Decizia civilă nr. 1068/2013. Legea 10/2001

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1068

Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE A. -F. D.

Judecător O. -C. T. Judecător C. -A. C. Grefier D. I. D.

Pe rol judecarea recursului Civil privind pe recurentul-pârât M. F.

P. PRIN D. C. -N. și pe intimata-reclamantă L. G., împotriva sentinței civile nr. 5460/_, pronunțată în dosar_ al Judecătoriei C. -

N., având ca obiect "legea 10/2001";.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă prin apărător, avocat Pîrva I. Ines cu delegație CJ/461047/B/2013 la dosarul cauzei, lipsă fiind recurentul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

T. ul constată că recursul este motivat, comunicat, scutit de plata taxelor de timbru.

Se constată că la data de_ s-a depus la dosarul cauzei prin S. Registratură întâmpinare de către intimata-reclamantă L. G. .

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat T. ul acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul intimatei-reclamante pune concluzii de respingere a recursului declarat de către Ministerul Finanțelor Publice, de menținere a hotărârii instanței de fond, reiterând argumentele din întâmpinare.

Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei copie a chitanței nr. 287/_, pentru suma de 500 lei.

T. ul reține cauza în pronunțare.

T. UL

Asupra recursului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5460/_ instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta L. G., domiciliată în mun. C. -N., str.

  1. Hașdeu, nr. 104, jud. C., cu domiciliul procesual ales la Cab. A. Pîrva I. Ines, situat in mun. C. -N., str. B. N., nr. 8, ap. 14, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul M. F. P., cu sediul în B. ești, str. Apolodor, nr. 17, sector 5,

    - prin D.G.F.P. a JUD. C., cu sediul in mun. C. -N., str. P-ta A. I., nr. 19, jud. C., si, in consecință:

    A obligat paratul M. F. P. - prin D.G.F.P. a JUD. C. sa restituie reclamantei valoarea actualizata a prețului plătit de către numiții BALASZ I. și BALASZ R., respectiv valoarea actualizată a sumei de 8.521.065,00 ROL, in temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 33871/_, pentru achiziționarea apartamentului nr. 4, situat in mun. C. -N., str. Republicii, nr. 13, jud. C., precum și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data formulării cererii de chemare în judecată, și anume_, și până la momentul restituirii efective a prețului actualizat.

    A obligat paratul sa plătească reclamantei suma de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocațial.

    Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

    Conform Deciziei civile nr. 5113/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel C. în data de_ a fost menținută soluția dată de Tribunalul Cluj, prin Decizia civilă nr. 274/A/2011, pronunțată in dosar nr._, prin care a fost admisa în parte actiunea promovata de reclamanții Șetfănescu Goangă Călin, Ștefănescu Goangă Dragoș A., Radacovici A. Draga (căsătorită Lamaire), în contradictoriu cu pârâții Municipiul C. -N., Consiliul Local al Mun. C. -N., L. G., și s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr. 33871/_, având ca obiect apartamentul nr. 4 înscris în CF indiv. Nr. 1. C. -N., sub nr. top. 931/1/IV, cu p.i.c. înscrise în CF col. nr. 32826 C. -N., nr. top. 913/1/S, și terenul aferent înscris în CF nr. 32825 C. -N., nr. top. 913/1.

    Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca imobilul amintit mai-sus a fost înstrăinat către numiții BALASZ I. și BALASZ R., autorii reclamantei L. G., cu nerespectarea dispozițiilor legale, întrucât nu făcea obiectul Legii nr. 112/1995, fiind vorba de un imobil preluat fără titlu de stat. De asemenea, în privința numiților BALASZ I. și BALASZ R., instanța a reținut că aceștia nu au avut calitatea de dobânditori (cumpărători) de bună credință la data încheierii contractului de vânzare cumpărare în discuție, întrucât aceștia puteau să afle cu minime diligențe faptul că imobilul oferit spre vânzare în temeiul Legii nr. 112/1995 nu putea fi obiectul unei operațiuni de înstrăinare în temeiul acestei legi. De asemenea, autorii reclamantei puteau să afle cu ușurință că succesorul fostului proprietar - numitul Ștefănescu Goangă Călin a formulat în temeiul Legii nr. 112/1995 cerere de restituire în natură a imobilului, înregistrată sub nr. 653/_, cerere nesoluționată la data înstrăinării apartamentului.

