Decizia civilă nr. 156/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR.156/A
Ședința publică din 04 iulie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ț. D.
J. ECĂTOR: L. | C. | L. | - Președintele T. | ui M. |
GREFIER: B. | D. |
Pe rol fiind pronunțarea soluției la apelul civil formulat de apelanta S. E.
, domiciliată în B. M., str. A., nr.21, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 4479 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._
, având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 27 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, 260 raportat la art. 298 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 04 iulie 2013, ora 15,00, când a decis următoarele:
T.
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 4479/3 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulată de reclamanta S.
E. în contradictoriu cu pârâții: S. V., S. M., S. C., S. R., S. E.
, O. S., P. A., P. I., P. M., P. T., S. V., O. P., S. LS
L., S. V., SS și SA .
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele considerente: La data de 21 mai 1973, SA a arătat în cuprinsul declarației aflate în copie la fila 8 din dosar că urmare a decesului tatălui lor, SS, decedat la data de 12 mai 1951 în masa succesorală au rămas imobilele înscrise în CF 207 și 210 nr. top 485, 4856, 487/1, 488, 489/1487/3 și 489/3 Ferneziu. Imobilele au fost întabulate pe numele mamei declarantului, respectiv S. Palaghia, iar fii acesteia, SA, S. Emanoil și S. N., care au primit fiecare cota de 1/3 din imobile, fapt ce rezultă din certificatul de moștenitor nr. 53 din 6 iulie 1963.
În cuprinsul înscrisului depus la fila 8 se menționează că imobilele arătate mai sus sunt în posesia fraților în cote egale, între cei trei frați intervenind un partaj succesoral, SA fiind escontentat.
Declarația este semnată de fiecare dintre cei trei frați. Cuprinsul declarației nu a fost contestat de nici una dintre părți. Mai mult decât atât se arată în cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosarul cauzei că se recunoaște existența cestui înscris.
Astfel, se reține că atât S. N. cât și S. E. au primit urmare a partajului realizat de cei trei frați jumătate din cota lui SA, respectiv 1/6 fiecare dintre frați. Susținere reclamantei că S. N. a primit toată cota de 1/3 a lui SA nu va fi reținută, astfel că solicitarea de a se constata că urmare a partajului S. N. a dobândit întreaga cotă de 1/3 a lui SA din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 nu este întemeiată.
La dosarul cauzei nu au fost administrate alte probe din care să rezulte că în privința respectivelor imobile întreaga cotă de 1/3 a lui SA a revenit lui
S. N. . Mai mult decât atât, se reține că în Sentința civilă nr. 2045/_ din dosarul_ a Judecătoriei B. M., cota de 8/48 din imobilele înscrise în CF 207 Ferneziul de Jos, terenuri aferente nr. top. 485. 486, 487/1, 488/2, 488/3, 488/4 și 488/5 au fost dobândite în cote egale de 4/48 de fiecare dintre S. Abrahan E. și S. N. .
Potrivit art. 977 și urm. C.civ., actul juridic se interpretează după intenția părților. Potrivit înscrisului arătat, se poate reține doar că atât S. N. cât și
S. Abrahan E. au primit jumătate din cota de 1/3 a fratelui SA .
Reținând cele de mai sus, se consideră că acest capăt de cerere nu este întemeiat, astfel că solicitarea reclamantei de a se constata că S. N. a dobândit cota de 1/3 aferentă cotei deținute de SA din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3, înscrise în CF 210 Ferneziu, nu este întemeiată, astfel că a fost respinsă.
Având în vedere faptul că instanța a respins solicitarea reclamantei de a se constata că S. N. a dobândit urmare a partajului realizat împreună cu frații săi și cota de 1/3 aferentă dreptului de proprietate a copărtașului SA, instanța nu va putea constata că în masa succesorală rămasă după acest defunct este și cota de 2/3 din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3, înscrise în CF 210 Ferneziu.
