Decizia civilă nr. 901/2013. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 901/R/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător A. -F. D. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent M. C. N., împotriva Sentinței civile nr. 5672/_ pronunțată în dosar nr. 5672/_ al Judecătoriei C.
-N., privind și pe intimat N. L., intimat I. P. J. C., intimat P. V.
, intimat P. S., având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Asupra cauzei de față, constată următoarele
prin sentința civilă nr. 5672/_, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta N. L. în contradictoriu cu pârâții M.
C. -N. , I. P. JUDEȚULUI C. , P. V. și P. S. . A anulat Ordinul nr. 194/_ privind trecerea în proprietatea privată a terenurilor proprietate de stat cu privire la terenul situat în C. -N., str. B. nr. 11, jud. C., înscris în C.F. nr. 2. a municipiului C. -N. (provenită din conversia de pe hârtie a c.f. nr. 24759 C. ) sub A1, cu nr. top. 1448/2.
A dispus rectificarea CF nr. 2. a municipiului C. -N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 24759 C. ) în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților P.
S. și P. V. cu privire la terenul situat în C. -N., str. B. nr. 11, înscris în CF sub A1, cu nr. top. 1448/2.
A dispus întabularea în cartea funciară nr. 2. a mun. C. -N. a dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului situat în C. -N., str. B. nr. 11, înscris în CF sub A1, cu nr. top. 1448/2.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin Sentința civilă nr. 85/2009 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta N. L. în contradictoriu cu pârâtul Primarul M. ui C. -N., s-a dispus anularea Dispoziției de respingere a notificării nr. 4459 din_ emisă de pârât, s-a constatat că imobilul situat în mun. C. -N., str. A. M. u nr. 24, înscris inițial în CF nr. 5465 C. -N., nr. top 1448, constând în casă de piatră și dependințe, precum și teren în suprafață de
483 stj.p. (1497 m.p.), a fost preluat în mod abuziv de Statul Român, s-a stabilit în favoarea reclamantei dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilul mai sus menționat, după cum urmează: s-a restituit în natură în favoarea reclamantei N. L. imobilul teren
în suprafață de 1497 m.p., înscris inițial în CF nr. 5465 C. -N., nr. top 1448 și care se identifica astfel: teren în suprafață de 264 m.p., aferent construcției preluate situată în prezent pe str. A. Mureșanu nr. 30, ce se identifică în CF nr. 1. C. -N., nr. top 1448/1/1; teren în suprafață de 1025 m.p. situat în prezent pe str. A. Mureșanu nr. 30, ce se identifică în CF nr. 1. C. -N., nr. top 1448/1/2 și teren situat în prezent pe str. B. nr. 11, ce se identifică în CF nr. 24759 C. -N., nr. top 1448/2, stabilindu-se, totodată, dreptul reclamantei la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru construcțiile preluate situate în prezent pe str. A. Mureșanu nr. 30, ce se identifică în CF nr. 1. C. -N., nr. top 1448/1/1, acestea neputând fi restituite în natură, sentință care a fost menținută prin Decizia civilă nr. 151/A/2009 din data de_ pronunțată de Curtea de Apel C. și apoi, prin Decizia nr. 3031 din data de_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție (filele 7 - 25 din dosar).
