expropriate în relativa apropiere de limita intravilanului localității F., sat L. de Sus nu îndreptățea experții să evalueze aceste imobile ca fiind terenuri construibile; pe terenurile în litigiu nu se poate edifica o construcție decât după scoaterea lor din circuitul agricol și introducerea în intravilan, cu respectarea tuturor prevederilor
L. nr. 50/1991; aplicarea de coeficienți negativi, aleși în mod subiectiv, la valorile de ofertă nu echivalează cu corectitudinea lucrării de specialitate, în condițiile în care comparabilele alese nu reflectă prețul real de circulație și sunt proprii unor imobile construibile din intravilan (și nu unor terenuri agricole din extravilanul com. F., jud. C.).
De asemenea, critică și soluția de obligare a recurentei la plata sumei cu titlu de prejudiciu, în cuantum de 7.630,98 euro. Așa cum a arătat și la începutul cererii de apel, instanța de fond nici măcar nu a calculat corect suma stabilită pentru pretinsul "prejudiciu" suferit de terenul rămas neexpropriat, deoarece suprafața care a rămas în proprietatea reclamantei este de 908.55 mp (conform raportului topo omologat al dlui. expert M.), iar suma acordată de instanța de judecată nu putea fi decât de 3.270, 78 euro.
Învederează că experții judiciari au stabilit și cuantificat într-un mod empiric "prejudiciul", iar instanța de fond a considerat ca fiind pertinentă analiza specialiștilor judiciari conform căreia valoarea de circulația a suprafeței neexpropriate va suferi o diminuare cu 30%. De altfel, cu privire la chestiunea prejudiciului, prima instanță nu a reținut decât că "prin raportul de expertiză cei trei experți au apreciat că terenul rămas a suferit o pierdere de 30%" (fila 4 dinsentință). Afirmația este neadevărată, deoarece dl. expert P. T. nu a susținut în niciuna din lucrările depuse vreun eventual prejudiciu suferit de parcelele rămase neexpropriate.
Mai mult decât atât, așa cum a arătat prin obiecțiunile formulate modalitatea de calcul a prejudiciului propusă de experți nu are niciun suport probator. A., experții T. M. și B. G. au stabilit în mod subiectiv și fără nicio dovadă în acest sens că daunele aduse parcelelor rămase în proprietatea reclamantei s-ar ridica la 30% din valoarea de piață a terenului or, prejudiciul trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a conduce la obligativitatea reparării, respectiv: să existe; să fie cert, adică să fie sigur sub aspectul întinderii sale și să nu fi fost reparat încă.
Cu privire la primele două condiții mai sus-menționate, arată că d-nii experți au stabilit o valoare ipotetică, nefăcând dovada că există, la acest moment, vreun prejudiciu. A. considerațiile cu privire la neasigurarea accesului, mărunțirea terenului și umbrirea produsă de viaductele autostrăzii nu sunt susținute în niciun fel de conținutul sau anexele raportului.
Așa cum a precizat și în fața instanței de fond, solicită să se constatate că în privința terenului neexpropriat nu se poate stabili/prezuma/un prejudiciu anume pentru că își menține destinația de teren agricol (arabil) și se va bucura în continuare de același regim.
Or, valoarea ipotetică stabilită de experții tehnici, omologată de instanța de fond nu poate fi considerată ca reprezentând prejudiciul suferit de reclamantă ca urmare exproprierii, aceasta neîndeplinind condițiile cerute de lege și enunțate mai sus și având un caracter subiectiv și pur prezumtiv (care reiese fără putință de tăgadă și din formularea experților "se apreciază că terenul rămas").
Referitor la cea de-a treia condiție, contrar aspectelor reținute de către instanța de fond, arată că valoarea despăgubirii stabilite prin H. nr. 3 și 4. se compune din: prețul cu care se vând, în mod obișnuit, proprietăți imobiliare de același fel, la data întocmirii raportului de evaluare; daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate.
