Decizia civilă nr. 795/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 795/R/2012
Ședința publică din data de 22 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. R. și P. E., împotriva sentinței civile nr. 712 din 7 septembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul P. M. C.-N., având ca obiect plângere în baza L. nr. 1..
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reclamantul P. R., lipsă fiind reclamanta-recurentă și reprezentantul pârâtului-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 20 februarie 2012, reclamanții-recurenți au depus la dosar un înscris referitor la dovedirea deținerii imobilului la data exproprierii sub nume de proprietari, iar la data de 22 februarie 2011, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate. Se comunică un exemplar din întâmpinare reclamantului-recurent și se lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reclamantului-recurent de a lectura întâmpinarea.
La reluarea cauzei, la a doua strigare, se prezintă reclamantul-recurent
P. R., lipsă fiind reclamanta-recurentă și reprezentantul pârâtului-intimat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul-recurent susține recursul așa cum a fost formulat, solicită admiterea acestuia pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin cererea formulată de către reclamanții P. R. și P. E. în contradictoriu cu pârâtul P. M. C.-N., s-a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului să admită cererea de revendicare, formulată de către reclamanți cu privire al imobilul-teren, situat în C.-N., str. Anatole France, nr. 52-54.
Prin precizarea cererii, aceeași reclamanți au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre de subrogare a reclamanților în drepturile fostului proprietar, vânzătorul N. V. F. și să oblige pârâtul la acordarea de drepturi reparatorii în baza L. 1..
Prin sentința civilă nr. 712 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins cererea formulată de către reclamantul P. R. și reclamanta P. E. în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C.-N., având ca obiect L. nr. 1..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat fie obligarea pârâtului să soluționeze favorabil cererea de acordarea a măsurilor reparatorii pentru terenule expropriat, situat în C.-N., str. Anatole France, nr. 52-54, fie să accepte subrogarea reclamanților în drepturilor fostului proprietar N. V. F. care a formulat notificarea în temeiul L. nr. 1. prin care a solicitat stabilirea de măsuri reparatorii pentru același imobil și, ca urmare, să constate și îndreptățirea reclamanților la aceste măsuri.
Instanța a reținut însă că reclamanții nu au depus notificare în baza art. 22 din L. nr. 1. în vederea stabilirii de măsuri reparatorii.
Prin urmare, în lipsa depunerii notificării, reclamanții nu pot beneficia de prevederile reparatorii ale acestei legi și nu pot fi îndreptățiți la acordarea unor despăgubiri.
Dacă s-ar fi formulat notificare, soluția asupra cererii de revendicare a reclamantului ar fi putut fi discutabilă, deoarece în decretul de expropriere,
/., reclamantul figurează alături de proprietarii tabulari ca și persoană expropriată.
În lipsa depunerii notificării nici nu se poate discuta însă despre acest aspect.
Cât privește cererea de subrogare în drepturile fostului proprietar, care a formulat notificarea în baza L. nr. 1., instanța nu poate accepta această subrogare, neexistând o justificare legală din acest punct de vedere.
Atâta timp cât terenul a figurat întabulat în favoarea fostului proprietar, până la constatarea unei alte situații juridice,acesta este și persoana îndreptățită la măsuri reparatorii, pentru imobilul expropriat.
Împrejurarea că reclamanții au cumpărat printr-un contract provizoriu de vânzare-cumpărare sub semnătură privată de la fostul proprietar, nu poate avea relevanță în cauză din punctul de vedere al L. nr. 1., atâta timp cât reclamanții nici măcar nu au formulat notificare.
Pretențiile reclamanților față de fostul proprietar pot fi rezolvate însă pe calea unei acțiuni de drept comun.
Pentru motivele arătate, instanța a respins cererea precizată a reclamanților.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții P. R. și P. E.solicitând modificarea sentinței pronunțate de tribunal în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivare s-a arătat, în esență, că instanța de fond a interpretat greșit situația din dosar, apreciind că exproprierea s-a făcut pe situația tabulară și nu cea reală.
În realitate, exproprierea s-a făcut pe situația faptică, astfel cum rezultă din anexa la decretul de expropriere, potrivit art. 24 alin. 1 și 2 din L. nr. 1. reclamanții putându-se considera proprietari.
Instanța de fond apreciază că în lipsa formulării unei notificări în termenele prevăzute de L. nr. 1. cererea formulată de către reclamanți este nefondată, nepronunțându-se în nici un fel asupra argumentelor reclamanților. V. nedepunerii notificării nu aparține reclamanților, aceștia neformulând notificare deoarece nu au avut dovezi de proprietate, exceptând adresa nr. 2810/(...) eliberată de G. C. C. de revendicare a fost formulată deîndată ce reclamanții au luat la cunoștință de dosarul de expropriere, respectiv (...).