În motivarea sentinței mai sus menționate, s-a reținut că potrivit evidențelor din CF nr. 5465 C., imobilul situat inițial în str. A. Mureșanu nr. 24, identificat prin nr. top 1448, proprietatea tabulară a văduvei lui Tușa G., născută Tompa E., s-a înscris cu încheierea de C.F. nr. 1167/1953, în baza Deciziunilor nr. 69102/1949 și 58582/1949 a M. ului Finanțelor în urma avizului Comisiei de L. hidare C.A.S.B.I., în favoarea Consiliului Central al Sindicatelor, iar ulterior, cu încheierea de CF nr. 3326/1959, în baza Decretului nr. 102/1959, a trecut în proprietatea Statului Român în administrarea Sfatului P. ular al orașului C., iar Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.) a fost înființată prin Legea nr. 91/1945, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din 10 Februarie 1945, anterior perioadei de referință a Legii nr. 10/2001, observându-se faptul că imobilul nu a fost preluat în temeiul Legii nr. 91/1945, cum susținea în mod eronat pârâtul, ci în baza unor acte administrative (Deciziunilor nr. 69102/1949 și 58582/1949 a M. ului Finanțelor în urma avizului Comisiei de L. hidare C.A.S.B.I.) emise în temeiul Decretului nr. 228/1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 205 din 4 septembrie 1948, așadar în baza unui act normativ care a avut aplicabilitate în perioada de referință a legii. Apoi, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din acest act normativ, pe data publicării în monitorul oficial a decretului, s-a desființat Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice, înființată prin legea nr. 91, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din 10 Februarie 1945, cu modificările ulterioare, cei îndreptățiți la restituirea bunurilor prevăzute la art. 7 și 8 din Decret, având posibilitatea, în conformitate cu dispozițiile art. 10 din același act normativ, să depună cereri în vederea restituirii, însoțite de acte justificative, la Comisia de L. hidare a
C.A.S.B.I. conform textului art. 10, dacă asemenea cereri nu se depun în termen de 90 zile de la data publicării legii, bunurile trec de drept, prin efectul legii, în patrimoniul Statului, iar constatarea trecerii de drept în patrimoniul Statului a bunurilor rămase nerestituite, se va face prin decizia Consiliului de Miniștri, la propunerea M. ului Finanțelor, pe baza avizului Comisiei de L. hidare a C.A.S.B.I., astfel că respingerea cererii reclamantei, ca răspuns la notificarea înregistrată de aceasta pe considerentul că imobilul nu intra sub incidența de reglementare a Legii nr. 10/2001, a fost în mod greșit apreciată.
Totodată, s-au mai reținut dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 rep., potrivit cărora sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent, persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării acestora în mod abuziv sau moștenitorii legali ori testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, aceștia din urmă fiind repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii, precum și faptul că reclamanta N. L. este fiica proprietarei tabulare Tompa E., aceasta încadrându-se așadar în categoria persoanelor prevăzute la art. 4 alin. 2 menționat.
Potrivit Ordinului nr. 194/_ privind trecerea în proprietate privată a terenurilor proprietate de stat, conform prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată, Prefectul Județului C., analizând propunerea consemnată în adresele cu nr. 38761/_ și nr. 57513/_ ale Primăriei M. ui C. -N. privind atribuirea în proprietatea numiților P. V. și P. S., având în vedere referatul nr.
5223/436/IV/1/2009 al S. ui pentru Urmărirea Aplicării Actelor cu Caracter Reparatoriu, ținând cont și de dispozițiile art. 36 alin. 2 și 6 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, a atribuit în proprietatea titularilor dreptului de folosință aupra terenului, coproprietari asupra contrucției, numiților P. V. și P. S., terenul în suprafață de 131 stjp. situat în M. C. -N., str. B. nr. 11, înscris în CF nr. 24759 C. sub A1 cu nr. top. 1448/2 reprezentând proprietatea Statului Român de sub B1 - fila 6 din dosar, iar la data de_, pârâții P. V. și P. S. și-au întabulat dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, așa cum reiese din extrasul CF depus la dosar - filele 30 - 33.
Totodată, în baza înscrisurilor depuse la dosar la filele 120 - 122 de către reclamantă, la data de_, Primăriei M. ui C. -N. i s-a comunicat cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului situat în C. -N., str. A. Mureșanu nr. 24, jud. C., în calitate de moștenitoare a d-nei Tușa E., născută Tompa (prin aceeași sentință, mai sus menționată, reținându-se cu privire la regimul juridic actual al imobilului din litigiu faptul că imobilul situat în mun. C. -N., str. A. M. u nr. 24, înscris inițial în CF nr. 5465 C. -N., nr. top 1448, constând din casă de piatră și dependințe precum și teren în suprafață de 483 stj.p. (1497 m.p.) este în prezent identificat din punct de vedere administrativ la adresele din str. A. Mureșanu nr. 30 (înscris în C.F. nr. 1. C. -N. ), str. A. Mureșanu nr. 30 A (înscris în C.F. nr. 1. C. -