Faptul că în H. de stabilire a cuantumului despăgubiri lor nu s-a menționat în mod expres că despăgubiri le cuprind si valoarea prejudiciului suferit prin faptul exproprierii, nu înseamnă că acest prejudiciu nu a fost reparat.
În susținerea aspectelor mai sus-învederate a anexat notelor scrise din (...) Raportul de evaluare a cuantumului despăgubirii pentru imobilele teren expropriate în temeiul Hotărârii de G. nr. 7..
De asemenea, învederează faptul că prin "daune" în sensul dispozițiilor art. 26 din L. nr. 3., legiuitorul nu a avut în vedere prejudiciul astfel cum este acesta reglementat în materia răspunderii civile delictuale, exproprierea fiind un act al puterii de stat și nu o faptă delictuală, astfel încât evaluarea prejudiciului prin raportare la factori ipotetici este nelegală. Potrivit normei legale menționate, daunele trebuie dovedite, conform art. 1169 C.Civ..
În consecință, soluția instanței de fond, cu referire la presupusul prejudiciu, este întemeiată pe concluziile unui raport de expertiză judiciară întocmit de către experți cu încălcarea art. 26 din L. nr. 3. și art. 1169 Cod Civil, precum și a normelor profesionale și deontologice.
D. toate considerentele prezentate mai sus reiese cu claritate că cererea reclamantei de majorare a cuantumului despăgubirilor stabilite prin H. nr. 3 si 4 din data de (...) ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată.
În concluzie, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de reclamanta S. G. P. ca fiind în principal inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Deasemenea, în temeiul art. 274 C.proc.civ. solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În considerarea celor enunțate, în măsura în care se va respinge excepția inadmisibilității solicită încuviințarea efectuării unor expertize topografice- cadastrale și evaluatorii care să stabilească:
În coordonate S.eo 70, suprafețele de teren expropriate cu care se suprapune proprietatea reclamantei (din tarlaua 36; parcelele 65, 66, 67) - cu utilizarea informațiilor din Titlurile de P. nr. 3. din (...), nr. 3238/2518/(...) și nr.
3238/2519 din (...), din documentațiile tehnico- cadastrale întocmite în vederea exproprierii și avizate de O. C. cu nr. 35226 din (...), nr. 35229 din (...), nr. 35237 din (...) și nr. 35248 din (...), precum și din planul parcelar vizat spre neschimbare de către P. F. cu nr. de Î. 6330/(...); În condițiile legii (art. 25 și
26 din L. nr. 3.), valoarea de piață a terenurilor expropriate, prin raportare la tranzacții autentice încheiate în proximitatea realizării lucrării și având ca obiect terenuri situate în extravilanul arabil al corn. F., jud. C.
În plus, solicită efectuarea unei adrese către Serviciul de taxe și impozite loca le din cadrul Primăriei comunei F., prin intermediul căreia să se solicite să fie comunicate la dosarul cauzei contracte autentice de vânzare-cumpărare având ca obiect terenuri situate în extravilanul comunei F., sat L. de Sus (categoria de folosință arabil) încheiate în anul 2011 sau cel puțin valorile de tranzacționare din cuprinsul acestora pentru a fi folosite în vederea evaluării imobilelor expropriate și pentru a asigura premisele legalității soluției judecătorești.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea reține considerentele ce urmează:
Motivele de apel ce privesc expertiza efectuată la fond pentru calcularea suprafeței, a despăgubirilor și cuantumul acestora vor primi dezlegare prin aceea că vor fi analizate atunci când se va stabili cuantumul despăgubirilor prin prisma noilor expertize efectuate în apel.