    Prin urmare, in considerentele hotărârii instanței de apel s-a reținut cu putere de lucru judecat, soluția pronunțată fiind irevocabila, in condițiile amintite mai-sus, faptul că imobilul în litigiu a fost preluat în mod abuziv, fără titlu valabil, aspect statuat în mod irevocabil printr-o hotărâre judecătorească anterioară.

    Prin urmare, aspectul legitimității titlului statului asupra imobilului a fost examinat într-un cadru procesual anterior, consecința fiind aceea a imposibilității reiterării discuției referitoare la modalitatea preluării imobilului, acest fapt impunându-se cu puterea de adevăr de care beneficiază o hotărâre judecătorească irevocabilă.

    Mai mult, prin hotărârea judecătorească amintită s-a consfințit o realitate juridică incontestabilă, în virtutea prezumției absolute, irefragabile, cu care este învestită hotărârea judecătorească irevocabilă.

    Acest raționament a fost avut în vedere și de către instanțele de fond care au pronunțat soluția anulării titlului de proprietate al autorilor reclamantei - contractul de vânzare-cumpărare nr. 33871/_ - soluție ce s-a fundamentat tocmai pe aspectul inexistenței unui titlu valabil al statului, aspect însușit de aceste instanțe prin raportare la Decizia civilă nr. 5270/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosar nr._ .

    A reținut că prin cererea introductivă de instanță ce formează obiectul dosarului de față, reclamanta L. G., în calitate de moștenitoare de pe urma numiților BALASZ I. și BALASZ R., tinde sa obțină obligarea paratului Ministerul Finanțelor Publice - prin D. a Jud. C. la restituirea prețului actualizat si achitat de acestia pentru imobilul situat in mun. C. -N., C. -N., str. Republicii nr. 13, ap. 4, jud. C., identificat sub nr. top 913/S/IV din CF nr. 1. C. -N., si pentru care au perfectat cu Consiliul Local al Mun. C. -N. contractul de vanzare- cumparare nr. 33871/_, anulat prin hotararile judecatoresti analizate mai-sus. Reclamanta a aratat instantei ca, prin hotararile judecatoresti evocate, s-a retinut reaua-credinta a antecesorilor săi la momentul incheierii contractului de vanzare- cumparare, motiv pentru care este indreptățită, în calitate de succesoare de pe urma numiților BALASZ I. și BALASZ R. (cumpărători ai imobilului apartament în raport de contractul de vânzare-cumpărare în discuție) sa obtina doar restituirea pretului actualizat, potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicata.

    Astfel, in drept, in conformitate cu art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, restituirea pretului prevazut la alin. (2) si (21) se face de catre M.

    Economiei si F. din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare.

    Pe fondul cauzei, reclamanta, în calitate de moștenitoare a foștilor chiriași, cumpărători ai spațiului locativ în baza Legii 112/1995, tinde la restituirea valorii actualizate a prețului plătit cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ulterior desființat prin hotărâre judecătorească.

    Instanța a reținut că această situație de fapt se circumscrie ipotezei legale reglementate de art. 50 alin. 2 din Legea 10/2001, cu modificările ulterioare, potrivit cu care restituirea prețului actualizat către foștii chiriași ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate pe cale judecătorească, se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în baza art.13 alin.6 din Legea 112/1995, cu modificarile ulterioare.

    Prin urmare, instanța a reținut că legitimarea procesuală pasivă în cazul acțiunilor având acest obiect, aparține în exclusivitate M. ui F. P., fiind reglementat prin aceste dispoziții legale un raport juridic special între această autoritate a Statului și persoanele fizice ale căror titluri au fost astfel desființate.