N. ) și str. B. nr. 11 - înscris în C.F. nr. 24759 C. -N. ).
Astfel, din analiza coroborată a înscrisurilor prezentate mai sus rezultă că reclamantă a formulat o cerere de restituire a terenului în litigiu în baza Legii nr. 10/2001, cerere care a fost respinsă pentru motivul că imobilul solicitat nu s-ar încadra în prevederile acestei legi, împotriva soluției de respingere reclamanta formulând plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj și soluționată prin Sentința civilă nr. 85/2009 din data de_ , devenită irevocabilă la data de_ . După pronunțarea hotărârii judecătorești de către Tribunalul Cluj, la data de_, la propunerea Primăriei C. -N. (adresele cu nr. 38761/_ și nr. 57513/_ menționate mai sus), s-a emis ordinul prefectului nr. 194 de atribuire a terenului (cu privire la care exista un litigiu pe rol și în care Primarul M. ui C. -N. avea calitatea de pârât, ținând cont și de faptul că din anul 2001 i s-a adus la cunoștință Primăriei M. ui C. -N. dorința reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate), situat în M. C. -N., str. B. nr. 11, înscris în CF nr. 24759 C. sub A1 cu nr. top. 1448/2, pârâților P. V. și P. S., în baza Legii nr. 18/1991.
Având în vedere considerentele Sentinței civile nr. 85/2009 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ care se bucură de autoritate de lucru judecat, imobilul în litigiu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 10/2001 și, având în vedere că ordinul prefectului a fost emis cu încălcarea prevederilor acestui act normativ (chiar dacă acest ordin a fost emis în baza Legii nr. 18/1991), la momentul emiterii ordinului fiind pronunțată sentința T. ului C. care stabilea aplicabilitatea Legii nr. 10/2001, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, care reglementează exclusiv situația imobilelor ce fac obiectul notificărilor conform Legii nr. 10/2001 și care au fost înstrăinate, concesionate, etc. în cursul soluționării procedurii administrative generate de această lege. Cât privește menționarea ca temei de drept al ordinului prefectului Legea nr. 18/1991, aceasta nu este de natură să înlăture aplicarea în speță a dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, în cuprinsul cărora se face referire în mod expres la temeiul de drept al notificării și nu la temeiul de drept în baza căruia s-a emis actul de atribuire a dreptului de proprietate în favoarea pârâților.
În consecință, față de considerentele expuse, în baza art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, instanța a admis cererea de chemare în judecată dispunând anularea ordinului.
Ca urmare a anulării ordinului anterior menționat, având în vedere și Sentința civilă nr. 85/2009 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. _
, instanța a dispus și rectificarea CF nr. 2. a municipiului C. -N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 24759 C. ) în sensul radierii dreptului de proprietate al
pârâților P. S. și P. V. cu privire la terenul situat în C. -N., str. B. nr. 11, înscris în CF sub A1, cu nr. top. 1448/2 și întabularea în cartea funciară nr. 2. a mun. C. -N. a dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului situat în C. -
N., str. B. nr. 11, înscris în CF sub A1, cu nr. top. 1448/2.
Pârâtul M. C. -N. a declarat recurs in termen împotriva sentinței, solicitând admiterea prezentul recurs si modificarea hotărârii in cauza, in sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamanta.