În ce privește celelalte motive de apel apelanta arată că instanța de fond, pornind de la o greșită interpretare a dispozițiilor legale în materia exproprierii (art. 9 din L. nr. 1., art. 24 și art. 26 din L. nr. 3.), a pronunțat o hotărâre criticabilă sub aspectul legalității și temeiniciei. Faptul de a stabili o despăgubire pentru un teren care nu a fost expropriat în condițiile legii echivalează cu dispunerea exproprierii, or acest fapt este nelegal. Există doar posibilitatea sesizării instanței numai cu privire la cuantumul despăgubirii propuse sau a dreptului la despăgubire pentru un imobil deja expropriat.
Arată că legiuitorul a prevăzut expres faptul ca în ipoteza contestării cuantumului despăgubirii stabilite pentru un teren deja expropriat, sunt aplicabile prevederile art. 21-27 din L. nr. 3., dar exclusiv "în ceea ce privește stabilirea despăgubirii". În plus, L. nr. 1. se completează cu prevederile L. nr. 3. numai în măsura în care "nu prevăd altfel", or dispozițiile art. 24 alin. 4 din L. nr.
3. contravin legii speciale în materie de expropriere nr. 1..
C. reține că acest motiv de apel este nefondat deoarece L. nr. 3. este legea generală în materie de expropriere iar L. nr. 1. este o lege specială doar pentru anumite aspecte ale exproprierii în materia lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local.
Prin urmare aspectele reglementate de legea specială devin aplicabile cu prioritate dat fiind că din aplicarea principiului specialia generalibus derogant reiese că legea specială are prioritate pe chestiunile reglementate de aceasta dar chestiunile nereglementate de legea specială în materie de expropriere sunt supuse dispozițiilor din legea generală, tot ca o aplicație a aceluiași principiu dar în sens contrar, anume generalia specialibus non derogant.
A. acestui principiu rezultă de altfel din chiar dispozițiile L. nr. 1., anume din art. 9 alin. 3 unde se dispune că „Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii." și din art. 18 al aceluiași act normativ care dispune că
„Dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu prevederile L. nr. 3., precum și cu cele ale Codului civil și ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu prevăd altfel."
Primul text doar menționează că la stabilirea despăgubirii se completează normele legii speciale cu cele ale legii generale iar al doilea text la rândul lui prevede aplicarea legii generale pentru completarea legii speciale.
D. aceste prevederi nu se poate deduce neaplicabilitatea în cazul exproprierii pentru lucrările de construcție de drumuri de interes național, județean și local a dispozițiilor art. 24 din L. nr. 3. pentru că L. specială nr. 1. în dispozițiile invocate, art. 9, are doar prevederi ce privesc stabilirea sau plata despăgubirii care nu exclud aplicarea celorlalte dispoziții ce privesc exproprierea din L. nr. 3..
Nici nu ar putea fi așa cum susține apelanta pentru că art. 24 alin. 1 din L. nr. 3. prevede că în cazul în care părțile se învoiesc în fața instanței asupra exproprierii și asupra despăgubirii, aceasta va lua act de învoiala și va pronunța o hotărâre definitivă.
De aici rezultă că exproprierea și despăgubirea sunt noțiuni distincte prin urmare pentru a se stabili despăgubirea trebuie constatat dacă exproprierea s-a făcut corect, ambele acest aspecte fiind supuse controlului instanței.
Că este așa rezultă și din dispozițiile art. 24 alin. 3 din L. nr. 3., unde se prevede că în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părți de teren sau din construcție, iar proprietarul cere instanței exproprierea totală, instanța va aprecia, în raport cu situația reala, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar, va dispune exproprierea totală.
Prin urmare rezultă că expropriatorul poate doar cere exproprierea dar aceasta se dispune doar de către instanță pentru aceste cazuri în care se contestă întinderea exproprierii, și operează doar după plata despăgubirii, care evident că trebuie să se supună criteriilor prevăzute de art. 26 din L. nr. 3., adică să reflecte valoarea reală a imobilului expropriat.