    Prin instituirea acestui raport juridic legal se derogă de la normele consacrate de Codul Civil- art.1337-1341, care reprezintă dreptul comun în materia răspunderii vânzătorului pentru evicțiune, legiuitorul urmărind în acest mod, să pună la dispoziția tuturor persoanelor fizice aflate în situația reglementată de art. 50 alin. 2 din Legea 10/2001, posibilitatea de a dobândi valoarea actualizată a prețului plătit la cumpărarea imobilului și aceasta necondiționat de dovedirea îndeplinirii condițiilor de garanție pentru evicțiune, care, în speță, nici nu ar fi întrunite, câtă vreme autorii reclamantei au fost cumpărători de rea-credință, așa cum s-a reținut cu putere de lucru judecat în cadrul procesual anterior, în considerentele Deciziei civile nr. 274/A/2011, pronunțată la data de_ de Tribunalul Cluj în dosar nr._, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 5113/R/2011 a Curții de Apel C., pronunțată în data de_ în dosar nr._ . Or, este de esența garanției pentru evicțiune ca în persoana cumpărătorului evins să nu planeze nicio îndoială cu privire la buna sa credință, constând în necunoașterea situației juridice reale a imobilului sub aspectul veritabilului titular al dreptului de proprietate. În cazul autorilor reclamantei, această condiție nu se verifică, instanța precedentă reținând faptul că, manifestând minime diligențe, aceștia ar fi putut afla că la data cumpărării apartamentului, acest bun era supus unei contestații judiciare, fiind revendicat de adevăratul proprietar.

    Acest aspect, similar celui mai sus analizat (referitor la nelegalitatea titlului statului), nu mai poate fi reiterat în cadrul procesual de față, fiind consacrat cu putere de adevăr prin hotărârea judecătorească definitivă mai sus amintită. Deși, autoritatea lucrului judecat este o caracteristică ce privește cu precădere dispozitivul hotărârii judecătorești, cu toate acestea, considerentele care au fundamentat soluția instanței de judecată sunt susceptibile să dobândească, la rândul lor, putere de lucru judecat, în măsura în care explică dispozitivul și se reflectă în acesta, cum este și ipoteza din speța dedusă prezentei judecăți.

    În consecință, plata prețului actualizat este suportată exclusiv de Ministerul Finanțelor Publice, ca reprezentant al statului în litigiile patrimoniale, cu excluderea participării la plata acestor despăgubiri a vânzătorului Municipiul C. -N. - prin Consiliul Local al Mun. C. -N. .

    Rațiunea acestor reglementări se regăsește în specificul condițiilor în care au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare în discuție. Astfel, încă de la momentul perfectării acestora erau generate raporturi juridice "atipice"; pentru materia vânzării-cumpărării, câtă vreme Consiliul Local nu acționa ca un veritabil vânzător, în nume propriu, ci, practic, ca un reprezentant al Statului român, devenit proprietar al imobilelor supuse vânzării, ca urmare a măsurilor de naționalizare, având în realitate, doar calitatea de unitate deținătoare. Un argument în susținerea acestui aspect îl constituie tocmai împrejurarea că prețul încasat din vânzarea apartamentelor în temeiul acestei legi nu intra în patrimoniul unitatii administrativ- teritoriale ci era virat, prin intermediul prestatorului de servicii - în speță SC CONSTRUCTARDEALUL SA - după reținerea de către această unitate a comisionului

    - în fondul special, extrabugetar, constituit la nivelul M. ui F. P., conform art. 13 alin. 6 din Legea 112/1995 și art. 35-39 din HG nr. 20/1996.

    În consecință, instanța a apreciat că prin dispozițiile art. 50 alin. 2 din Legea 10/2001, așa cum au fost modificate, este reglementată o acțiune sui-generis care exclude, în această materie, acțiunea în răspundere pentru evicțiune, fiind instituit ex lege un raport juridic substanțial dar și procesual, între fostul cumpărător și Ministerul Finanțelor Publice, cu excluderea celorlalte două instituții - Consiliul Local al Mun. C. -N. și SC CONSTRUCTARDEALUL SA.

    Ca atare, in favoarea antecesorilor reclamantei, cumparatori de rea-credinta in baza Legii nr. 112/1995, paratul M. F. P. este tinut la restituirea pretului actualizat din fondul extrabugetar constituit in baza Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare. In conformitate cu dispozitiile art. 50.3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, republicata, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 270/2007, actualizarea sumelor se face prin aplicarea indicelui anual de inflatie din anul platii la anul introducerii actiunii, in speta fiind vorba de anul 2012. Pentru sumele platite in rate, actualizarea se face in functie de anul aferent ratelor platite in acel interval.

