Decizia civilă nr. 801/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 801/R/2012
Ședința publică din data de 22 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. E.-I., împotriva sentinței civile nr. 937 din 11 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de d-na procuror S. A.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților. C. este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 21 februarie 2012, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate. Se comunică un exemplar din aceasta reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C.
Se constată de asemenea că prin memoriul de recurs, reclamanta- recurentă a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat și în consecință menținerea ca temeinică
și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond, întrucât condamnările pronunțate în baza art. 209 Cod penal sunt recunoscute ca având caracter politic de drept, iar cu privire la daunele morale, în mod corect au fost aplicate prevederile deciziei Curții Constituționale nr. 1..
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 937 din 11 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...) a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta D. E.-I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul Legii nr. 221/2009.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării defunctului D. L., aplicată prin sentința nr. 981 din 21 decembrie 1950, pronunțată în dosarul nr. 1047/1950 al T.ui Militar C., Secția I-a), instanța a reținut că potrivit art.1 alin.2 lit. a din Legea nr.221/2009 constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute de art.209 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare, și Decretul nr.
212/1948. Conform art.4 alin.1 din aceeași lege persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3).
În consecință, în condițiile în care condamnarea suferită de D. L. în temeiul art. 209 pct. IV C.pen. întră în categoria celor care constituie de drept condamnări cu caracter politic, instanța apreciază că nu se impune constatarea acestui caracter.
Pentru considerentele expuse, cererea având ca obiect constatarea caracterului politic al defunctului D. L. a fost respinsă și pentru perioada menționată, ca neîntemeiată.
Prin Decizia nr. 1. a Curții Constituționale, publicată în Monitorul
Oficial nr.761/(...), a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de S. român, prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C. și s-a constatat că prevederile art.5 alin.(1) lit. a) teza întâi din Legea nr.uments%20and%20Settings\user\Sintact%202.0\cache\Legislatie
emp\00122843.htm" |221/2009 sunt neconstituționale. user\Sintact%202.0\cache\Legislatie\temp\00068397.htm"
|Constituție}, dispozițiile din legile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții
Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În consecință, instanța a constatat că de la data publicării deciziei menționate au trecut 45 de zile, fără să intervină nici o modificare a dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. a din Legea nr.221/2009, astfel încât aceste dispoziții și-au încetat efectele juridice, iar acțiunea reclamantului este lipsită de temei legal și urmează să fie respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declara recurs reclamanta D. E.-I., solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței și în rejudecare, admiterea acțiunii cum a fost formulată, constatareacaracterului politic al condamnării și obligarea S.ui R. la plata despăgubirilor solicitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătata că în mod nelegal s-a respins petitul de constatare a caracterului politic al condamnării întrucât legea nu interzice instanței să constate acest caracter. Chiar și în urma deciziilor Curții Constituționale, Legea nr. 221/2009 conține în continuare dispoziții care permit constatarea caracterului politic al infracțiunii săvârșite de antecesorul reclamantei.
Cu privire la despăgubirile solicitate, reclamanta a arătat că acțiunea fost introdusă anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale nr. 1. și în consecință, ținând seama de dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., regulile de drept aplicabile la momentul introducerii acțiunii trebuiau să guverneze litigiul în curs.
Soluția pronunțată de tribunal aduce o atingere a principiului securității juridice a raporturilor civile.
Pe de altă parte, la data introducerii acțiunii, reclamanții aveau o speranță legitimă de a obține repararea prejudiciului moral ce le-a fost cauzat, invocându-se în acest sens dispozițiile art. 1 Protocolul adițional nr.
1 la C.
Prin întâmpinare S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, deoarece condamnarea antecesorului reclamantei s-a făcut pentru fapte prev. de art. 1 alin. 2 din Legea nr.
221/2009, iar pentru acțiunea în constatare prevăzută de art. 111 Cod proc.civ., reclamanta trebuia să justifice un interes, ceea ce nu s-a realizat prin prezenta acțiune.
Criticile vizând despăgubirile sunt nefondate, întrucât la data publicării în Monitorul oficial a deciziei Curții Constituționale nr. 1. reclamanta nu deținea o hotărâre judecătorească definitivă.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 221/2009 reclamanta nu avea un bun în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului; ci doar posibilitatea de a dobândi un bun ca urmare a unei proceduri judiciare.
