Decizia civilă nr. 11/06. Actiune in constatare

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR.11 06

Ședința publică din 29 octombrie 2013 Completul compus din:

Președinte: C. N. C., judecător

L. M., judecător

H. I. D., judecător

V. V., grefier

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul U. A., domiciliat în Zlău, str.Sf. V., nr.3, bl.B18, sc.B, ap.9, jud.Sălaj, împotriva sentinței civile nr.1234 din 23 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă soția recurentului- pârât, numita U. V., lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul este semnat, iar recurentul-pârât a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20,28 lei și timbru judiciar în valoare de 0,9 lei. (f.14).

Mandatara recurentului-pârât U. V., numita U. V. depune la dosar procură judiciară de reprezentare autentificată de către Biroul Notarului Public Individual C. Augustin (f.16-17).

Nefiind alte cereri de formulat pori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului declarat.

Mandatara recurentului-pârât U. V., numita U. V. susține recursul declarat solicitând admiterea acestuia. Arată că reclamanta a cerut demolarea garajului și eliberarea terenului ce face obiectul contractului de închiriere în termen de 30 de zile, pe motiv că acesta nu ar fi plătit taxele aferente acestui contract și nu s-au prezentat pentru a încheiat un nou contract. Susține că ei nu au primit nicio înștiințare în acest sens.

Instanța raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare,

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr.1234 din 23 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. s-a admis cererea formulată de reclamantul M. Z. - prin P., împotriva pârâtului U.

A. .

S-a constatat încetat de drept Contractul de închiriere nr.9554 din 27 februarie 2012 încheiat între părți, începând cu data 1 iulie 2012.

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 15,7 lei/lună, reprezentând despăgubiri, începând cu data de 1 iulie 2012 și până la data eliberării terenului ce a făcut obiectul contractului.

A fost obligat pârâtul să elibereze terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere, prin desființarea construcției (garaj cu nr. de identificare 2039), în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, iar în cazul neîndeplinirii de bună voie a acestei obligații din partea pârâtei, autorizează reclamantul să procedeze el însuși la desființarea construcției, pe cheltuiala pârâtului.

În motivarea sentinței se arată că instanța va constata așadar îndreptățirea reclamantului de a se prevala de posibilitatea conferită de pactul comisoriu de gradul IV instituit prin art.12 lit.a din contract, ca urmare a nerespectării de către chiriaș a obligațiilor de a plăti la termen chiria datorată în schimbul asigurării folosinței terenului.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul U. A., solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, motivat de faptul că obligațiunile de plată aferente chiriei pentru un teren în suprafață de 15,7 mp. situate pe str.Sfânta V. în vecinătatea blocului B18, zona B, unde pârâtul are amplasat un garaj cu nr. de identificare 2039, a fost achitat conform chitanței nr.2002330093 din data de 20 februarie 2013, reprezentând chiria trimestrelor I și II ale anului 2002, neachitarea la timp ducând la solicitarea de încetare a contractului de închiriere a terenului.

Reclamantul M. Z. a formulat întâmpinare prin care solicită instanței respingerea ca nefondat a recursului pârâtului motivat de faptul că acesta nu s-a prezentat în vederea încheierii unui nou contract de închiriere pentru terenul pe care are amplasat garajul cu numărul de identificare 2039, deși a fost înștiințat prin adresa nr.34.674 din 25 iulie 2012 că poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere în condițiile achitării sumelor datorate.

Recursul pârâtului U. A. nu este fondat pentru motivele care succed :

În mod corect și legal instanța de fond a admis acțiunea reclamantului M.

Z., prin P. și a constatat încetat de drept contractul de închiriere nr.9554 din 27 februarie 2012, încheiat între acesta și pârâtul U. A., începând cu 1 iulie 2012.

Totodată, instanța a obligat pârâtul să elibereze terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere prin, desființarea garajului nr.2039 în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, iar în caz de neexecutare benevolă a acestei obligații autorizează reclamantul să demoleze construcția pe cheltuiala pârâtului.