    In speta, instanta a retinut ca numiții BALASZ I. și BALASZ R. au achitat in intregime pretul pentru apartamentul nr. 4, situat in mun. C. -N., str. Republicii, nr. 13, jud. C., in temeiul contractului de vanzare-cumparare nr. 33871/_, perfectat cu S.C. CONSTRUCTARDEALUL S.A., potrivit mentiunilor din contractul de vanzare-cumparare amintit, preț ce a fost achitat integral la data perfectării contractului, cu chitanța de plată nr. 1854/_, respectiv suma de 8.521.065,00 ROL.

    Examinand contractul de vanzare-cumparare nr. 33871/_, instanta a retinut ca pretul total al locuintei a fost de 8.521.065,00 ROL, din care suma de 8.234.425,00 ROL reprezentand pretul apartamentului, suma de 267.247 ROL prețul boxei, iar suma de 19.393 ROL reprezentand pretul împrejmuirilor. Așa cum s-a reținut, la momentul perfectarii contractului, partile au achitat în întregime prețul imobilului achiziționat.

    Mai mult, in conformitate cu informatiile furnizate de Prim. Mun. C. -N. - Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății nr. 324407/451/_, numitii BALASZ I. și BALASZ R., in calitate de titulari ai contractului de vanzare-cumparare nr. 33871/_, au achitat suma totală de 8.521.065 ROL, conform chitanței de plată nr. 1854/_ (f. 54).

    Împrejurarea că mandatarul vânzătorului, SC CONSTRUCTARDEALUL SA, a reținut în baza dispozițiilor legale comisionul de 1 %, nu prezintă relevanță în speță, față de dispozițiile exprese ale art. 51 alin 3 din Legea nr. 10/2001, care fixează în sarcina M. ui F. P., obligația de plată a prețului actualizat, fără distincție, în funcție de faptul că vânzătorul prin mandatarul său, a virat sau nu sumele încasate din încheierea contractelor de vânzare cumpărare în fondul extrabugetar al M. ui F. și independent de faptul încasării de către mandatar a comisionului legal. Aspectele menționate vizează exclusiv raporturile juridice dintre entitățile implicate în acest mecanism legal, urmând a face obiectul unei desocotiri reciproce, distincte, fără implicații asupra cadrului procesual pasiv al acțiunii în restituirea prețului actualizat, ce se cuvine a fi platit reclamantei in întregime.

    Față de considerentele ce preced, precum și având în vedere că temeiul răspunderii pârâtului conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, este unul delictual, iar obligația de dezdăunare privește o sumă de bani, reprezentând contravaloarea actualizată a prețului achitat de autorii reclamantei, a admis acțiunea formulată de reclamantă și a dispus obligarea pârâtului să restituie reclamantei valoarea actualizata a pretului platit de catre numitii BALASZ I. și BALASZ R., respectiv valoarea actualizată a sumei de 8.521.065,00 ROL, in temeiul contractului de vanzare-cumparare nr. 33871/_, pentru achiziționarea apartamentului nr. 4, situat in mun. C. -N., str. Republicii, nr. 13, jud. C., precum și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data formulării cererii de chemare în judecată,

    și anume_, și până la momentul restituirii efective a prețului actualizat, potrivit art. 1073 și urm. C.civ.

    În baza art. 274 C.proc.civ. și reținând culpa procesuală a pârâtului, instanța a obligat paratul M. F. P. - prin D. a JUD. C. să plătească reclamantei suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de plata nr. 35/_, eliberata de Cab. A. Pîrva I. Ines.

    Împotriva acestei sentințe a declarat apel Ministerul Finanțelor Publice Prin D. C. -N. , solicitând admiterea apelului conform art. 296 c.pr. civ., schimbarea in parte a sentinței atacate cu consecința exonerării apelantului de la plata comisionului de 1% și a cheltuielilor de judecata in suma de 1500 lei.

