Decizia civilă nr. 1024/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1024
Ședința publică din data de 8 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: P. R. M.
Grefier: M. L. -M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata D. SANITATARĂ V. ȘI PENTRU SA S. , cu
sediul în Z., str. Tipografilor, nr. 4, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 289/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 24 septembrie 2013, când instanța a amânat pronunțarea pentru termenul din data de 1 octombrie 2013, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera.
Instanța, raportat la obiectul cauzei și având în vedere actele existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 289/31 ianuarie 2013 Judecătoria Zalău a admis plângerea contravențională formulată de către petentul B. L. în contradictoriu cu intimata DS ă V. și pentru SA S. și a dispus anularea procesului verbal de contravenție seria SJ nr. 0006030 din data de_ încheiat de intimată.
A obligat intimata să plătească petentului cheltuieli de judecată parțiale, în cuantum de 700 lei.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin procesul verbal de contravenție seria SJ nr. 0006030 din data de_, încheiat de un reprezentant al intimatei, petentul B. L. a fost sancționat contravențional cu amenda de 40.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 6 lit. b pct. 3 din HG 894/2005, reținându-se în sarcina sa că "în data de_, în repetate rânduri a obstrucționat în mod deliberat autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor în a- și exercita atribuțiile stabilite prin lege, neprezentându-se în repetate rânduri, în
data de_ și_, pentru controlul efectivelor de ovine și cabaline deținute și pentru efectuarea acțiunii sanitar-veterinare obligatorii de inspecție a animalelor.
Din probele administrate, respectiv din declarațiile martorilor audiați rezultă că la data și ora controlului, inspectorii intimatei s-au prezentat la locul unde se afla turma de animale, dar nu au efectuat activitatea de control.
Astfel, martorul Suto Zoltan a declarat că, inspectorii intimatei nu au efectuat activitatea de control în lipsa petentului, deși acesta din urmă a sunat pentru a-i invita pe agenții constatatori să vadă animalele (f.32).
De asemenea, martora Kiss I. a declarat că au avut loc mai multe controale, la care a fost prezentă atât aceasta, cât și petentul, dar animalele nu au fost verificate. La ultimul control, a pregătit oile pentru a fi controlate, dar agenții constatatori nu s-au prezentat. În prezența sa petentul a sunat pe cineva de la D.
S. ă pentru a-l invita să vadă oile (f.32-33).
Prin urmare, nimic nu împiedica reprezentanții intimatei să desfășoare activitatea de control cât timp petentul, în calitate de deținător, a desemnat persoane care să-l reprezinte și care să supună animalele sale verificărilor ce se doreau a fi efectuate.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs DS ă V. și pentru SA S. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii plângerii contravenționale și a menținerii procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.
În motivul de recurs invocat, DS ă V. și pentru SA
S. consideră că instanța de fond a interpretat greșit textul de lege, raportat la probatoriul administrat în cauză, deoarece, cu privire la situația de fapt și vinovăția petentului nu s-a ținut seama că petentul a fost notificat în repetate rânduri să fie prezent personal pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare prin notificarea nr. 399/_, cu privire la obligativitatea prezentării acestuia pentru realizarea acțiunilor sanitare-veterinare a ovinelor, în data de_, ora 11:30 la adresa exploatației de ovine menționată în Baza Națională de Date, comuna C., nr. 45, adresă identică cu cea a domiciliului petentului și notificarea nr. 156/_ cu privire la obligativitatea prezentării acestuia pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare a ovinelor în data de_, ora 10:00. Se mai arată că la data și ora sosirii echipei de control în_ ora 10:00 staulul amenajat pe pășunea exploatației neînregistrate a petentului era gol, iar o turmă de oi se zărea lângă pădure și că petentul îl contactează telefonic pe medicul oficial și îl informează că oile se află pe o proprietate privată, situație în care echipa de control a decis să nu se deplaseze pe pășune, întrucât petentul nu s-a prezentat la locul indicat în notificare.