In motivare, recurentul a formulat următoarele critici vizând nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate:
Instanța a apreciat greșit că Sentința civila nr. 85/2009 pronunțata in dosar nr._ se bucura de autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat este incidentă in cauză numai in situația similitudinii de părți, obiect și cauză intre două litigii. Dosarul la care face referire instanța de judecata a avut ca obiect plângere la Legea 10/2001, numita N. L. contestând dispoziția Primarului emisa in temeiul acestei legi. Ori, pentru ca sa existe autoritate de lucru judecat este necesara îndeplinirea triplei identități: de părți, de obiect și de cauză. In consecință, nu există autoritate de lucru judecat dacă acțiunile nu sunt identice sub aspectul obiectului, al cauzei, respectiv al pârtilor, situație evident existenta si in speța dedusa judecații.
Numai o hotărâre definitivă are autoritate de lucru judecat, ori Sentința civila nr. 85/_ a T. ului C. a rămas definitivă ulterior emiterii ordinului contestat. De aceea, propunerea Primăriei mun. C. - N. pentru emiterea Ordinului prefectului nr.l94 din_ este corectă, având in vedere faptul ca sentința la care face referire instanța a devenit irevocabila ulterior analizării cererii menționate și propunerii pentru emiterea acestui ordin al prefectului.
Un aspect extrem de important, pe care instanța de fond in mod nelegal nu 1-a avut in vedere este acela ca ordinul anulat in cauza a fost emis in condiții de legalitate, in speța nefiind aplicabile prevederile art. 21 din Legea 10/2001, nefiind vorba nici de un contract de concesiune asupra terenului inscris sub nr. top 1148/2, ci a unui "drept de folosința pe durata existentei construcției (intabulate inca din anul 1965)", dobândit de către parații P. inca din anul 1979.
Terenul ce face obiectul litigiului nu făcea obiectul Legii 10/2001, ci al Legii 18/1991, de ale cărei prevederi au si uzat cei indreptatiti, respectiv parații din prezentul dosar: P. V. si P. S. .
Legea 10/2001 prevede in mod expres in cuprinsul art. 8: "Nu intra sub incidența prezentei legi, terenurile situate in extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum si cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicate, cu modificările si completările ulterioare _"> text de lege in care se incadreaza si terenul inscris sub nr. top 1448/2, situat in C. -N.
, str. B. nr. 11, jud. C. .
Astfel, in baza art. 36 din Legea 18/1991, care prevede că "terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau folosință pe durata construcției, în vederea construirii de locuințe sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora."
Prin urmare, textul citat se aplică terenurilor care, înainte de anul 1989 au fost atribuite de către stat în folosință persoanelor care erau proprietari ai construcțiilor. Odată cu apariția Legii nr. 18/1991, cei care erau proprietari ai construcțiilor au putut solicita atribuirea in proprietate și a terenului aferent pe care, până la acel moment, 1-au deținut cu titlu de folosință.
Pe de alta parte, asupra terenului de sub construcție, construcție intabulata in 1965 exista un drept de superficie, dobândit de către parații P. in anul acesta, fiind un drept real imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, cum in mod constant a fost considerat in jurisprudenta, existenta acestuia având aceeași durata ca și existenta construcției, aspect legal de care instanța de fond nu a ținut deloc seama.
În speța nu subzista niciun motiv de nulitate absoluta, pentru a fi anulat ordinul in litigiu, nulitatile fiind cuprinse in texte de factura imperativa, nefiind aceasta situația
din cauza dedusa judecații, contrar celor susținute in cuprinsul hotărârii, astfel incat actul contestat in speța urmează a fi menținut ca legal.
In subsidiar, si daca am încerca sa stabilim preeminenta dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului, aceasta constatare este de asemenea nefondata. Sub acest aspect arată că dreptul reclamantei la restituirea in natura a terenului ce face obiectul prezentului dosar a fost dobândit la data rămânerii definitive a hotărârii de restituire in natura, in luna mai 2009, deci ulterior emiterii Ordinului P. jud. C. - aprilie 2009, iar, pe de alta parte, in eventualitatea comparării titlurilor trebuie sa se tina seama de principiul priorității înscrierilor in CF, statornicit de art. 31 din Decretul-Lege nr. 115/1938, care reprezintă o aplicație a vechiului principiu de drept roman prior tempore potior iure" (mai întâi în timp, mai tare în drept) valabil și în dreptul modern. Prin urmare, primul care solicită înscrierea este și primul în drept. Cum în speța de fata parații P. V. si P. A. sunt cei care și-au înscris cei dintâi titlul lor în cartea funciară, rezultă că aceștia sunt și primii în drept si beneficiază de principiul forței probante a înscrierii dobândirii unui drept real imobiliar în favoarea lor. Acest singur criteriu ar fi suficient pentru a se da câștig de cauză paraților în compararea titlului lor cu cel al reclamantei.