    În motivarea cererii arată instanței că:

    In fapt, prin sentința atacata cu prezentul apel s-a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta cu conscinta obligării paratului Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei de 8.521.065,00 ROL (852,11 lei), reprezentând valoarea actualizata a prețului plătit de către numiții Balasz I. si Balasz R. (autorii reclamantei) in temeiul contractului de vanzare-cumparare nr. 33871/_ pentru achiziționarea apartamentului nr. 4, situat in C. -N., str. Republicii, nr. 13, jud. C., precum si dobnda legala aferenta acestei sume, calculata de la data formulării cererii de chemare in judecata si anume_, pana la momentul restiturii efective a prețului actualizat. A fost de asemenea obligat Ministerul Finanțelor Publice la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu avocațial in suma de 1500 lei si a comisionului de 1% din prețul apartamentului mai sus descris.

    Pentru a dispune in sensul celor mai sus arătate, in esența, instanța de fond a retinut si motivează ca, asa cum rezulta din inscrisurile de la dosar, reclamanta are calitatea de persoana indreptatita sa solicite restituirea sumei de 852,11 lei ce a fost achitata de antecesorii sai in baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 33871/1997 perfectat de SC CONSTRUCTARDEALUL S.A. cu numiții Balasz I. si Balasz R., contract ce a fost anulat prin hotărâre judecătoreasca irevocabila. Retine de asemenea ca nu prezintă faptul ca, mandatarul SC Constructardealul SA a reținut in baza dispozițiilor legale comisionul de 1% nu prezintă relevanta in speța, fata de dispozițiile exprese ale art. 51 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, care fixează in sarcina M. ui F. P. obligația de plata a prețului actualizat, fara distincție, in funcție de faptul ca vânzătorul prin mandatarul sau, a virat sau nu sumele incasate din incheierea contractului de vanzare-cumparare in fondul extrabugetar al M. ui F. P. si independent de faptul încasării de către mandatar a comisionului legal. Se motivează ca aspectele menționate vizează exclusiv raporturile juridice dintre entitățile implicate in acest mecanism legal, urmând a face obiectul unei desocotiri reciproce distincte, fara implicații asupra cadrului procesual pasiv al acțiunii in restituirea prețului actualizat, ce se cuvine a fi plătit reclamantei in intregime.

    Consideră că soluția instanței de fond de obligare a M. ui F. P. la plata comisionului de 1% din suma achitata in temeiul contractului de vanzare- cumparare nr. 33871/_ precum si la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1500 lei nu este legala si temeinica si este rezultatul interpretării greșite a dispozițiilor legale incidente.

    Astfel, art. 50 (2) din Legea nr. 10/2001, se refera la "Cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sunt scutite de taxe de timbru".

    Prin urmare, in opinia apelantului, din coroborarea dispozițiilor art. 50(2) din Legea nr. 10/2001 cu cele ale art. 13(4) din Legea nr. 112/1995, legiuitorul se refera la prețul efectiv plătit in contul contractelor de vânzare-cumpărare anulate, deci, fara comision. Astfel, conform art. 13(4) din Legea nr. 112/1995:

    "Plata despăgubirilor se face de către M. F., prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul județelor, municipiului B. ești și

    sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despăgubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despăgubirii și comunicat conform art. 19, după 12 luni de la încheierea lucrărilor de evaluare, dar nu mai târziu de 24 de luni.

    Valoarea despăgubirilor stabilite în condițiile anterioare se actualizează la data plății, luând ca bază salariul mediu pe economie din ultima lună a trimestrului expirat.

    La dispoziția M. ui F. se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:

    1. sumele obținute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură, reprezentând plăți integrale, avansuri, rate și dobânzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;

Consideră că atâta vreme cat Ministerul Finanțelor Publice nu este parte in contractul de vânzare-cumpărare anulat incheiat de autorii reclamantei cu SC CONSTRUCTARDEALUL S.A. (răspunderea acestuia fiind una obiectiva) iar repunerea pârtilor in situația anterioara impune ca fiecare sa restituie ceea ce a primit in contul contractului incheiat, Ministerul Finanțelor Publice, prin raportare la dispozițiile legale la care mai sus am făcut referire are temei legal sa plătească doar prețul din contractul de vânzare-cumpărare (deci fara comision care nu face parte din pret). Pentru comision, consideră că avea temei legal sa cheme in judecata pe unitatea care a încasat acest comision.

