Decizia civilă nr. 1074/2013. Pretenții

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILA Nr. 1074/R/2013

Ședința publică de la 12 Noiembrie 2013

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. L.

JUDECĂTOR: D. -I. T.

JUDECĂTOR: M.

O.

-S.

GREFIER: E.

C.

Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent

I. N., recurent I. V., împotriva Sentinței civile nr. 4908/_, pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimat C. LOCAL AL M.

C. -N., PRIN P., intimat M. C. -N., PRIN P., având ca obiect, pretenții .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta I. N.

, lipsind:

  • intimat Reclamant - C. LOCAL AL M. C. -N., PRIN P.

  • recurent Pârât - I. V.

  • intimat Reclamant - M. C. -N., PRIN P. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

T. ul constată că este legal investi cu judecarea recursului.

Recurenta depune la dosar, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20,10 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.

T. ul constată cererea de recurs legal timbrată.

Recurenta I. N. depune la dosar o întâmpinare, privind pe ambii recurenți, care arată că reprezintă motivele de recurs, alăturat cărora a anexat și două contracte de vânzare-cumpărare.

T. ul apreciază înscrisul depus de recurenți, ca reprezentând concluzii scrise, iar în temeiul art. 137 alin. 1, art. 306 alin.1 C.pr.civ., pune în discuție excepția nemotivării recursului și a nulității recursului.

Recurenta arată că lasă excepția la aprecierea instanței.

T. ul lasă cauza în pronunțare pe excepția invocată.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Reține că prin Sentința civilă nr. 4908/_ pronunțată în dosar nr._

s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului C. LOCAL AL MUN. C. -N., invocată din oficiu.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. LOCAL AL MUN. C. -N., in contradictoriu cu pârâtii I. V. si I. N., ca fiind formulată de o persoana lipsită de capacitate procesuală de folosință.

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. C. -N. prin P., în contradictoriu cu pârâtii I. V. si I. N. , si, in consecinta:

Au fost obligați pârâtii să plateasca reclamantului suma de 392,90 lei, reprezentand rate restante aferente perioadei mai 2011 - octombrie 2012, precum si penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, calculate prin raportare la debitul principal restant, de la data scadentei de plata a fiecarei rate de imprumut si pana la momentul achitarii efective a debitului principal restant.

Au fost respinse restul pretențiilor formulate ca nefondate.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Între părțile litigante a intervenit contractul de împrumut cu plata in rate nr. 8484/_ (f. 4-6), în virtutea căruia reclamantul Mun. C. -N., în calitate de imprumutator, a acordat paratilor I. V. si I. N., in calitate de imprumutati, proprietari ai imobilului situat in mun. C. -N., B- dul Eroilor, nr. 48, ap. 14B, suma de 2.101,94 lei, cu titlu de imprumut, reprezentand cota parte indiviza comuna de 1,17%, ce revenea paratilor - proprietari pentru refatadizarea imobilului situat in mun. C. -N., B-dul Eroilor, nr. 48, inscris in CF nr. 1., nr. topo. 644/XIV/I/II.

In acord cu prevederile art. 3.1 din contractul partilor, ratele de imprumut s-au esalonat pe o durata de 120 luni, incepand cu data receptiei la terminarea lucrarilor, iar in conformitate cu dispozitiile art. 5.1. din contract, ratele de imprumut urmau a fi achitate de paratii imprumutati lunar pana la data de 30 a fiecarei luni in curs. Totodata, partile contractuale au prevazut posibilitatea indecsarii anuale a ratelor de imprumut in raport de indicele preturilor de consum, potrivit art. 5.3 din contract.

Pentru neplata la scadenta a fiecarei rate lunare de imprumut, partile au stabilit posibilitatea pentru imprumutator de a percepe penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere din valoarea ratelor neachitate in termen, calculate incepand cu a doua zi urmatoare scadentei si pana la data achitarii debitului principal, inclusiv (art. 5.2. din contractul de imprumut).

Subsecvent, in data de_, partile contractante au convenit perfectarea actului aditional nr. 1/_ la contractul de imprumut, prin care s-a stabilit ca suma obiect al imprumutului este de 2.391,89 lei, iar valoarea penalitatilor de intarziere datorate de imprumutati pentru neplata la scadenta a ratelor de imprumut este de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data de_ (f. 9).

Referitor la exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a C. ui Local al Mun. C. -N., invocata din oficiu

, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu";, iar potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale";. Așadar unități administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele, și doar acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. În lumina acestor prevederi legale exprese, și în lipsa unor alte prevederi legale în sens contrar, prin interpretarea deci per a contrario a textelor legale citate, nu se poate reține nici că satele sunt unități administrativ teritoriale, și nici că un consiliu județean sau un consiliu local poate fi persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu.

Mai mult, în art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres că "în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";, sensul stric al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit de dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.

Față de conținutul prevederilor legale arătate, și având în vedere toate dispozițiile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, instanța reține că un consiliu local nu are capacitate procesuală de folosință, astfel că nu poate sta în judecată ca reclamant.

Mergând mai departe, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 1 și art. 4 din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, conform cărora "dreptul de proprietate publica aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public";, și respectiv "domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public"; și

"asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată";. Deci, consiliul local, nefiind unitate administrativ teritorială, nu poate fi titular al dreptului de proprietate publică sau privată. Un consiliu local nu face decât să reprezinte municipiul, în calitate autoritate a administrației publice prin care se realizează autonomia locală.