Întrucât dispoziția legală care permitea acordarea despăgubirilor a fost declarată neconstituțională, în prezent nu mai pot fi acordate despăgubiri pentru daunele morale.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 221/2009, constituie condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate și pentru faptele prevăzute de art. 209 C. din 1936. Pentru infracțiunile menționate în art. 1 din Legea nr. 221/2009 instanța investită cu acțiuni în despăgubiri nu mai trebuia să administreze probațiune pentru dovedirea caracterului politic al acestor infracțiuni.
În definirea infracțiunilor săvârșite din motive politice legiuitorul a prevăzut în art. 2 din OUG nr. 214/1999 că sunt infracțiuni săvârșite din motive politice cele care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii cultului personalității, terorii comuniste; militarea pentru democrație și pluralism politic, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente până în (...), etc.
Legea nr. 221/2009 stipula posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul moral cauzat unei persoane care a suferit o condamnare politică, iar pentru unele infracțiuni ope legis a stabilit legiuitorul că sunt condamnări cu caracter politic și implicit caracterul politic al condamnării nu trebuia constatat, deoarece persoanele îndreptățite aveau posibilitatea să-și realizeze drepturile beneficiind de despăgubiri.
După declararea neconstituționalității dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit.a din Legea nr. 221/2009, persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic nu mai beneficiază de o acțiune în realizare, însă prejudiciul moral suferit poate fi reparat parțial și prin faptul că printr-o hotărâre se constată caracterul politic al condamnării suferite în temeiul art. 111 C.Pr.Civ.
Așadar, curtea constată că antecesorul reclamantei a suferit o condamnare cu caracter politic, fiind condamnat potrivit dispozițiilor art. 209 Cod penal 1936.
Critica vizând acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit de antecesorul reclamantei este nefondată. Într-adevăr acțiunea reclamantei a fost introdusă anterior constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 5 al. lit. a Legea nr. 221/2009, însă recurenta nu a beneficiat de o hotărâre definitivă, anterior emiterii Decizia civilă 1..
Intervenția Curții Constituționale nu poate fi considerată ca o atingere a procedurii echitabile care guvernează procesul din perspectiva art. 6 din
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale.
Jurisprudența Curții de la S. a statuat că art. 6 paragraful 1 nu se aplică unei proceduri care tinde la recunoașterea unui drept care nu are nici un fundament legal în legislația statului contractant. Atfel trebuei analizat dacă procedura în fața Curții Constituționale a adus atingere procedurii echitabile care trebuie să guverneze un proces, sau dimpotrivă este vorba de un mecanism normal într-o societate democratică. În cauza Slavov vs Bulgaria C. a statuat că „ nu se poate susține că o dispoziție legală a cărei constituționalitate a fost contestată, la puțină vreme după ce a intrat în vigoare și care ulterior a fost declarată neconstituțională să constituie o bază legală solidă în sensul jurisprudenței Curții";. Așadar se constată că intervenția instanței de contencios constituțional s-a făcut în cadrul unui mecanism normal într-un stat democratic, realizându-se controlul de constituționalitate după intrarea în vigoare a legii.
Nu poate fi primită critica potrivit căreia reclamanta avea speranță legitimă la un bun, deoarece fiind vorba de un drept de creanță el nu poate fi privit ca o valoare patrimonială susceptibilă de protecția art. 1 Protocolul 1al Convenției, numai dacă are o bază suficientă în dreptul intern, respectiv când existența sa este confirmată printr-o jurisprudență clară și concordantă a instanțelor naționale.
Prin Decizia civilă nr. 1., pronunțată în recurs în interesul legii Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu există un bun susceptibil de protecția art. 1 din Protocolul 1 decât în măsura în care la data pronunțării deciziilor Curții Constituționale exista o hotărâre definitivă care să fi confirmat dreptul reclamantei, ceea ce în această cauză nu se confirmă.
În temeiul art. 312 C.Pr.Civ. curtea va admite în parte recursul reclamantei, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanta D. E.-I. împotriva sentinței civile nr. 9. 11 noiembrie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei D. E. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice și în consecință:
Constată caracterul politic al condamnării dispuse față de bunicul reclamantei, D. V. prin sentința penală nr. 981/(...) a T.ui Militar C. - Secția
I.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A.-T.N. M. C. V. A. C.
GREFIER M.-L. T.
Red. MV dact. GC
2 ex/(...)
| ← Decizia civilă nr. 1713/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 851/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
