Decizia civilă nr. 1042/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1042
Ședința publică din 15 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: P. D., judecător Judecător: I. D. H. Judecător: N. C. C.
Grefier: V. H.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâtul N. F. M., domiciliat în Z., str. P., nr. 22, bl. S-10, Sc.A, ap. 17, Jud. Sălaj, împotriva Sentinței civile nr. 1813 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în dos. nr. _
*, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul pârât C.
M. D., lipsă fiind recurentul pârât N. F. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Intimatul pârât C. M. D., arată că acest proces s-a judecat la instanța de fond, în urma recursului, Tribunalul Sălaj a trimis cauza spre rejudecare, consideră că hotărârea istanței de fond a fost una legală, motiv pentru care solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentului pârât, la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 1813 din_ a Judecătoriei Z., s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de către reclamantul C. M., în contradictoriu cu pârâtul N. F. M. .
A fost obligat pârâtul N. F. M. la plata în favoarea reclamantului C.
M. a sumei de 5.000 lei cu titlu de reparație patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: Analizând ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut: În fapt, din cuprinsul dosarului nr._ al IPJ Sălaj, Biroul Investigații
Criminale (f.21-35) instanța reține faptul că pârâtul N. F. M. a postat la data de_ și_, pe sit-ul www.tocmai.ro anunțuri privind vânzarea unui apartament, a unei mașini și oi țurcane cu prețuri foarte avantajoase și oferind numărul de telefon al reclamantului pentru contact eventualilor cumpărători, faptă recunoscută de către acesta prin declarația dată în fața organelor de poliție și necontestată în prezenta cauză prin întâmpinarea depusă. Această stare de fapt reiese din coroborarea probelor cu înscrisuri, respectiv desfășurătorul anunțurilor
postate de pe adresa mail ce cuprinde numele pârâtului și cu privire la care acesta nu a susținut și probat că ar fi fost folosită de o altă persoană.
În drept, potrivit art.252 C.civ.: Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătate, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creație științifică, artistică, literară sau tehnică.
Secțiunea a 3-a a Titlului II al Codului civil reglementează respectul vieții private și al demnității persoanei umane, în art.71 prevăzându-se faptul că: Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private iar în art.74 sunt enumerate cu caracter exemplificativ acțiunile ce pot fi considerate atingeri aduse vieții private, printre care la lit. i a acestui text legal se stipulează ca posibilă atingerea adusă vieții private: difuzarea sau utilizarea corespondenței (…) inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz are dreptul de a dispune de ele.
Art.253 C.civ. stabilește mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale, printre care se află și dreptul la intimitatea vieții private astfel cum stipulează expres art.252 C.civ. mijloace printre care este enumerat și dreptul persoanei prejudiciate de a cere despăgubiri sau după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.
Aplicând aceste dispoziții legale la starea de fapt reținută din probatoriul administrat, instanța a considerat întemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 5000 lei cu titlu de reparație patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin încălcarea dreptului la viață privată.
Astfel, publicarea numărului de telefon pe un site de mică publicitate, în condițiile speței, respectiv în cadrul unui anunț de vânzare a unor bunuri la prețuri foarte avantajoase, în scop șicanator, recunoscut de către pârât în declarațiile date în fața organelor de poliție, constituie o atingere gravă adusă vieții private a reclamantului și atrage obligația acestuia de reparare a prejudiciului nepatrimonial cauzat.
În ceea ce privește dovada prejudiciului nepatrimonial suferit de către reclamant, instanța arată că legiuitorul, prin exemplificarea posibilelor atingeri aduse dreptului la viață privată a instituit o prezumție simplă a faptului că acțiunile descrise sunt de natură a cauza prejudicii prin atingerea dreptului la viață privată iar cuantificarea prejudiciului nepatrimonial nu este posibilă în această situație întrucât nu este vorba despre înlocuirea unei valori economice cu o altă valoare economică, reparația patrimonială la care face referire alin.4 al art.254 C.civ. constituind o compensație bănească. Valoarea acestei compensații bănești se va stabili în funcție de gravitatea daunei morale, de suferințele psihice precum și în funcție de consecințele negative și implicațiile acestora pe toate planurile vieții personale, familiale și sociale a victimei.
Prevederile art.254 C.civ. reprezintă norme speciale derogatorii de la normele generale ce reglementează răspunderea civilă delictuală iar sarcina probei deși rămâne, prin aplicarea regulii generale, reclamantului, acesta este atenuată având în vedere particularitățile valorilor sociale ocrotite.
Cu privire la încălcarea de către pârât prin fapta săvârșită, de publicare a anunțurilor false de vânzare, a prevederilor art.76 C.civ. care reglementează dreptul la respectarea demnității, onoarei și reputație persoanei, instanța arată faptul că reclamantul nu a probat producerea unor consecințe negative asupra imaginii sale publice și aspra percepției societății asupra persoanei sale iar în ceea ce privește percepția sa personală instanța consideră că publicarea unor anunțuri de vânzare a bunurilor personale, chiar fără consimțământul său nu este de regulă o acțiune ce poate afecta demnitatea și onoarea unei persoane și nici în speță, raportat la persoana reclamantului instanța consideră că nu s-au produs astfel de urmări.