În masa succesorală pot fi incluse doar drepturile care au existat în patrimoniul defunctului. În ceea ce privește cota de 2/3, astfel cum s-a solicitat de către reclamantă, această cotă nu poate fi inclusă deoarece defunctul S. N. nu deținea întreaga cotă în proprietate la momentul decesului și nici nu există nici un înscris din care să rezulte că înțelegerea cu frații săi a fost aceea de a dobândi o astfel de cotă din imobile cu nr. top 487/3 și 489/3 din CF 210 Ferneziu.
În privința dezbaterii succesiunii deschise ca urmare a decesului numitului S. N., se reține că în prezenta cauză nu a fost depus nici un act de
stare civilă nici pentru reclamantă, din cuprinsul căreia să rezulte că aceasta a fost soția defunctului S. N. la decesul acestuia și nici pentru S. V. și S. Brâncovean din care să rezulte că aceștia sunt fiii defunctului S. N. . În dosarul atașat nr._, actele de stare civilă sunt depuse la filele 117-123, însă între aceste acte nu se numără și actele de stare civilă ale reclamantei sau ale fiilor defunctului S. N. .
În condițiile în care nu se face dovada calității de soț supraviețuitor, respectiv calitatea de descendenți ai lui S. V. și a lui S. Brâncovean nu se poate constata că aceștia au vocație succesorală (art. 669 și urm C.civ, respectiv art. 1 din legea 319/1944) și au dobândit prin moștenire bunurile aflate în patrimoniul defunctului S. N. la data decesului acestuia.
Având în vedere cele de mai sus, instanța a respins și al treilea capăt de cerere, deoarece deși au vocație succesorală soțul supraviețuitor și descendenții defunctului nu s-a făcut dovada că S. E., S. V. și S. Brâncovean îndeplinesc aceste condiții.
În privința constatării că în masa succesorală rămasă după defunctul S. Brâncovean, decedat în anul 2010 se află și cota parte din imobilul arătat în petitul acțiunii, iar vocația succesorală aparține soției supraviețuitoare a acestuia, S. M. și fiicelor S. C. și S. R., se reține că și aceste solicitări sunt neîntemeiate.
Se constată că nu s-a depus la dosarul cauzei certificatul de deces a defunctului S. Brâncovean. La fila 57 s-a depus Încheierea nr. 721 din 9 iunie 2011 a BNP Niculescu Tâgârlaș Petrina Consuela, potrivit căreia în data de_ în baza certificatului de verificare nr. 430 a fost înregistrat la BNP Dragoș.
În cuprinsul acestei încheieri nu se face nici o mențiune cu privire la decesul numitului S. Brâncovean, singura mențiune din cuprinsul încheierii este preluată din cererea formulată de d-l A. Ș. pentru interogarea bazei de date, în cuprinsul cererii fiind menționată data decesului.
Reținând cele de mai sus, instanța, în lipsa unei dovezi clare - certificat de deces sau hotărâre judecătorească de declarare a morții, nu se poate reține în baza simplelor afirmații ale părților că S. Brâncovean este decedat și astfel a fost deschisă succesiunea acestuia.
Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că nu s-a făcut dovada calității de soț supraviețuitor a pârâtei S. M. și nici dovada descendenței pârâtelor S. C. și S. R., instanța nu a constatat cuprinsul masei succesorale și nici calitatea de moștenitoare a acestor 3 pârâte. Capetele de cerere 5 și 6 au fost astfel respinse.
Reținând cele de mai sus, constatând că din actele dosarului nu rezultă că persoanele chemate în judecată sunt și moștenitorii celor înscriși în CF și care ar deține calitatea de proprietari, instanța nu a partajat bunurile imobile înscrise în CF 10 Ferneziu nr. top 487/3 și 489/3, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 6731și urm C.proc.civ., deoarece nu se poate
verifica în baza înscrisurilor aflate la dosar dacă partajul se realizează cu participarea adevăraților proprietari, respectiv a persoanelor care dețin o cotă parte din bunul cu privire la care se solicită partajul.
