Decizia civilă nr. 943/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR nr. (...)
DECIZIA CIIVLĂ NR. 943/R/2012
Ședința publică din data de 29 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A. C.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. C.-I., împotriva deciziei civile nr. 5. din 8 decembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...)*, privind și pe pârâții B. O. și B. A.-D., având ca obiect rezoluțiune contract.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de
22 februarie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 16471/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. C.-N. a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul P. C. I. împotriva pârâților B. O. și B. A. D. a fost rezoluționat antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat între reclamant în calitate de promitent-cumpărător și pârâți în calitate de promitenți-vânzători la data de 6 noiembrie 2007, atestat sub nr. 218 de către avocat G. A. D. având ca obiect imobilul- apartament nr. 5 situat la parter, din imobilul ce se va construi în localitatea
F., str. Muzeul Apei, nr. 17, corp B1 pentru prețul de 31.500 euro.
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 31.500 euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând prețul achitat de către reclamant.
A fost respinsă cererea privind obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere, ca fiind neîntemeiată..
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 3791 lei către reclamant reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar, precum și la plata sumei de
3500 lei reprezentând onorariul avocatului.
Prin decizia civilă nr. 1. a T. C. a fost admisă excepția necompetenței materiale a T. C. și a fost declinată competența de soluționare a recursului declarat de pârâți B. O. și B. A.-D., împotriva Sentinței civile nr.16.471/18
Decembrie 2010, pronunțată în dosarul civil nr.(...) al J. C.-N. în favoarea T. Comercial C..
Prin Decizia comercială nr. 15/A/2011 pronunțată în dosar nr. (...)* al T. Comercial C. a fost admisă excepția necompetenței materiale a T. Comercial C. privind judecarea apelului, invocată de intimatul P. C. I.
A fost declinată competența de judecare a apelului declarat de apelanții B. O. și B. A. D., în contradictoriu cu intimatul P. C. I., împotriva Sentinței civile nr. 16471/(...) pronunțată în dosar nr. (...) de către
Judecătoria Cluj-Napoca în favoarea T. C..
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus transmiterea cauzei către Curtea de A. C. în vederea emiterii regulatorului de competență.
Prin Sentința civilă nr. 4. pronunțată în dosar nr. (...) al Curții de A. C. a fost stabilită competența de soluționare a apelului formulat de apelanții B. O. și B. A. D. împotriva Sentinței civile nr. 16471/(...) pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), în favoarea T. C..
Prin decizia civilă nr. 5. a T. C. s-a admis apelul declarat de pârâții B.
O. și B. A. D., împotriva Sentinței civile nr. 16471 din (...), pronunțată în dosarul civil nr. (...) al J. C.-N., care a fost anulată și s-a dispus trimiterea cauzei pentru soluționarea în primă instanță, în favoarea T. Comercial C..
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
A constatat ca la fond prima instanța a reținut ca obiectul cauzei se refera la rezoluțiunea unui antecontract de vânzare cumpărare încheiat intre părți pentru un apartament construit de către pârâți, pentru prețul de
32.160 euro.
Judecătoria Cluj-Napoca a soluționat cauza raportându-se la natura civila a acesteia, apreciind ca litigiul are un caracter civil, socotindu-se competentă in soluționarea cauzei.
Sentința atacata a fost pronunțata înainte de intrarea in vigoare a Legii 202/2010 si de asemenea si apelul a fost declarat înainte de intrarea in vigoare a legii menționate.
T. a apreciat insa ca prezenta cauza are un caracter comercial având in vedere faptul ca parații au exercitat un fapt obiectiv de comerț, construind imobile de locuințe destinate vânzării, practica judiciara recenta recunoscând caracterul comercial a litigiilor izvorâte din aceste fapte.
Prin urmare, raportat la aspectele menționate, tribunalul a constatat ca prima instanța nu era competenta in soluționarea cauzei, in raport cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit a C.pr.civ, litigiile evaluabile in bani in valoarea de peste 100.000 lei precum si procesele si cererile comerciale neevaluabile in bani sunt in competenta tribunalelor in prima instanța.
Având in vedere dispozițiile art.297 al. 2 C.pr.civ, tribunalul a reținut ca in aceasta situație se impune admiterea apelului si anularea hotărârii atacate urmând a trimite cauza spre judecata in prima instanța, instanței competente, Tribunalul Comercial Cluj.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul P. C. I., solicitând modificarea în sensul respingerii apelului și menținerii întotalitate a sentinței civile nr. 1. a J. C.-N.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că decizia pronunțată de tribunal pleacă de la greșita premisă a existenței unor fapte obiective decomerț, reținute ca fiind exercitate de către pârâți, fără să existe la dosarul cauzei vreun element care să ducă la această concluzie.
Simplul fapt al existenței unei autorizații de construire emisă pe numele pârâților pentru edificarea unui număr de apartamente nu poate duce la concluzia că aceștia au exercitat un fapt obiectiv de comerț.