După logica apelantei în cazul în care se ocupă un teren cu construcțiile pentru care se dispune exproprierea, în speță cu construcția autostrăzii, dar nu se dispune exproprierea de către expropriator, atunci proprietarul nu ar avea la îndemână nici o acțiune pentru stabilirea despăgubirilor.
Or, este evident că proprietarul are la îndemână o astfel de acțiune cât timp terenul este ocupat de construcțiile pentru care s-a dispus exproprierea, iar această acțiune este tocmai în stabilirea exproprierii și a despăgubirilor, adică acțiunea de față.
Art. 3 din L. nr. 3. invocat de apelantă prevede că exproprierea va putea fi hotărâtă de instanțele de judecată după ce s-a făcut declarația de utilitate publică a lucrării ce servește unor utilități publice, pentru că nu are cum să dispune exproprierea pentru declarația de utilitate publică a chiar exproprierii.
Prin urmare cererea nu este prematură pentru că lucrarea a foste declarată de utilitate publică iar acesta constituie un argument în sensul posibilității stabilirii suprafeței de teren efectiv ocupată de construcția pentru care s-a declarat utilitatea publică.
Nu se poate vorbi de posibilitatea declanșării procedurii exproprierii de către alte persoane sau autorități decât cele prevăzute în art. 7 din L. nr. 3. ci doar de stabilirea imobilelor efectiv expropriate și a valorii acestora pentrurealizarea construcțiilor în vederea cărora s-a dispus exproprierea pentru că și dacă o persoană nu are posibilitatea de a declanșa procedura exproprierii aceasta nu înseamnă că nu are la îndemână o acțiune în cazul în care i se ocupă un imobil prin lucrările de construcție pentru care s-a dispus exproprierea, pentru că este evident că dreptul său de proprietate a fost definitiv afectat.
Aceleași argumente sunt valabile și pentru restul motivelor invocate de apelant în susținerea aceluiași motiv de apel, al inadmisibilității acțiunii.
Chiar dacă în temeiul L. nr. 1., al H. G. nr. 7. si al H. nr. 698/2007 au fost emise hotărâri de expropriere pentru anumite imobile, aceasta nu înseamnă că nu se poate stabili ca expropriată o suprafață de teren diferită, în una dintre hotărârile comisiei locale fiind stabilită chiar o suprafață de teren în plus față de cea expropriată, așa cum se va vedea atunci când se vor analiza expertizele efectuate în cauză.
Raportul de expertiză topografică a fost refăcut în apel și a ținut seama atât de planul parcelar vizat de P. com. F. spre neschimbare cu nr. 6330/(...) înregistrat la O. C. cu nr. 4698/(...) cât și de planul parcelar întocmit inițial la punerea în posesie în temeiul legilor fondului funciar.
Dat fiind că nu s-a oferit o explicație pertinentă sau măcar rezonabilă pentru întocmirea unui nou plan parcelar în 2007 este evident că a fost preferată de către Curte varianta de expertiză topografică ce are în vedere punerea în posesie în temeiul legilor fondului funciar pentru că în baza acestuia s-au făcut punerile în posesie, s-au întocmit procesele verbale și schițele de punere în posesie iar apoi s-au făcut intabulări în baza acestora și evident că persoanele împroprietărite pot pretinde drepturile derivând din acestea și doar acestea, prin urmare oricine altcineva, inclusiv expropriatorul, trebuie să respecte aceste puneri în posesie și să stabilească drepturile doar în funcție de acestea.
În această nouă lucrare expertul a identificat suprafața pretins ocupată din proprietatea reclamantei în coordonate cadastrale în sistemul S.eo 70.
A.anta arată că terenul situat în com. F., jud. C., parte din tarlaua 36, parcela 66 a făcut obiectul exproprierii, în acest sens fiind emisă H. de stabilire a despăgubirii nr. 21/(...), pentru o suprafață de 755 m.p., identificată cu nr. cadastral 4040-4042 și că instanța de fond a obligat-o la plata unei sume de bani pentru un teren pentru care recurenta deja stabilise și plătise în condițiile L. nr.