Însă cu toate acestea, constatându-se existența unei atingeri aduse dreptului la viață privată, instanța consideră că suma solicitată de către reclamant de 5.000 lei este de natură a compensa disconfortul psihic cauzat reclamantului prin faptele intenționate ale pârâtului săvârșite în scop șicanator și care și-au produs efectul scontat de către pârât, conform prezumției simple ce se deduce din faptul că reclamantul a solicitat concursul organelor de poliție, percepând acțiunile pârâtului ca o amenințare la adresa sa și a familiei sale având în vedere conflictele anterioare existente între părți, conflicte recunoscute și de către pârât în declarația dată în fața organelor de poliție.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul N. F. - M., solicitând în principal, respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, iar în subsidiar reducerea despăgubirilor întrucât instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, arătând în motivare următoarele:
Instanța a admis în parte acțiunea, astfel că, acordând întreaga sumă solicitată a dat mai mult decât s-a cerut.
Cu privire la criteriile de evaluare a despăgubirilor trebuie luate în calcul următoarele: prejudiciul moral materializat într-o referință trebuie să depășească măsura a ceea ce este normal suportabil; trebuie evaluată gravitatea referinței și gravitatea atingerii, pentru că o atingere gravă poate să nu justifice o reparare a prejudiciului moral dacă nu are drept consecințe decât repercursiuni fizice sau psihice minore pentru victimă; să existe o proporționalitate între acordarea despăgubirilor și gradul în care reputația a fost lezată; suma acordată nu trebuie să constituie nici amendă excesivă pentru autorul daunei și nici venituri nejustificate pentru victima daunei.
Recursul nu este fondat:
Potrivit disp. art. 71 C. civil, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa.
Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței, manuscriselor, sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 C. civil, iar în temeiul art. 72 C. civil, ,,orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane fără consimțământul acesteia…,,
Viața familială, în interpretarea CEDO, cuprinde relații cu caracter social, moral, cultural și interese de ordin material. (CEDO, Mozmek împotriva Franței, 1
februarie 2000 paragraful 54) și presupune existența unor legături interpersonale și afective apte să o genereze.
Viața privată cuprinde elemente care se raportează la identitatea unei persoane - numele, fotografia, integritatea fizică și morală a acesteia-, garanția oferită de art. 8 din Convenția privind dezvoltarea, fără ingerințe exterioare, a personalității fiecărui individ în relațiile cu semenii săi. Curtea a considerat că nu există nici o rațiune de principiu pentru a exclude din domeniu de incidență al noțiunii de viață privată, activitățile profesionale sau comerciale, în condițiile în care la locul de muncă majoritatea oamenilor iau și păstrează un contact cu lumea exterioară.( CEDO, Van Nannoker c. României; CEDO, Calmanovici c. României, hot. din 1 iulie 2008).
Folosirea sistemelor de transmitere a mesajelor electronice oferă noi posibilități de comunicare.
Păstrarea de către pârât pe sit-ul www. tocmai. ro. de anunțuri privind vânzarea unor bunuri și menționarea numărului de telefon al reclamantului pentru contactare reprezintă o ingerință în viața familială și privată a acestuia, concretizată, în primul rând prin furnizarea unor informații cu valoare economică a familiei reclamantului, unele fiind fictive, în al doilea rând prin apelarea telefonică în perioada_ -_, când organele de poliție l-au identificat autorul acestora fapte, inclusiv în zilele libere, exercitând asupra sa și a familiei sale presiuni psihice, de ordin moral.
Este adevărat că nu se poate cuantifica prejudiciul ca valoare economică, ci un prejudiciu nepatrimonial, substitutiv, cu rol de a compensa disconfortul psihic cauzat reclamantului.
Ținând cont de perioada în care reclamantul a fost supus unor traume psihice, unor imixtiuni asupra identității și imaginii sale, de valorile lezate - onoarea și reputația reclamantului, având în vedere fictivitatea anunțului că acesta ar vinde unele bunuri, cuantumul prejudiciului moral stabilit de instanță este proporțional cu efectele faptelor ilicite ale pârâtului.
Față de cele ce preced, tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 1831/11 iunie 2013 a Judecătoriei Z. pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul N. F. M., împotriva Sentinței civile nr. 1813 din 11 iunie 2013 a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
DP H. I. -D. C. N. C. H. V.
Red.D.P./_ ; Dact.H.V./_ ; Ex.2; Jud.fond: P. M. D. .
| ← Decizia civilă nr. 40/2013. Pretenții | Încheierea civilă nr. 544/2013. Pretenții → |
|---|