Continuând însă compararea celor două titluri de proprietate asupra aceluiași imobil menționam si ca, deși se invoca preluarea imobilului-teren in proprietatea Statului R. in condiții injuste, acest aspect nu poate avea relevanta in prezentul dosar, intrucat, deși preluarea a fost abuziva, a fost făcuta cu titlu valabil, acesta nefiind oricum desființat. Statul R. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu prin lege, in condițiile Decretului nr. 102/1959. Astfel, dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului si stingerea concomitenta a acestui drept in patrimoniul antecesorilor reclamantei s-a consumat la data emiterii deciziei de preluare, decizie care avea caracter constitutiv de drepturi.
Chiar daca s-ar fi constatat faptul ca imobilul a fost preluat de către Statul R. fara titlu valabil, acest aspect ar fi fost irelevant in condițiile in care art. 36 din Legea 18/1991, in baza căreia numiții P. S. si P. au dobândit dreptul proprietate asupra terenului litigios, nu face vreo distincție privind felul preluării imobilului in proprietatea Statului R., fiind suficient ca acesta sa se afle, la momentul apariției acestei legi, in proprietatea statului.
Recunoașterea prevalentei titlului de proprietate al paraților P. S. si P. V. asupra suprafeței de teren in cauza este impusa si in baza unor rațiuni cu o aplicare mult mai larga, care au creat un adevărat principiu in drept - de preocupare pentru asigurarea securității circuitului civil si a stabilității raporturilor juridice, principiu de care solicitam instanței sa tina seama.
Prin întâmpinarea formulată, intimata N. L. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor hotărârii atacate ca fiind temeinice și legale, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea poziției sale procesuale, intimata a arătat următoarele:
Nu are nici o relevanță faptul că la data emiterii ordinului atacat hotărârea judecătorească prin care i s-a restituit terenul în natură era sau nu definitivă sau irevocabilă. Pentru a fi aplicabilă dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 trebuie îndeplinită o singură condiție și anume faptul ca imobilul în cauză să facă obiectul unei notificări emise în baza acestei legi. Propunerea apelantului pentru emiterea ordinului atacat nu era corectă.
Nu are nici o relevanță titlul în baza căruia pârâții P. au deținut folosința terenului în litigiu. Legea prin articolul sus menționat interzice înstrăinarea în orice mod a imobilelor care fac obiectul unor notificări. Ori prin ordinul atacat s-a transferat tocmai proprietatea asupra terenului de la Statul Român către pârâții P. .
Prin Sentința civilă nr. 85/2009 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a stabilit definitiv și irevocabil faptul că terenul în litigiu intră sub incidența Legii nr. 10/2001. Acest aspect, faptul că terenul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001 a fost stabilit tocmai în contradictoriu cu recurentul, astfel față de orice critică în acest sens invocă autoritatea lucrului judecat.
În fața instanței de fond, alături de dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 a invocat încă un motiv de nulitate și anume cel prevăzut de art. III. alin. 1. lit. c din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991. Conform acestei dispoziții legale "Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte [...]
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege."
Din cele de mai sus rezultă încă un motiv de nulitate absolută pentru anularea ordinului atacat.
Recurentul învederează instanței că în cazul comparării titlurilor preeminență ar avea ordinul prefectului emis în aprilie 2009 față de titlul său, dobândit prin Sentința civilă nr. 85/2009 rămasă definitivă în luna mai 2009 pe de o parte, iar pe de altă parte având în vedere faptul că pârâții P. s-au intabulat în cartea funciară anterior apelantei, conform art. 31 din Decretul-Lege nr. 115/1938 titlul lor este mai tare.