Consideră greșită soluția instanței de fond si in ceea ce privește obligarea M. ui F. P. la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1500 lei, din umatoarele considerente: in primul rand, s-au nesocotit dispozițiile art. 275 c.pr. civ. prin raportare la imprejurarea ca prin întâmpinarea formulata in cauza apelantul a fost de acord cu admiterea acțiunii in ceea ce privește restituirea prețului plătit in temeiul contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat, actualizat cu indicele de inflație iar in al doilea rand, la pronunțarea soluției de obligare a M. ui F. P. la plata cheltuielilor de judecata nu s-a ținut cont de faptul ca acesta nu se afla in culpa procesuala atâta vreme cat nu a fost parte in contractul de vanzare-cumparare anulat si cat timp legiuitorul permite persoanelor indreptatite sa solicite restituirea prețului in cauza doar pe calea acțiunii in justiție.

Nu in ultimul rand, consideră că suma de 1500 lei acordata cu titlu de onorariu avocațial este prea mare prin raportare la complexitatea cauzei si la faptul ca apelantul a fost de acord cu acțiunea reclamatei inca de la primul termen in ceea ce privește acordarea prețului actualizat cu indicele de inflație.

Prin întâmpinarea formulată, intimata solicită respingerea apelului formulat de Ministerul Finanțelor Publice ca nefondat, cu consecința menținerii întru totul a sentinței civile nr. 5460/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul civil nr._ ca legală și temeinică și a obligării apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul apel constând din onorar avocațial.

În motivare arată că:

Apelul M. ui F. P. este structurat pe doua aspecte, dupa cum urmează:

Primul motiv pentru care apelanta critica sentința instanței de fond este legat de faptul ca aceasta a dispus obligarea paratei-apelante la plata sumei de 8.521.065, 00 ROL ( 852,11 lei ) reprezentând valoarea actualizata a prețului plătit de către antecesorii mei Balasz I. si Balasz R. pentru apartamentul nr. 4 situat in C. -N., str. Republicii nr. 13, jud. C., in baza disp. art. 50 alineatul 2 din Legea nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare, apelanta apreciind ca instanța de fond nu trebuia sa o oblige sa restituie si comisionul de 1% pe care autorii intimatei-reclamante l-au achitat in vederea achiziționării acaestui apartament.

In acest sens, apelanta invoca insa dispozițiile art. 13 alineatul 4 din Legea nr. 112/1995, care insa nu isi găsesc aplicabilitate in speța, intrucat se refera la un cu

totul alt aspect si anume modalitatea de plata a despăgubirilor stabilite in baza Legii nr. 112/1995 cu privre la imobilele care nu puteau fi restituite in natura.

Mai invoca apelanta si textul de lege care statuează modul in care se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii in aplicare a dispozițiilor Legii nr. 112/2005 (si deci nu ale Legii nr. 10/2001), fond extrabugetar care urma sa fie alimentat din "sumele obținute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit in natura, reprezentând plăți integrale, avansuri, rate si dabanzi, dupa deducerea comisionului de 1 % din valoarea apartamentelor."

Acest text de lege se refera insa la situația existenta la nivelul anului 1995, la modalitatea concreta de colectare a sumelor rezultate din vânzarea acestor apartamente. Acest text de lege nu isi mai găsește insa aplicabilitatea prin raportare la dispozițiile Legii nr. 10/2001, cata vreme aceasta nu dispune ca Ministerul Finanțelor Publice va face plata sumelor cuvenite a fi restituite tot din acel fond extrabugetar creat la nivelul anului 1995, strict pentru punerea in aplicare a dispozițiilor Legii nr.112/1995.

Așadar, raportat la acest aspect, in mod corect a reținut instanța de fond ca dispozotiile art. 51 alin.3 din Legea nr. 10/2001 fixează in sarcina M. ui F.

P. obligația de plata a prețului actualizat, fara a distinge daca vânzătorul, prin mandatarul sau, SC CONSTRUCTARDEALUL SA, a virat sau nu efectiv sumele incasate din incheierea contractelor de vanzare-cumparare in fondul extrabugetar al M. ui F. P. si independent de faptul incasarii de către mandatar a comisionului legal.