Se mai arată că prima instanță nu a reținut un detaliu important, și anume, faptul că petentul a săvârșit fapta în calitate de funcționar public de conducere, fiind director executiv adjunct și fiind obligat să respecte normele de conduită profesională și civică, prevăzute de lege - art. 43 alin. 1 și 3 din Legea nr. 188/1992 și art. 10 pct. 2-8 din Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 1209/_ pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. Cu privire la gradul de pericol social al contravenției, instanța de fond minimalizează gradul de pericol al faptei săvârșite de petent, care a manifestat rea-
credință în relația cu colegii săi și nu a respectat obligația colaborării cu aceștia pentru realizarea scopului principal constând în apărarea sănătății animalelor, protecția acestora și prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranța alimentelor de origine animală destinate consumului uman, identificarea și înregistrarea animalelor. Persoanele fizice și cele juridice proprietare sau deținătoare de animale vii ori material germinativ de origine animală răspund pentru aplicarea și respectarea legislației sanitar-veterinare, în vederea asigurării și garantării sănătății animalelor, protecției mediului și siguranței alimentelor, dar și să asigure sprijinul necesar autorităților sanitar-veterinare pentru realizarea atribuțiilor și responsabilității acestora, această ultimă obligație fiind încălcată de petent prin faptele sale repetate și obstrucționând autoritățile sanitar-veterinare să- și exercite atribuțiile stabilite prin lege.
Mai arată recurenta că, în urma controalelor efectuate, reprezentanții A.N.S.V.S.A. verifică, printre altele, dacă animalele sunt identificate conform procedurilor legale, dacă registrul de exploatație este ținut la zi și dacă corespund datele din acest registru cu datele din B.N.D. și situația din fermă și dacă au fost predate medicului veterinar crotaliile de la ovinele sacrificate pentru consum propriu.
Se mai critică hotărârea primei instanțe pentru obligarea la plata cheltuielilor de judecată, întrucât fapta contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, astfel că, orice act de cercetare și sancționare penală sau administrativă din partea statului ar fi inhibat.
Recursul Direcției S. e Veterinare și pentru SA S. nu este întemeiat.
Potrivit art. 5 pct. 3 lit. j din H.G. nr. 894/2005, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 400 lei la 800 lei, când este săvârșită de persoana fizică, neprezentarea de către deținătorii animalelor pentru efectuarea operațiunilor sanitar-veterinare obligatorii, la locul, data și ora stabilite și comunicate de medicul veterinar oficial, precum și refuzul acestora de a supune animalele acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.
În cazul în speță, prin procesul verbal de contravenție, încheiat la data de 3 iulie 2012, DS ă V. și pentru SA S. a aplicat petentului Baczo L. sancțiunea amenzii contravenționale de 40.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 6 lit. b pct. 3 din H.G. nr. 894/2005.
S-a reținut că în data de 31 iulie 2012, în repetate rânduri petentul a obstrucționat în mod deliberat autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor în a-și exercita atribuțiile stabilite de lege, neprezentându-se în repetate rânduri, în data de_ și_ pentru controlul efectivelor de ovine deținute și pentru efectuarea acțiunii sanitar-veterinare obligatorii de inspecție a animalelor (f. 7-8 dosar fond).
Deci contravenția prevăzută de art. 6 lit. b pct. 3 din H.G. nr. 894/2005 constă în refuzul de a permite accesul inspectorilor autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor competente în unități supuse controlului sanitar- veterinar și pentru siguranța alimentelor sau obstrucționarea autorităților sanitar- veterinare și pentru siguranța alimentelor în a-și exercita atribuțiile stabilite de lege.
În cazul în speță, din probele administrate în cauză, rezultă că la data și ora stabilite pentru control, inspectorii intimatei recurente s-au prezentat la locul unde se aflau animalele, dar nu au efectuat activitatea de control.
Astfel, martorul Suto Zoltan arată în declarația sa că inspectorii intimatei recurente nu au efectuat activitatea de control în lipsa petentului, deși cel din urmă i-a sunat pe agenții constatatori să vadă animalele, iar martora Kiss I. precizează în depoziția sa că au avut loc mai multe controale la care a fost prezent petentul, dar animalele nu au fost verificate. Se mai arată că la ultimul control, a pregătit oile pentru a fi controlate, dar agenții constatatori nu s-au prezentat (f. 32-33 dosar fond).
Rezultă deci că petentul nu a obstrucționat în niciun fel reprezentanții intimatei în a-și exercita atribuțiile stabilite de lege.
Petentul nu a împiedicat în niciun mod activitatea de control și, prin intermediul persoanei care avea grijă de turmă, a pus la dispoziția inspectorilor sanitari animalele pentru efectuarea controlului de fiecare dată când a fost notificat. Mai mult, petentul, în calitate de deținător de exploatație agricolă, a desemnat persoana care să prezinte animalele pentru efectuarea inspecției.
Este de reținut că prevederile legale suscitate nu impun prezența deținătorului de animale în momentul efectuării inspecției, ci petentul, în calitate de deținător, trebuia să-și desemneze persoana care să-l reprezinte și care să prezinte animalele pentru verificările ce urmau a fi efectuate.