1. o despăgubire (cad. 4040-4042, in suprafață de 755 m.p.).
Nici acest motiv de apel nu este fondat deoarece la data investirii instanței, (...), H. de stabilire a despăgubirii nr. 21/(...) nu era încă emisă, aceasta fiind depusă abia în apel (fila74) prin urmare instanța de fond nu avea cunoștință de existența ei, și oricum, ca și pentru celelalte două hotărâri ale comisiei locale, despăgubirile se acordă doar o singură dată, indiferent de cuantumul stabilit prin hotărârea comisiei locale, pentru că dacă suma stabilită de instanță este mai mică decât cea a comisiei locale atunci rămâne de plătit această sumă, acțiunea fiind respinsă pentru a nu se agrava situația reclamantului în propria acțiune, iar dacă suma este mai mare evident că se va plăti această din urmă sumă iar nu cele două sume, pentru că reclamanta nu are această pretenție.
Mai trebuie sesizat că instanța de fond nu a fost investită cu analiza
Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 21/(...), iar în apel nu se pot formula cereri noi.
Cu privire la această hotărâre mai trebuie sesizat că nu a fost emisă pe numele reclamantei ci pe cel al lui N. Ș., la (...), deși în cf figurează ca proprietară reclamanta încă din (...).
Având în vedere că reclamanta nu este înscrisă în această hotărâre se pune întrebarea dacă ar fi avut interes să o atace sau dacă ar fi avut calitateprocesuală activă pentru aceasta sau ar fi avut la îndemână doar o acțiune pentru stabilirea exproprierii și a despăgubirilor.
A.ul va fi admis doar în ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirii, ținând seama de suprafața efectiv expropriată.
Art. 26 din L. nr. 3/1994 prevede că despăgubirea se compune atât din valoarea reala a imobilului cât și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, și se va ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Având în vedere motivele de apel referitoare la expertizele efectuate, la cuantumul despăgubirilor și al suprafeței expropriate, în cauză s-au efectuat două expertize.
Expertiza topografică efectuată de expert G. T. (fila 304-332 vol. II dosar apel) arată că a efectuat două variante, varianta I ținând seama de planul parcelar folosit de SC G. SRL la întocmirea documentațiilor cadastrale și varianta II raportat la planul parcelar întocmit inițial la punerea în posesie în temeiul legilor fondului funciar existent în arhiva OCPI.
Anterior am arătat că s-a preferat varianta II pentru că nu s-a oferit o explicație pertinentă sau măcar rezonabilă pentru întocmirea unui nou plan parcelar în 2007 și atunci trebuie folosită varianta de expertiză topografică ce are în vedere punerea în posesie în temeiul legilor fondului funciar pentru că în baza acesteia s-au făcut punerile în posesie, s-au întocmit procesele verbale și schițele de punere în posesie iar apoi s-au făcut intabulări în baza acestora și evident că persoanele împroprietărite pot pretinde drepturile derivând din acestea și doar acestea, prin urmare oricine altcineva, succesorul în drepturi și inclusiv expropriatorul, trebuie să respecte aceste puneri în posesie și să stabilească drepturile doar în funcție de acestea.
În același sens sunt și observațiile depuse de expert asistent M. M. (fila
356-357 vol. I dosar apel).
În această variantă II se arată că din cele trei terenuri cumpărate de reclamantă și cu privire la care s-a intabulat în cf, din tarla 36 parcelele 65, 66 și
67, fiecare în suprafață de 1.200 mp, deci în total 3.600 mp, s-a expropriat astfel: din tarla 36 parcela 65 suprafața efectiv ocupată de autostradă este de 886 mp, iar suprafața rămasă neocupată este de 63 mp la V. de autostradă și 248 mp la Est de autostradă; din tarla 36 parcela 66 suprafața efectiv ocupată de autostradă este de 871 mp iar suprafața rămasă neocupată este de 287 mp la V. de autostradă și 44 mp la Est de autostradă; iar din tarla 36 parcela 67 suprafața efectiv ocupată de autostradă este de 679 mp iar suprafața rămasă neexpropriată este de 520 mp la V. de autostradă.