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanța de fond a făcut o analiza riguroasa a raporturilor juridice iscate ca urmare a posibilității foștilor proprietari de apartamente cumpărate in baza Legii n r. 112/1995, ale căror contracte de vanzare-cumparare au fost lovite de nulitate absoluta prin hotărâri definitive si ireovcabile, statuând ca este vorba despre raporturi constituie ex lege intre fostul cumpărător si Ministerul Finanțelor Publice (chiar daca acesta nu a fost parte in contractul inițial de vanzare-cumparare), excluzandu-se celelalte doua instituții implicate inițial - Consiliul local al mun. C. -N. (care a acționat nu in nume propriu, si ca si mandatar al Statului R., devenit proprietar al imobilelor naționalizate) si mandatarul Consiliului local - SC CONSTRUCTARDEALUL SA. Totodată, raportat la aceasta analiza, arată că i se pare intemeiata si argumentarea instanței de fond - referitoare la comision- si anume ca aspectele menționate vizează exclusiv raporturile juiridice dintre entitățile implicate in acest mencanism juridic sui generis, urmând a face obiectul unor desocotiri reciproce distincte, fara implicații asupra cadrului procesual pasiv al acțiunii in restituirea prețului actualizat, care se cuvine a fi restituit in intregime.

Cata vreme din buzunarul autorilor intimatei-reclamante a ieșit - in scopul achiziționării acestui apartament - o suma reprezentând atat prețul efectiv de vânzare, cat si comisionul, aplicând principiul restitutio in integrum, precizează că este mai mult decât evident ca se impune a-i fi restituite toate sumele achitate in vederea cumpărării imobilului.

Mai mult, asa cum a reținut instanța de fond, arată că temeiul juridic al răspunderii paratului este cel delictual, astfel incat cu atat mai mult se impune a fi reparat prejudiciul in intregime si nu dupa cum apreciază apelanta situația strict din punctul ei de vedere.

Repetă argumentul ca susținerile apelantei si-ar fi găsit rațiunea si justificarea numai in situația in care prin Legea nr. 10/2001 s-ar fi stabilit ca restituirea sumelor achiatte cu titlu de pret de vanzare-cumparare s-ar face chiar din acel fond extrabugetar constituit pentru punerea in aplicare a Legii nr. 112/2005 (care excludea comisionul de 1%). Cata vreme nu exista o astfel de dispoziție legala, nu poate impune apelanta o alta oridne a lucrurilor in afara celei stabilite de legiuitor. Pe de alta parte, analizând intreg textul articolului 13 alineatul 4 din Legea nr. 112/1995, este evident ca sumele provenite din vânzarea apartamentelor colectate in acel fond extrabugetar au fost utilizate in scopul achitării despăgubirilor cuvenite pentru imobilele care nu puteau fi restituite in natura, fiind astfel un fond cu afectatiune speciala.

Pentru considerentele expuse mai sus, intimata-reclamantă solicită respingerea primului motiv de apel ca fiind nefondat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, referitor la acordarea cheltuielilor de judecata, arată că nici acesta nu este fondat, motivat de următoarele aspecte :

Chiar daca apelanta susține ca prin intimpinare a fost de acord cu admiterea cererii de chemare in judecata, astfel incat instanța de fond trebuia sa faca aplicatiunea dispozițiilor art. 2745 Cod procedura civila, intimata-reclamantă solicită instanței de apel sa constate, pe de o parte, ca poziția procesuala a apelantei nu a fost una neechivoca, ci nuanțata si condiționata, iar, pe de alta parte, nu poate sa cada in sarcina sa - ca reclamant - obligația suportării cheltuielilor generate de un astfel de litigiu, cata vreme legiuitorul a permis persoanelor indreptatite sa solicite restituirea prețului in caza doar pe calea unei acțiuni in justiție. Daca legiuitorul ar fi stabilit ca recuperarea sumelor achitate cu titlu de pret de vanzare-cumparare s-ar fi putut face pe calea unei proceduri grațioase, necontencioase, administrative, probabil ca aceasta nu ar fi incumbat necesitatea angaraii unui avocat care sa imi reprezinte interesele.