Prin urmare, primul motiv invocat de DS ă V. și pentru S.
A. S. nu este întemeiat.
În al doilea motiv de recurs, DS ă V. și pentru SA
S. se referă la funcția exercitată de petent, respectiv aceea de director executiv adjunct și de medic veterinar, funcții în care petentul cunoștea obligațiile sale de deținător de exploatație nonprofesională. Tocmai de aceea, a prezentat animale pentru efectuarea inspecției, chiar dacă nu a fost prezent personal. Ceea ce este esențial este faptul că petentul și-a desemnat persoana care să-l reprezinte și care să prezinte animalele pentru efectuarea inspecției.
În al treilea motiv de recurs, recurenta se referă la faptul că instanța de fond a minimalizat pericolul social major al faptei contravenționale săvârșite de către petent și la faptul că nu au fost subliniate de către instanță obligațiile petentului care, în calitate de persoană fizică, este obligat să asigure sprijinul necesar autorităților sanitar-veterinare pentru realizarea atribuțiilor și responsabilităților acestora.
Or, este de reținut că instanța de fond a analizat textul de lege în baza căruia petentul a fost sancționat și cu toate obligațiile pe care petentul le are în calitatea de deținător de animale. De altfel, așa cum a reținut și prima instanță, petentul și-a îndeplinit obligațiile pe care le avea în calitatea sa de deținător de animale, iar răspunderea contravențională nu poate fi angajată decât pentru o faptă concretă a cărei descriere trebuie să se regăsească în procesul verbal de constatare și contravenție.
Recurenta a aplicat petentului sancțiuni contravenționale pentru faptul că nu a fost prezent la locul, data și ora notificate pentru efectuarea controlului animalelor, deși, așa cum a reținut și prima instanță, acest control se putea efectua. Deci, nu se poate reține că lipsa petentului în momentul efectuării controlului
generează efecte negative în privința asigurării sănătății animalelor, din moment ce petentul și-a desemnat persoana care să-l reprezinte și să prezinte animalele pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar.
Rezultă deci că nici al treilea motiv de recurs invocat de DS ă V. și pentru SA S. nu este întemeiat.
Dar nu este întemeiat nici al patrulea motiv de recurs deoarece prin faptul că nu a fost prezent personal pentru efectuarea inspecției animalelor, petentul nu a încălcat obligațiile deținătorilor de exploatații agricole și nu a săvârșit contravenția prevăzută de art. 6 lit. b pct. 3 din H.G. nr. 894/2005.
Dimpotrivă, se poate reține că recurenta intimată se află în culpă pentru refuzul de a efectua inspecția animalelor prezentate la control de către persoana desemnată a-l reprezenta pe petent.
Cu alte cuvinte, din moment ce petentul nu a refuzat efectuarea controlului, și chiar dacă nu a fost prezent personal, și-a delegat reprezentant pentru a prezenta animalele la control, nu se poate susține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Nici în privința cheltuielilor de judecată, recursul Direcției S. e Veterinare și pentru SA S. nu este întemeiat, întrucât conform art.
276 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va suporta și plata cheltuielilor de judecată.
În cazul în speță, prima instanță a admis plângerea contravențională formulată de petent și a dispus anularea procesului verbal de contravenție încheiat la data de 3 iulie 2012 de DS ă V. și pentru SA S. și a obligat recurenta la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către petentul B.
L. .
De altfel, recurenta a fost obligată la plata parțială a cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei, deși cuantumul total al cheltuielilor de judecată suportate de petent a fost de 1200 lei (f. 48-49 dosar fond).
Este evident că prin anularea procesului verbal de contravenție recurenta D.
S. ă V. și pentru SA S. se află în culpă pentru încheierea procesului verbal de contravenție din data de 3 iulie 2012, care a fost anulat, iar plângerea contravențională formulată de petent admisă.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de DS ă V. și pentru SA S., împotriva Sentinței civile nr. 289 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei Z. .
Totodată, va obliga recurenta să plătească petentului Baczo L. suma de 400 lei cheltuieli de judecată parțiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de DS ă V. și pentru S.
A. S., împotriva Sentinței civile nr. 289 din 31 ianuarie 2013 a Judecătoriei
Z. .
Obligă recurenta să plătească petentului Baczo L. suma de 400 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 octombrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||||
L. M. | D. | G. P. | R. | M. | M. | L. | -M. |
Red. D.G./_ /Dact.MLM/_ /2 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 961/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 97/2013. Plângere contravențională → |
|---|