În concluzie, s-a reținut că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. E. este neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 4479//3 mai 2012 a Judecătoriei B. M., în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă, a formulat apel apelanta- reclamantă S. E. solicitând: admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, solicitând instanței să constate că între defunctul SA E., antecesorul pârâților de rândurile 5-12, defunctul S. N., antecesorul reclamantei și al pârâților de rândurile 1-4 și defunctul SA, antecesorul pârâților de rândurile 13-17, a intervenit un partaj voluntar privind imobilele identificate în CF 210 Ferneziu, nr. top 487/3 și 489/3, conform actului intitulat "Declarație";, datat 21 mai 1973, în baza căruia cota lui SA de 1/3 parte din aceste imobile a revenit defunctului S. N. ; să dispună înscrierea în cartea funciară a partajului voluntar intervenit între defuncții SA E., S. N. și SA, în baza actului intitulat "Declarație";, datat 21 mai 1973, în sensul că cota de 1/3 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 din CF 210 Ferneziu a defunctului SA
, competința de sub B8, revine, cu titlu de partaj, defunctului S. N. ; să constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. N., decedat la_, cu ultimul domiciliu în B. M., str. A. nr. 21, jud. M., se compune din cota de 2/3 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu; să constate că la această masă succesorală au vocație reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare, în cota de 2/8 parte (respectiv cota de 4/24 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu), pârâtul S. V., în calitate de fiu, în cota de 3/8 parte (respectiv cota de 6/24 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu)) și defunctul S. Brâncovean, în calitate de fiu, în cota de 3/8 parte (respectiv cota de 6/24 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu) și să dispună înscrierea acestor drepturi în cartea funciară; să constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. Brâncovean, decedat la_, cu ultimul domiciliu în B. M., str. A. nr. 19, jud. M.
, se compune din cota de 6/24 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu; să constate că la această masă succesorală au vocație pârâta S. M., în calitate de soție supraviețuitoare, în cota de 2/8 parte (respectiv cota de 6/96 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu), pârâta S. C., în calitate de fiică, în cota de 3/8 parte(respectiv cota de 9/96 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu) și pârâta S. R., în calitate de fiică, în cota de 3/8 parte (respectiv cota de 9/96 parte din imobilele cu nr. top 487/3 și 489/3 înscrise în CF 210 Ferneziu) și să dispună înscrierea acestor drepturi în cartea funciară; să dispună sistarea stării de indiviziune dintre reclamantă, pârâții S.
V., S. M., S. C., S. R. și S. E. ( Emanuil în CF) M. și O. (fostă B. ) S., cu privire la imobilele din CF 210 Ferneziu, nr. top 487/3 și 489/3 în sensul atribuirii cotelor pârâților S. E. M. și O. S., de sub B6 și respectiv B7, către reclamantă, fără sultă, conform înțelegerii părților, dispunând înscrierea în cartea funciară a acestei operațiuni.
Apelanta a arătat că a vizat punerea în concordanță a situației faptice a terenului înscris în CF 210 Ferneziu nr. top 487/3 și 489/3, care a fost folosit în întregime încă din anii 1970 și până în prezent de către apelantă și defunctul său soț S. N. (acesta până la moartea sa în 1999) cu situația de carte funciară, unde acesta figurează doar cu 1/3 parte, deși proprietarii sau moștenitorii proprietarilor celorlalte 2/3 părți cunosc faptul că lui S. N. i se cuvine în întregime acest teren. Pe acest teren există construită casa de locuit edificată în anii 1970, fiind împrejmuit încă de atunci și neavând absolut nicio discuție cu nimeni de-a lungul timpului vis-a-vis de dreptul asupra sa.
Proprietarii tabulari ai terenului înscris în CF 210 Ferneziu, nr. top 487/3 și 489/3 sunt defunctul S. N., în cotă de 1/3 parte, defunctul SA, în cotă de 1/3 parte și pârâții S. E. M. și O. S., care au preluat cota de 1/3 parte prin moștenire de la antecesorul lor S. Abrahan E., fratele celorlalți doi proprietari tabulari. Între defunctul S. Abrahan E., defunctul S.