Invocă in susținerea argumentației si Decizia nr. 11/1959 a T. ului Suprem, care statuează ca "partea ale cărei pretenții au fost admise in integime are dreptul la restituirea tuturor chelutielilor dovedite ca efectiv făcute ; repararea completa a pagubelor suferite de partea care câștiga procesul nu este posibila decât daca toate cheltuielile ii sunt restituite de partea in culpa."

Arată că pana la urma este vorba si o chestiune de echitate: cata vreme persoanelor care au achiziționat apartamente in baza Legii nr. 112/1995 le-a fost lovit de nulitate absoluta contractul de vanzare-cumparare in baza unor aprecieri neunitare ale instanțelor de judecata asupra bunei sau relei lor credințe la momentul incheierii contractului, desi este de notorietate ca dupa 50 de ani de comunism, nimeni nu punea la indoiala titlul Statului - de proprietar sau de neproprietar-, câta vreme ceea ce a insemnat preluare abuziva sau nu s-a cristalizat in jurisprudenta si in practica judiciara abia in decursul de 15 ani, cata vreme legiuitorul a legiferat ca restituirea sumelor achitate cu titlu de pret se poate realiza dopar pe calea unei acțiuni in justiție, ar fi pur si simplu nedrept si lipsit de echitate ca tot aceleași persoane sa fie cele care sa suporte chelltuielile legate de un asemenea litigiu.

Pentru toate considerentele expuse mai sus, intimata-reclamantă solicită respingea si celui de-al doilea motiv de apel ca nefondat, respingerea in intregime a apelul, cu cheltuieli de judecata.

Prin încheierea ședinței publice din data de_, prezenta cale de atac a fost recalificată din apel în recurs.

Analizând recursul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul constată următoarele:

În ceea ce privește critica potrivit căreia în mod incorect prima instanță a obligat pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și la plata comisionului achitat de către reclamantă cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 33871/_, tribunalul o va respinge ca nefondată, întrucât, statuându-se asupra îndreptățirii reclamanților la obținerea prețului actualizat, în mod evident aceștia trebuie să primească prețul achitat în integralitatea lui, preț care are în componența sa și comisionul contestat de către apelant.

T. ul statuează că întrucât textul art. 50 alin 2 din Legea nr. 10/2001 nu distinge, se va restitui către reclamanți prețul integral, incluzând si comisionul de 1%.

Se impune a se proceda astfel deoarece legiuitorul a înțeles să reglementeze în sarcina M. ui F. P. obligația de a restitui către cumpărător valoarea integrală și actualizată a prețului plătit de acesta în temeiul contractului de vânzare cumpărare desființat, fără însă a reglementa printr-o normă specială soarta comisionului de 1% încasat de intermediarul vânzării, iar în lipsa unei norme speciale, rămân aplicabile regulile de drept comun prevăzute de Codul civil în materia contractului de mandat cu titlu oneros.

În schimb este întemeiată critica formulată de către recurent, în ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, întrucât

, la prima zi de înfățișare, prin întâmpinare(fila 81 din dosarul de fond) Ministerul Finanțelor Publice a relevat că nu se opune restituirii prețului actualizat în favoarea reclamantei, preț achitat la momentul încheierii contractului nr. 33871/_, fiind astfel pe deplin incidente dispozițiile art.275 C pr civ.

Raportat la aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va admite în parte recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin

D. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 5460/2013 din_, dosar nr._ a Judecătoriei C. -N. pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. C. -N. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în fața instanței de fond, reprezentând onorariu avocat, menținând restul dispozițiilor sentinței recurate.

În temeiul art.274 C pr civ va obliga recurentul să plătească intimatei L.

G. suma de 250 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, onorariu avocat.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite în parte recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. C. -N. împotriva sentinței civile nr. 5460/2013 din_, dosar nr._ a Judecătoriei C. -N. pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. C. -N. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în fața instanței de fond, reprezentând onorariu avocat, menținând restul dispozițiilor sentinței recurate.

Obligă recurentul să plătească intimatei L. G. suma de 250 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, onorariu avocat.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2013.

Președinte,

A. -F. D.

Judecător,

O. -C. T.

Judecător,

C. -A. C.

Grefier,

D. I. D.

Dact. D.D. 05 Noiembrie 2013 Red AD/tehn ID

09decembrie 2013/2 ex

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1068/2013. Legea 10/2001