De asemenea, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamantului despăgubiri în sumă de 15,7 lei/lună, începând cu 1 iulie 2012 și până la data eliberării terenului ce a făcut obiectul contractului.

Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a reținut că la data încetării contractului, pârâta ocupă terenul reclamantei fără titlu, se naște și obligația acesteia de restituire. Întârzierea în restituirea terenului închiriat este imputabilă în exclusivitate locatarului, astfel că tot acestuia îi revine obligația de a-l despăgubi pe locator pentru prejudiciul cauzat prin această întârziere.

La data de 27 februarie 2012 între părți, s-a încheiat un contract prin care pârâtul U. A. a închiriat de la reclamantul M. Z. suprafața de 15,7 mp. teren intravilan situat administrativ pe strada Sfânta V., teren pe care este edificat garajul pârâtului cu nr.2039.

Dat fiind faptul că pârâtul nu și-a achitat chiria lunară în sumă de 15,7 lei, acesta a fost somat de pârât prin notificarea din 25 iulie 2012 să achite suma de 102,68 lei, fiind informat totodată că va fi reziliat de plin drept contractul de închiriere cu data de 30 iunie 2012.

Potrivit dispozițiilor stipulate de art.12, lit.a din contractul de închiriere încheiat între părți, acestea au stabilit un pact comisoriu de gradul IV, potrivit căruia contractul încetează de plin drept, fără somație, fără punere în întârziere și fără intervenția instanței, dacă chiriașul nu achită chiria cel puțin două trimestre consecutive.

Instanța reține că raportat la aceste prevederi contractuale, a fost reziliat de plin drept contractul de închiriere încheiat între părți, în consonanță cu dispozițiile art.1270 Cod civil, care statuează că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

După rezilierea de plin drept a contractului de închiriere dintre părți, începând cu data de 1 iulie 2013, pârâtul datorează reclamantului despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin lipsirea acestuia de folosința pe care acesta ar fi putut-o obține prin închirierea terenului către o altă persoană.

Susținerile pârâtului U. A., făcute în motivarea recursului potrivit cărora acesta nu a fost informat de prevederile art.12 din contractul de închiriere deoarece nu a primit notificarea prin care a fost somat la plata chiriei și înștiințat de clauza privind rezilierea de plin drept a contractului, sunt nefondate, raportat la faptul că prevederea referitoare la rezilierea de plin drept a contractului de închiriere era cuprinsă chiar în contractul de închiriere, încheiat de părți la punctul 12, lit.a, și nu doar în notificarea invocată de pârât.

Pârâtul U. A. susține în motivarea recursului că nu a fost citat de către instanța de fond, însă procedura de citare a acestuia a fost realizată prin afișare la adresa pe care acesta a indicat-o și în recurs (f.11 dosar fond).

De asemenea, pârâtul arată în motivele de recurs că nu a primit notificarea de plată a sumei de 15,7 lei/lună ce reprezenta chiria restantă de la data de 1 iulie 2012 și până la rezilierea contractului ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr.9554 din 27 februarie 2012, dar în dosarul de fond există dovada comunicării notificării nr.34674 din 25 iulie 2012 de către reclamantul M. Z. prin P., conform înscrisului de la fila 6, existând și dovada faptului că pârâtul a primit această notificare, respectiv semnătura de primire a destinatarului.

În pofida faptului că pârâtul susține că a achitat chiria restantă, instanța nu poate reține ca întemeiată această afirmație, deoarece nici la dosarul de fond și nici la cel de recurs nu există chitanța doveditoare a plății chiriei.

Față de cele ce preced, urmează ca instanța în baza dispozițiilor stipulate de art.312,alin.1,Cod procedură civilă vechi, să respingă ca nefondat recursul pârâtului U. A. împotriva sentinței civile nr.1234 din 23 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I, D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul U. A. împotriva sentinței civile nr.1234 din 23 aprilie 2013 a Judecătoriei Z. .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

C. N. C.

L.

M.

H.

I.

D.

V. V.

Red.CNC/ _

Dact.VV/_ /2ex.

Jud.fond: R. R.I.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 11/06. Actiune in constatare