Având în vedere că prin H. nr. 3/(...) s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru terenul expropriat în localitatea F., categoria de folosință arabil tarlaua
36, parcela 65, în suprafața de 905 m.p., care nu coincide cu suprafața expropriată efectiv, aceasta fiind doar de 886 mp, se va dispune acordarea de despăgubiri doar pentru suprafața efectiv expropriată.
În ce privește terenul din tarla 36 parcela 66 suprafața efectiv ocupată de autostradă este de 871 mp iar având în vedere că pe numele reclamantei nu s-a emis nici o hotărâre de către comisia locală pentru acordarea de despăgubiri pentru expropriere se va dispune acordarea de despăgubiri în acest sens pentru această suprafață, având în vedere că reclamanta este proprietară.
Apoi, pentru terenul din tarla 36 parcela 67, prin H. nr. 4/(...) s-a aprobat acordarea de despăgubiri reclamantei pentru terenul expropriat în localitatea F., categoria de folosință arabil tarlaua 36, parcela 67, în suprafața de 591 m.p. dar terenul expropriat efectiv este în suprafață de 679 mp, existând o diferență deteren expropriat în fapt de 88 mp, prin urmare se vor acorda despăgubiri pentru această suprafață, dar hotărârea comisiei locale va fi menținută pentru suprafața de 591 mp.
D. fiecare hotărâre se va păstra suprafața ce conține terenul efectiv expropriat iar terenul expropriat în fapt de 88 mp din parcela 67 și 871 mp din parcela 66, în total 959 mp, va fi evidențiat separat în dispozitivul prezentei hotărâri.
În ce privește valoarea terenului, în apel s-a efectuat o expertiză de către o comisie de 3 experți, M. S., L. S. N. și M. M. (fila 336-351 vol. I dosar apel), în conformitate cu art. 25 din L. nr. 3., unde se arată că valoarea de circulație a terenului este de 9,25 euro/mp în prezent, la data efectuării expertizei.
Ulterior în suplimentul la raportul de expertiză (fila 4 și urm. vol. II apel) se arată că această valoare este de 9,2 euro/mp.
La această expertiză apelanta a formulat obiecțiuni (fila 363 și urm. vol. I dosar apel) dar acestea se referă la contracte din 2010 ori, potrivit art. 26 alin. 2 din L. nr. 3., la calcularea despăgubirilor se ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză iar nu la o dată anterioară.
A.anta a mai depus 2 contracte de vânzare-cumpărare (fila 28 și urm. vol. II dosar apel) dar acestea nu au putut fi folosite ca și comparabile pentru că mare parte din terenul obiect la primului contract este drum de acces iar în al doilea contract se regăsește și o construcție care nu este evaluată separat.
Experții arată (fila 2 vol. II dosar apel) că au luat în considerare doar oferte de preț pentru că la solicitarea instanței primăria comunei F. a comunicat (fila
281 vol. I dosar apel) că nu deține înregistrări de contracte de vânzare-cumpărare în zonă.
Instanța a formulat această solicitare având în vedere că potrivit Codului fiscal există obligația înregistrări transferurilor de proprietate pentru impunere fiscală, dar se pare că astfel de tranzacții nu au fost efectuate dar dat fiind că evaluarea trebuia făcută, căci altfel s-ar putea aduce în discuție denegarea de dreptate, s-a efectuat evaluarea după cel mai apropriat și oportun criteriu.