N. și defunctul SA (frați) a intervenit un partaj voluntar conform actului intitulat "Declarație";, datat 21 mai 1973 (ale cărui efecte au fost practic recunoscute prin sentința civilă nr. 2045/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ ), prin care cota lui SA s-a împărțit între ceilalți doi frați, acesta fiind escontentat de către cei din urmă. Conform aceluiași act, respectat de către toate părțile implicate și inclusiv de către descendenții acestora, lui S. N. i-a revenit cota lui SA din terenul înscris în CF 210 Ferneziu nr. top 487/3 și 489/3, pe care l-a folosit netulburat de atunci și până la decesul său, survenit la data de_ .
J. ecătoria respinge cererea pe motiv că S. N. n-ar fi îndreptățit să preia cota de 1/3 a lui SA din CF 210 Ferneziu nr. top 487/3 și 489/3, arătând că nu există niciun înscris din care să rezulte că aceasta ar fi fost înțelegerea dintre cei trei frați. Or, această înțelegere rezultă din mai multe probe administrate în cadrul acestui dosar, dar și în dosarul nr._, atașat prezentului: în declarația din 1973 (recunoscută prin sentința civilă nr. 2045/2008) se specifică faptul că cota de 1/3 din imobilele din CF 207 și 210 Firiza a lui SA se împarte între ceilalți doi frați S. N. și S. Emanoil care sunt deja în posesia acestora, nefăcându-se mențiune că din fiecare coală CF cota de 1/3 se împarte la fiecare dintre cei doi, ci doar că cei doi frați sunt deja în posesia terenului ce i s-ar fi cuvenit lui SA . S. N. și S. E. au folosit încă de atunci terenul ce le-a revenit urmare decesului antecesorului lor, acesta fiind împărțit în două, folosință ce s-a perpetuat de-a lungul timpului și care a fost respectată de către toți moștenitorii celor trei frați. De remarcat faptul că în dosarul nr._ moștenitorii lui S. E. au cerut inițial să preia jumătate
din cota lui SA din CF 210 Ferneziu nr. top 487/3 și 489/3 însă au renunțat ulterior și și-au restrâns pretențiile doar la CF 207 Ferneziu, având prefigurarea faptului că întreg terenul din CF 210 Ferneziu i-a revenit lui S. N. la momentul înțelegerii celor trei frați. Mai mult, atât moștenitorii lui SA cât și cei ai lui S. Emanoil, prezenți în instanță au recunoscut această înțelegere și au fost de acord cu solicitarea apelantei, iar cei care nu s-au prezentat la interogatoriu când au fost citați cu această mențiune (domiciliind în alte județe și nefiind direct interesați de soarta prezentei cereri întrucât nu le profită în vreun fel) au comunicat în scris instanței (absolut toți) că sunt de acord și recunosc faptul că partea din CF 210 Firiza întabulată pe SA îi revine lui S. N. . Un alt aspect important în sprijinul celor de mai sus este acela că moștenitorii lui S. Emanoil și-au înscris deja în CF 210 Ferneziu succesiunea după părintele lor, respectiv pârâții S. E. și O. (fostă B. ) S.
, sunt de acord cu cedarea acestei cote către apelantă fără sultă, recunoscând implicit dreptul moștenitorilor lui S. N. asupra sa.
Prin urmare, deși judecătorul fondului arată că potrivit art. 977 cod civil actul juridic se interpretează după intenția părților, acesta nu se preocupă de acest aspect, de intenția reală a celor trei frați la momentul împărțirii terenurilor părinților lor, făcând o interpretare strict literală, neținând cont de multitudinea aspectelor ce conduc la concluzia admisibilității acțiunii, enumerate mai sus.