Solicită înlăturarea acestor susțineri. în primul rând pentru faptul că ele sunt nerelevante din moment ce titlul pârâților P. a fost anulat în mod întemeiat. În al doilea rând pentru faptul că la compararea titlurilor trebuie avut în vedere sursa, temeinicia, realitatea acelor titluri care urmează să fie analizate. Astfel, pârâții P. prin ordinul atacat au dobândit cu titlu gratuit, în baza unui act administrativ, dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu de la Statul Român care 1-a rândul lui, astfel cum rezultă din Sentința nr. 85/2009 al T. ului C., 1-a dobândit în mod abuziv. Față de acest fapt intimata arată că și-a redobândit dreptul de proprietate pierdut în timpul comunismului, în baza unei hotărâri judecătorești, în baza unei solicitări formulate încă din 30 iulie 2001 (data depunerii notificării la Legea 10/2001). Rezultă deci că titlul subsemnatei asupra terenului în litigiu este mai puternic, preeminent decât cel al pârâților, lovit de nulitate absolută.
Analizând sentința prin prisma motivelor și apărărilor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, T. ul constată netemeinicia recursului declarat în cauză, având în vedere următoarele considerente:
Contrar susținerilor recurentului, instanța de fond nu a soluționat acțiunea pe excepția autorității de lucru judecat, ci a judecat-o pe fond.
La momentul soluționării acțiunii reclamantei, Sentința civilă nr. 85/2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ era irevocabilă și impunea instanței un aspect soluționat irevocabil, respectiv acela că terenul înscris în CF 1. C.
-N. face obiectul Legii nr. 10/2001.
Acest aspect se impune cu putere de lucru judecat, potrivit art. 166 C.pr.civ., căci excepția reglementată de acest text legal are și semnificația că un aspect soluționat irevocabil pe cale judiciară nu mai poate fi contrazis printr-o hotărâre judecătorească pronunțată ulterior.
Recurentul a fost parte in procesul anterior, prin reprezentantul său Primarul municipiului C. -N., astfel incât, in virtutea puterii de lucru judecat, nu mai poate contrazice ceea ce s-a statuat in litigiul anterior, și anume faptul că imobilul ar face obiectul legii 10/2001.
În speță sunt incidente dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 întrucât, prin emiterea ordinului prefectului în favoarea pârâților P. V. și P. S., s-a dispus asupra proprietății nu asupra dreptului de folosință pe durata existenței construcției, așa cum susține recurentul.
În mod evident ordinul de atribuire în proprietate reprezintă un act de înstrăinare, prohibit de lege, câtă vreme procedura de restituire nu era soluționată irevocabil.
Terenul cuprins în ordinul prefectului a făcut obiectul notificării reclamantei N.
L., la data emiterii ordinului notificarea nu era soluționată irevocabil, astfel încât, concluzia primei instanțe potrivit căruia ordinul este lovit de nulitate este temeinică și legală.
Înscrierea în cartea funciară nu validează un act juridic lovit de nulitate, așa cum pare că a înțeles recurentul.
Este lipsită de relevanță analiza comparării titlurilor, care își găsea locul numai în situația în care instanța ar fi procedat la soluționarea cererii subsidiare, insă instanța a soluționat acțiunea potrivit cererii formulată în principal, admițând-o.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ. tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de M. C. -N., împotriva Sentinței civile nr. 567 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -
N., pe care o va menține în totul.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., va fi obligat recurentul să plătească intimatei N. L. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. C. -N., împotriva Sentinței civile nr. 567 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul. Obligă recurentul să plătească intimatei N. L. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Septembrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, C. -S. Ș. |
C.Ș. 20 Septembrie 2013 Red. C.B./ Tehnored. C.H. 2 ex. / 11 noiembrie 2013.
| ← Decizia civilă nr. 45/2013. Legea 10/2001 | Decizia civilă nr. 1083/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