Aceasta este, de altfel, natura juridică a consiliilor locale, conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 ce prevede că "autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive";, în același sens fiind și prevederile art. 121 alin. 1 din Constituția României.

Capacitatea procesuală de folosință este una dintre cele patru condiții de exercițiu a acțiunii civile, alături de afirmarea unui drept, interes și calitatea procesuală, iar verificarea întrunirii tuturor acestor condiții este obligatorie pentru a se vedea dacă poate fi analizat fondul pretențiilor

formulate, ipoteză valabilă in cazul reclamantului C. Local al Mun. C. -

N., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.

Aceste prevederi legale amintite mai-sus trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, autoritățile administrației publice sau organele statului neputând beneficia de un tratament diferențiat față de celelalte persoane. Consiliile locale și județene nu pot sta în judecată în calitate de reclamanti, neavând personalitate juridică, aceste acțiuni trebuind să fie exercitate de comune sau municipii și respectiv de județe, aceasta fiind o problemă de capacitate procesuală de folosință. Capacitatea procesuală de folosință nu reprezintă altceva decât transpunerea pe plan procesual a capacității civile de folosință.

Pentru considerentele arătate, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului C. LOCAL AL MUN. C.

-N., invocată din oficiu, și în consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. LOCAL AL MUN. C. -N., în contradictoriu cu pârâtii I. V. si I. N., ca fiind formulată de o persoana lipsită de capacitate procesuală de folosință.

Pe fondul cauzei

, instanta a retinut ca demersul procesual al reclamantului M. C. -N. - prin P., in contradictoriu cu paratii I.

V. si I. N., este justificat, fiind admisă cererea de chemare in judecata, cu consecinta obligarii paratilor la plata catre reclamant a sumei de 392,90

lei, reprezentand rate restante aferente perioadei mai 2011 - octombrie 2012, precum si penalitati de intarziere in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere, calculate prin raportare la debitul principal restant, de la data scadentei de plata a fiecarei rate de imprumut si pana la momentul achitarii efective a debitului principal restant. La baza solutiei instantei stau considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat în termen legal recurs pârâții I. V. și I. N. (f. 2-3).

În cuprinsul cererii recurenții au arătat că sunt de bună credință și au reiterat aspectele expuse în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosarul instanței de fond (f. 155 dosar judecătorie).

M. ivele recursului nu au fost indicate.

Prin întâmpinarea formulată (f. 5) intimatul M. C. -N. a solicitat respingerea

recursului formulat de către recurenții pârâți ca fiind nul și nefondat.

Recurentul a invocat în principal excepția nulității recursului raportat la dispozițiile art.3021alin.(l) lit. c) C.pr.civ. și art. 306 C.pr.civ. În opinia intimatului, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibila incadrarea lor intr-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres si limitativ de art.304 C.pr.civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

A motiva recursul inseamna, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs pentru indicarea unuia dintre cazurile de casare sau modificare reglementate de art.304 Cod pr.civ., iar pe de alta parte, dezvoltarea acestuia in sensul formulării unor critici privind modul de judecata al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

In speța, recurentii-parati nu au menționat in cererea de recurs vreunul din motivele de casare sau modificare a incheierii civile si nici critici care sa permită incadrarea lor din oficiu intr-unul din cazurile prevăzute de art.304 Cod pr.civ.

Prin cererea de recurs recurentii-parati fac simple afirmații de fapt, ori susținerile acestora nu pot sa se constituie in motive de recurs privind incheierea civila si nici nu pot fi incadrate in vreunul din cazurile prevăzute de art. 304 Cod pr.civ.

Totodată, apreciază ca recursul declarat de recurentii-parati este nefondat, incheierea civila din data de_ pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr._, prin care s-a admis cererea intimatilor- reclamanti privind indreptarea erorii materiale strecurate in Sentința civila nr.4908/2013, fiind temeinica si legala.

În ședința publică din data de_, T. ul, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 1 C.pr.civ., a pus în discuție excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Excepția este întemeiată pentru considerentele ce urmează:

T. ul constată că recurenții nu au indicat motivele de recurs din care să rezulte criticile de legalitate și temeinicie față de sentința pronunțată. Susținerile recurenților din cuprinsul cererii sunt afirmații cu privire la situația de fapt, dar nu se invocă motive de nelegalitate în sensul art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ.

Potrivit dispozițiilor art. 303 alin.1 C.pr.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, sau înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit art.306 al.1 C.pr.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Față de împrejurarea că nu este incident în cauză alin. 2 al textului legal menționat, excepția este întemeiată.

Astfel, în temeiul art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 1 C.pr.civ., se va admite excepția nulității pentru nemotivare și constată nulitatea recursului declarat de pârâții I. N. și I. V., împotriva Sentinței civile nr. 4908/_ pronunțată în dosar nr._, al Judecătoriei C. -N., care va fi menținută în totul.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.civ. se va constata că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de către intimatul M. C. -N. .

Constată nulitatea recursului declarat de pârâții I. N. și I. V., împotriva Sentinței civile nr. 4908/_ pronunțată în dosar nr._, al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

E. L.

Judecător,

D. -I. T.

Judecător,

M. O. -S.

Grefier,

E. C.

E.C. 12 Noiembrie 2013 Red.L.E./Tehn.L.C./_ /2 ex.

Jud. fond:F. H. G. -R. - Judecătoria Cluj-Napoca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1074/2013. Pretenții