Mai mult, au calitatea de părți în acest litigiu absolut toți moștenitorii celor trei frați SA, S. N. și S. Emanoil între care s-a realizat acea ieșire din indiviziune în 1973 și care, teoretic, pot dispune asupra drepturilor lor de proprietate în orice mod doresc. Toți au cunoștință de înțelegerea părinților lor și de modul de folosință al terenurilor încă de atunci, pe care o respectă și o acceptă, fiind de acord cu admiterea acțiunii. Declarația din 1973 arată că cota de 1/3 a lui SA din terenurile înscrise în CF 207 și CF 210 Ferneziu se împarte între S. N. și S. Emanoil "imobilele fiind în posesiunea fraților mei în părți egale";, aceasta fiind înțelegerea reală, adică fiecare dintre cei doi frați să folosească terenul pe care-l are deja în posesie din moștenirea de la părinți. Se arată în expertiza realizată de Man V. în dosarul nr._ că moștenitorii lui S. Emanoil nu folosesc absolut nimic din terenul înscris în CF 210 Ferneziu nr. top. 487/3 și 489/3, astfel că deși la nivel scriptic s-ar fi putut interpreta (așa cum în mod eronat se pronunță și judecătorul fondului) că și lui
S. Emanoil i s-ar fi cuvenit jumătate din cota lui SA din acest teren (așa cum au solicitat inițial în respectivul dosar, însă după efectuarea expertizei topografice și aflării situației de carte funciară a terenului au renunțat), intenția reală a fost cea prezentată mai sus, și anume că terenul din CF 210 Ferneziu îi revine lui S. N. .
Cu privire la restul petitelor, acestea sunt o continuitate firească a primului și tind să pună în concordanță folosința apelantei asupra terenului din CF 210 Ferneziu cu situația de carte funciară, pârâții fiind de acord fără
absolut nicio rezervă cu privire la acest aspect. Apelanta a depus la dosar actele de stare civilă care se pare că au lipsit la fond și care îndreptățesc instanța la admiterea acestor petite.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 728, art. 730, art. 650 și următoarele Cod civil, art.1 lit.a) din Legea nr.319/1944, art. 673 indice 1 și următoarele, art. 282 și următoarele Cod procedură civilă.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Intimații nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat în fața instanței de judecată, pentru a-și exprima poziția procesuală.
Analizând sentința civilă nr. 4479/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe baza motivelor de apel formulate în considerarea dispozițiilor art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Analizând considerentele sentinței civile nr. 4479/_, tribunalul constată că întregul raționament construit de prima instanță pornește de la reținerea puterii de lucru judecat a statuărilor din sentința civilă nr. 2045/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. M., fără ca prima instanță să fi pus în discuția părților, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității, respectării dreptului la apărare, excepția autorității de lucru judecat
sau efectul pozitiv al lucrului judecat în raport de sentința civilă nr. 2045/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
Cu toate acestea, motivul pentru care prima instanță respinge acțiunea este modul de soluționare al dosarului nr._, prin sentința civilă nr. 2045/_ .
Respingând primul capăt de cerere potrivit raționamentului mai sus analizat, toate celelalte capete de cerere au fost respinse pe cale de consecință, de către prima instanță.
Maniera în care a fost abordată soluționarea cauzei reflectă necercetarea fondului pricinii în dosarul nr._ .
Sub aspectul dreptului procesual civil aplicabil, cererea de chemare în judecată fiind introdusă de către apelanta-reclamantă la data de 14 februarie 2011 pe rolul Judecătoriei B. M., în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 297 alin.1 Cod procedură civilă astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct.27 din Legea nr. 202/2010 și care arată că, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 297 alin.1 teza I Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul, va anula sentința atacată și va reține cauza spre judecare, urmând a fi citate părțile pentru termenul de judecată stabilit conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de către apelanta-reclamantă S. E., domiciliată în B. M., str. A. nr.21, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 4479/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o anulează și reține cauza spre judecare.
Fixează termen de judecată la data de 19 septembrie 2013, dată pentru care vor fi citate părțile.
Cu drept de recurs odată cu decizia pronunțată asupra fondului. Pronunțată în ședință publică azi, 4 iulie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | ||||
Ț. D. | L. | C. | L. | B. | D. |
Red.Ț.D./_
T.red.B.D./_
20 ex.
J. ecător la fond:P. M. B.
| ← Decizia civilă nr. 997/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 764/2013. succesiune → |
|---|
