Decizia civilă nr. 1113/2013. Plângere contravențională
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.1113
Ședința publică din 29 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător
L. M., judecător
H. I. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de petentul M. G., domiciliat în Z., str. Gh.Doja, nr.78, bl.D76, sc.A. ap.3, jud. S., împotriva sentinței civile nr.865 din 21 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională - OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului-petent, av.M. Ovidiu în substituirea av. M. Dumitru, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :
Reprezentantul recurentului-petent, depune la dosar împuternicire avocațială a av. M. Dumitru, delegație de substituire și alte înscrisuri (f.10-14).
Nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentantul recurentului-petent, av.M. Ovidiu susține recursul declarat solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat. Susține că din probatoriul administrat în cauză rezultă într-adevăr că o mașină nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni, dar din această filmare care este singura probă de la dosar nu rezultă numărul de identificare a acestei mașini, cine a condus această mașină, sau chiar persoanele din mașină. Mai arată că petentul a fost oprit la o distanță mai mare la mai mult timp după această filmare, și nu cunoaște cum s-a ajuns în această situație, consideră că dovada faptei nu a fost făcută și că le-a fost încălcat dreptul la apărare pentru că nu li s-a admis proba cu martori care au cerut-o. Chiar în acea zonă în care se făcea filmarea, chiar la câțiva metri există o stație de taxi, există o grămadă de mașini de acest gen care circulă în zonă și putea fi orice altă mașină. Susține că petentul nu poate fi sancționat pentru această faptă atâta vreme cât principiul In dubio pro reo există.
Instanța raportat la obiectul cererii și al actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N AL U L,
1
Prin sentința civilă nr. 865 din 21 martie 2013 a Judecătoriei Z. a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul M. G. împotriva procesului - verbal de contravenție seria CP nr. 2856771 din_ încheiat de intimatul I. de P. Județean S. .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal încheiat la_ de I.P.J. S., s-a aplicat amenda de 280 lei contravenientului M. G. pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin.3 lit. b) din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că, la data de_, ora 19,05, conducând autoturismul-taxi_ pe str. S. Bărnuțiu din mun. Z., nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni din zona spitalului județean, în sensul de mers al autoturismului. Totodată, contravenientului i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării.
Fapta este probată printr-un mijloc tehnic, omologat și certificat potrivit legii. Fixarea înregistrării electronice s-a făcut prin fotografii depuse la dosar. De asemenea, a fost depus suportul electronic pe care s-a realizat înregistrarea. Vizionând această înregistrare, nu mai rămâne nici cel mai mic dubiu în ceea ce privește comiterea faptei de către petent și vinovăția lui.
Cel puțin unui pieton angajat în traversare pe sensul de mers al petentului nu i s-a acordat prioritate de trecere de către petent, deși pietonul avea acest drept. Fapta săvârșită de petent putea avea urmări grave.
Fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin.3 lit. b) din O.U.G. 195/2002 și, raportat la textul legal sancționator, instanța a constatat că sancțiunile aplicate sunt legale și proporționale gradului de pericol social concret al faptei săvârșite.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul M.
G., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii plângerii și anulării procesului-verbal de contravenție.
În motivare, recurentul contestă temeinicia sentinței atacate, susținând, în esență că nu a comis contravenția pentru care a fost sancționat și că înregistrarea video pe care prima instanță și-a întemeiat soluția nu dovedește vinovăția sa, nefiind vizibil numărul de înmatriculare și nici alte detalii prin care ar putea fi individualizat autoturismul surprins în respectiva înregistrare și pentru ca astfel, să se poată concluziona că acea mașină aparține petentului.
Intimatul I. de P. Județean S. nu a formulat întâmpinare.
În recurs, petentul a depus în completarea probațiunii înscrisurile de la filele 12-14, reprezentând copii ale unor certificate de agreare pentru autovehicule care efectuează transport în regim de taxi, emise de R.A.R. pentru trei autoturisme de aceeași, marcă, tip și culoare cu cele ale autoturismului condus de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, se constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a efectuat o analiză temeinică a procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G.2/2001, analizând întâi legalitatea și ulterior temeinicia procesului verbal, pe baza materialului probator administrat în cauză.
2
Starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, în baza unui mijloc de probă indubitabil, respectiv înregistrarea video pe suport CD, care relevă cât se poate de clar că unui pieton angajat în trecea străzii și aflat pe marcajul trecerii de pietoni nu i s-a acordat prioritate
Motivele de recurs invocate de petent sunt vădit neîntemeiate. Este adevărat că în chiar momentul surprinderii pe înregistrarea video a săvârșirii contravenției numărul de înmatriculare al autoturismului nu este vizibil, dar caracteristicile lui pot fi remarcate și, având în vedere că imediat după ce a observat fapta, agentul de poliție a pornit în urmărirea mașinii în cauză, având-o în raza de captare a imaginii aparatului video, este în afară de orice îndoială că autoturismul oprit și care era condus de petent, este cel în legătură ci care a fost constatată contravenția. Apoi, este de remarcat că petentul nu a contestat decât în recurs că autoturismul său a fost cel observat de către agentul constatator. La momentul întocmirii procesului-verbal și în cuprinsul plângerii contravenționale apărarea petentul era că pietonul respectiv se afla pe celălalt sens de mers. Abia după vizionarea înregistrării, constatând că apărarea sa este evident infirmată de proba video, petentul și-a modificat apărarea, susținând că înregistrarea nu surprinde autoturismul său.
Fapta săvârșită de petent este prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, cu modificările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa II a de sancțiuni și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.
Petentul a săvârșit această contravenție și, având în vedere sancțiunile stabilite de lege în acest caz, precum și fapta concret săvârșită, T. concluzionează că sancțiunile aplicate, inclusiv cea complementară, sunt legale și au fost corect individualizate, neexistând nici un temei justificat pentru înlocuirea sau înlăturarea lor.
În baza considerentelor arătate, T. apreciază că, în mod temeinic și legal plângerea contravențională a fost respinsă ca nefondată, motiv pentru care, văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. civ., va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M. G. împotriva sentinței civile nr.865 din 21 martie 2013 a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
C. N. C. | L. | M. | H. | I. | D. | V. V. |
Red.HID/_
Dact.VV/_ /2ex. Jud.fond: P. Rareș
3
← Decizia civilă nr. 134/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 67/2013. Plângere contravențională → |
---|