În ce privește terenul rămas neexpropriat, având în vedere că potrivit art. 26 din L. nr. 3/1994 despăgubirea se compune și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar terenul rămas neexpropriat este situat de o parte și de alta a autostrăzii, astfel încât nu constituie o parcelă compactă, având o suprafață mai mică decât suprafețele uzuale destinate agriculturii, parcelele au o formă neregulată iar accesul este îngreunat de existența unui șanț și a unei gropi, după cum arată experții (fila 5 vol. II dosar apel) aceștia au propus stabilirea unei despăgubiri pentru diminuarea valorii terenului, din motivele expuse anterior, în sumă de 50% din valoarea de 9,2 euro/mp, anume 4,1 euro/mp.
În temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă cât și al art. 282 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să admită ca fondat în parte apelul declarat de pârâta C. N. DE A. SI D. N. D. R. SA în calitate de reprezentant al S. R. împotriva sentinței civile nr. 474 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o va schimba în parte în sensul că, va obliga pârâta să plătească reclamantei cu titlu de despăgubiri pentru imobilele expropriate cuprinse în H. nr. 3/2007 situate în F. tarla 36 parcela 65 în suprafață de 886 mp și H. nr. 4., situat în F., tarla 36, parcela 67 în suprafață de 591 mp, suma de
13588,4 euro, echivalent in lei la cursul BNR din ziua plății.
Va obliga pârâta să plătească reclamantei pentru exproprierea faptică a terenului în suprafață de 959 mp despăgubiri în sumă de 88228 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
Va obliga pârâta să plătească reclamantei pentru prejudiciul cauzat suprafeței expropriate despăgubiri în sumă de 5354,4 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
Celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute ca legale și temeinice.
În temeiul prevederilor art. 274 și 276 Cod procedură civilă va obliga pe intimata S. G. P., aflată în culpă procesuală, față de admiterea în parte a apelului, să plătească apelantului suma de 349 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel, reprezentând onorariu experți în măsura admiterii apelului, restul cheltuielilor fiind compensate. Dat fiind că apelul a fost admis în parte apelantei i s-ar cuveni ½ din costul cheltuielilor de judecată efectuate constând în onorarii experți în sumă totală de 5698 lei (decont la fila 303 și 333-335 și chitanțe la filele 235-238, 385-390 vol. I apel), deci ½ ar reprezenta 2849 lei dar pentru partea din apel respinsă intimatei i s-ar cuveni cheltuieli de judecată în sumă de
2500 lei, adică ½ din onorariul de avocat în sumă totală de 5000 lei (bon fiscal atașat la contractul de la fila 53 vol. II apel). Compensând cele două sume rezultă diferența de 349 lei la care va fi obligată intimata să o plătească apelantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de pârâta C. N. DE A. SI D. N. D. R. SA în calitate de reprezentant al S. R. împotriva sentinței civile nr. 474 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o schimbă în parte în sensul că, obligă pârâta să plătească reclamantei cu titlu de despăgubiri pentru imobilele expropriate cuprinse în H. nr. 3/2007 situate în F. tarla 36 parcela 65 în suprafață de 886 mp și H. nr. 4., situat în F., tarla 36, parcela 67 în suprafață de
591 mp, suma de 13588,4 euro, echivalent in lei la cursul BNR din ziua plății.
Obligă pârâta să plătească reclamantei pentru exproprierea faptică a terenului în suprafață de 959 mp despăgubiri în sumă de 88228 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
Obligă pârâta să plătească reclamantei pentru prejudiciul cauzat suprafeței expropriate despăgubiri în sumă de 5354,4 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă pe intimata S. G. P. să plătească apelantului suma de 349 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel.
D. este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘED.TE
JUDECĂTOR
GREFIER
I. D. C. M. C. V.
A. B.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 4 ex., la data de (...)
Judecător fond - T. D., Tribunalul Cluj
| ← Decizia civilă nr. 4611/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 832/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