Notificarea nu a fost depusă atâta timp cât nu s-a cunoscut adevărul despre dosarul de expropriere, din bun simț.
Dacă i s-ar atribui tot vânzătorului și porțiunea din imobil expropriată de la reclamanți, acesta ar beneficia de o dublă reparație.
În drept au fost invocate prevederile art. 3, art. 22, art. 24 din L. nr. 1.. La data de (...) s-au mai depus la dosar înscrisuri în probațiune prin care reclamanții recurenți înțeleg să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilului la momentul exproprierii.
În apărare, pârâtul P. municipiului C.-N. a formulat întâmpinare prin carea solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că hotărârea judecătorească atacată a fost pronunțată în mod corect și cu respectarea dispozițiilor legale. În lipsa depunerii notificării conform art. 22 din L. nr. 1. reclamanții nu pot beneficia de prevederile reparatorii ale L. nr. 1..
În ceea ce privește cererea de subrogare în drepturile fostului proprietar care a formulat notificare, această subrogare nu poate fi acceptată neexistând o justificare legală din acest punct de vedere.
Atâta timp cât terenul a figurat întabulat în favoarea unei persoane aceasta este și persoana îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul expropriat, contractul provizoriu de vânzare-cumpărare sub semnătură privată neputând avea relevanță din punct de vedere al L. nr. 1. atâta timp cât reclamanții nici măcar nu au formulat notificare.
Analizând recursul declarat de către reclamanții P. E. și P. R. împotriva sentinței civile nr. 712 din (...) a T.ui C., Curtea reține următoarele:
C. formulată de către reclamanți având ca obiect obligarea pârâtului P. municipiului C.-N. să soluționeze favorabil cererea de acordare a măsurilor reparatorii pentru terenul situat în C.-N., str. Anatol France, nr. 52-54, în subsidiar solicitându-se subrogarea reclamanților în drepturile proprietarului tabular care a formulat notificare în temeiul L. nr. 1. a fost respinsă de către instanța de fond raportat la art. 22 din L. nr. 1., stabilindu-se că reclamanții nu au formulat notificare conform prevederilor acestui text de lege.
Art. 22 alin. 1 din L. nr. 1. stipulează că persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. La alin. 5 se prevede că nerespectarea termenului menționat anterior prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Se impune a fi menționat că acest termen de 6 luni a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 1. și prin OUG nr. 1..
Prevederile art. 22 din L. nr. 1. sunt clare, reclamanții neputând invoca necunoașterea legii în justificarea omisiunii de a formula notificare în condițiile și termenele prevăzute de legea specială.
Faptul că aceștia nu au deținut în momentul apariției L. nr. 1. toate documentele necesare în vederea dovedirii dreptului lor de proprietate asupra imobilului expropriat sau alte documente referitoare la acest imobil nu este de natură să înlăture de la aplicare în ceea ce îi privește prevederile art. 22 din L. nr. 1., care au caracter imperativ.
De altfel, la art. 23 din L. nr. 1. se stipulează că actele doveditoare ale dreptului de proprietate și alte înscrisuri necesare soluționării notificării pot fi depuse până la data soluționării notificării, nefiind necesar a fi depuse la data formulării notificării.
Soluția pronunțată de către instanța de fond asupra cererii de subrogare în drepturile fostului proprietar care a formulat notificarea în baza L. nr. 1. este de asemenea legală, această subrogare neavând vreo justificare, astfel cum s-a arătat în considerentele sentinței atacate. Ceea ce ar fi putut invoca reclamanții ar fi fost existența unui mandat dat numitului N. V. F., persoana care a formulat în termenul prevăzut de lege notificare pentru imobilul în litigiu, mandat în temeiul căruia acesta să fie împuternicit să formuleze notificare și pentru reclamanți. E. unui astfel de contract de mandat nu a fost însă invocată și nici nu există indicii la dosar în acest sens.
Prin urmare, se apreciază și de către Curte că în lipsa formulării notificării prevăzute de L. nr.1. nu se poate verifica pe fond îndreptățirea reclamanților la măsurile reparatorii prevăzute de această lege specială, aceștia putând uza eventual de prevederile dreptului comun în cazul în care ar aprecia oportun un asemenea demers în vederea reparării într-o altă formă a prejudiciului suferit.
În consecință, în temeiul art.3041C.pr.civ. și art.312 alin.1 C.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. E. și P. R. împotriva sentinței civile nr. 712 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), care va fi menținută ca temeinică și legală. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. E. și P. R. împotriva sentinței civile nr. 712 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, A.-T. N. M.-C. V. A. C. GREFIER, M.-L. T. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: M. T.
| ← Decizia civilă nr. 830/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 853/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