În cauză nu s-a făcut dovada încheierii mai multor contracte de vânzare-cumpărare de către pârâții B., acest fapt, eventual, putând duce la concluzia exercitării de către aceștia a unui fapt obiectiv de comerț.
Nici susținerea instanței de apel conform căreia practica judiciară recentă a instanțelor ar fi în sensul recunoașterii caracterului comercial al faptelor similare și, prin urmare, a litigiilor născute din asemenea fapte, nu este fondată, întrucât practica judiciară nu este constantă în aprecierea faptelor obiective de comerț, existând soluții recente care nuanțează calificarea faptelor similare în funcție de o serie de alte elemente a căror existență nu a fost probată în speță.
Un al motiv privește faptul că litigiul se află de 3 ani pe rolul instanțelor de judecată, aflându-se în a treia judecare în recurs, pentru clarificarea competenței materiale, care nu ar trebui să ridice probleme deosebite.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoareleconsiderente:
În soluționarea prezentului recurs prezintă o importanță majoră momentul promovării acțiunii și dispozițiile legale în vigoare la acel moment, potrivit principiului tempus regit actum.
Data înregistrării acțiunii este (...), moment la care era în vigoare
Codul de procedură civilă, în forma anterioară adoptării Legii nr. 202/2010 și Codul comercial.
Obiectul acțiunii îl constituie rezoluțiunea unui antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un apartament dintr-un imobil cu destinație de locuință.
Întregul imobil conținând apartamente a fost edificat de către pârâți, în baza autorizației de construire nr. 253/(...) emisă de C. Local F.
Potrivit procurii speciale dată de pârâți numitului P. S.-C., cei dintâi l-au împuternicit pe cel din urmă ca în numele lor și pentru ei să vândă la cine va considera de cuviință (…) apartamentele care se vor construi pe terenul în suprafață de 7722 mp, situat în com. F., de către SC LUC I. S.
Reiese din cele arătate că pârâții au obținut o autorizație de construire pentru un imobil cu mai multe apartamente, și au desemnat un mandatar care în numele lor și pentru ei să înstrăineze apartamentele ce vor fi construite de către un terț.
La (...) pârâții în calitate de vânzători au încheiat cu mandatarul P. S. C. și soția acestuia C. D., cu SC LUC I. SRL (identică cu antreprenorul construcției arătat în procura mai sus menționată) și cu numiții R. L. și M. C., toți în calitate de cumpărători un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect mai multe terenuri (f. 85-86 dosar fond).
Din toate aceste acte încheiate de pârâți reiese că aceștia desfășurau în mod curent acte de comerț, în sensul prev. de art. 3 alin. 1 pct. 8 și art. 7 Cod comercial, în vigoare la data promovării acțiunii.
Prin urmare, în mod corect tribunalul a calificat cauza ca având caracter comercial, raportat la art. 3 alin. 1 pct. 8 și art. 7 Cod comercial, iar față de valoarea litigiului - peste 100.000 lei, astfel cum aceasta a fost precizată de reclamant - a stabilit că în baza art. 2 pct. 1 lit. a Cod proc.civ., competența soluționării în primă instanță a litigiului, raportat la dispozițiile legale în vigoare la momentul promovării acțiunii , este Tribunalul Comercial Cluj.
Împrejurarea că ulterior momentului promovării acțiunii au intrat în vigoare: Legea nr. 202/2010 care aduce modificări în materia excepției de necompetență, Legea nr. 287/2009 în vigoare din (...) și Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, care abrogă prin art. 230 lit. c Codul comercial, iar prin art. 219 pct. 21 modifică și completează art. 7201Cod proc.civ., nu prezintă relevanță în cauză, întrucât cauzei îi sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la momentul promovării acțiunii. Așadar, în mod corect s-a stabilit competența în primă instanță ca aparținând T. Comercial C., întrucât aceasta ar fi fost instanța competentă la (...) să judece litigiul. Argumentul conform căruia practica judiciară nu este constantă în aprecierea faptelor obiective de comerț nu justifică modificarea hotărârii, în raport de cele anterior arătate și de faptul că practica judiciară nu constituie izvor de drept. În ce privește faptul că litigiul este pe rolul instanțelor de judecată de 3 ani, nici acest motiv nu poate avea ca și consecință modificarea hotărârii, întrucât principiul celerității judecării cauzelor nu poate înfrânge principiul tempus regit actum, neretroactivitatea aplicării legii și caracterul imperativ al normelor în materie de competență de la momentul promovării acțiunii. Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. C.-I. împotriva deciziei civile nr. 5. din 8 decembrie 2011 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...)* pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 29 februarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A.-T. N. M. C. V. A. C. GREFIER M. L. T. Red. MV dact. GC 2 ex/(...) Jud. apel: M.Trofin, O.R.Ghișoiu
| ← Decizia civilă nr. 77/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4419/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
