Decizia civilă nr. 1129/2013. Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 1129/2013

Ședința publică din 05 noiembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: K. M., președinte Tribunal

Judecător: I. D. -D.

Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: C. P. E.

S-a luat în examinare recursul declarat de intimata G. N. DE M. C.

G.,

cu sediul B., B-dul U., nr. 78, BL J2, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 1412 din 15 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. _

, având ca obiect acțiune plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurenta intimată G. N. de M. - C. G. - consilier juridic Pereș D. A., lipsă fiind intimata petentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 187 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta recurentei, aceasta depune la dosar delegație - fila 19 și arată că nu solicită termen pentru studiul acesteia și nu are alte cereri.

Nefiind alte cereri acordă cuvântul asupra recursului declarat.

Reprezentanta recurentei - consilier juridic Pereș D. A. - solicită admiterea recursului modificarea în totalitate în totalitatea a sentinței pronunțate de instanța de fond și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal, arătând că petenta este operator de salubritate care colectează, transportă și depozitează deșeurile menajere de la populație, agenți a economici pe rata teritorială a municipiului Z., deținând autorizație de mediu din anul 2009. La controlul efectuat de comisarii gărzii de mediu s-a constatat că petenta a executat lucrări de amenajare a drumurilor și șanțurilor fără a obține în prealabil acordul de mediu iar prima instanță nu a observat că există o diferență între acordul de mediu și autorizația de mediu. Prima instanță nu reține că există descrierea faptei ceea ce este fals, procesul verbal de contravenție respectă întrutotul art. 17 din OUG nr. 2/2001, nu există motive în opinia recurentei, care să ducă la hotărârea instanței de fond pentru lipsa descrierii faptei, sunt date de identificare a contravenientului, descrierea faptei. Sub acest aspect a acordului de mediu instanța de fond nu a reținut de fapt că a fost o discuție a lipsei acordului de mediu, prima

instanță în mod nejustificat a admis plângerea petentei, în concluzie se solicită admiterea recursului în sensul respingerii plângerii contravenționale.

Instanța în raport cu obiectul cauzei și a actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 1412/_ a Judecătoriei Z. a fost admisă plângerea petentei SA S. E. S. Z., și s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție nr. 18452 din_ încheiat de garda N. de M. - C. Regional C., prin care petenta a fost sancționată cu amenda de 50.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 26 alin. 2 din HG nr. 445/2009 și art. 94 lit. a din OUG nr. 195/2005, reținându-se în sarcina acesteia că a executat lucrări de modernizare și acces la rampă si foraje, cu impact asupra mediului, care extind suprafața depozitului si afectează apele subterane, prin băltiri de ape cu levigat. S-a menționat în continuare că obligația de a obține acordul de mediu revine titularului activității și proiectelor cu impact asupra mediului.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și exprese, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit art. 26 alin. 1 din HG nr. 445/2009, este interzisă realizarea proiectului fără obținerea acordului de mediu pentru proiectele prevăzute în anexa nr. 1 si a celor din anexa nr. 2 si pentru care s-a decis efectuarea evaluării impactului asupra mediului. Alineatul următor prevede ca titularii proiectelor au obligația respectării condițiilor prevăzute în acordul de mediu.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de către petentă constând în insuficienta și inexacta descriere a faptei contravenționale care i-a fost imputate, s-a reținut că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Articolul 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor enumeră printre mențiunile obligatorii pe care trebuie sa le îndeplinească procesul-verbal de contravenție cele privitoare la descrierea faptei imputate contravenientului: descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.

Raportând dispozițiile legale indicate la speță concretă, instanța reține că agentul constatator nu a făcut decât să enumere o serie de lucrări efectuate de către petenta, iar apoi să reproducă parțial prevederile art. 26 alin. 2 din HG nr. 445/2009, ceea ce nu echivalează cu o consemnare și cu atât mai puțin cu o descriere a faptei contravenționale.

Așadar, agentul constatator nu a specificat în cuprinsul procesului-verbal contestat în ce a constat in concret acțiunea ori inacțiunea petentei care se include în sfera ilicitului și care au fost circumstanțele de natură a imprima faptei acest caracter, limitându-se la a preciza că obligația obținerii acordului de mediu revine titularului activității sau proiectelor. Or, intr-o astfel de situație, instanța se află în imposibilitate de a verifica dacă într-adevăr petenta se face vinovată de încălcarea vreunei obligații și în ce constă, în concret aceasta.

Totodată, lucrările efectuate de petenta nu au fost individualizate prin raportare la anexele HG 445/2009, astfel încât cu ocazia verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție să se poată stabili pentru care dintre proiectele realizate exista o obligație de a obține în prealabil un acord de mediu, impusă de legislația în domeniu.

În același timp, actul sancționator nu face nici o referire la vreo decizie prin care să se fi stabilit necesitatea efectuării unei evaluări a impactului asupra mediului, astfel cum prevede art. 26 alin. 1 din HG nr. 445/2009 citat mai sus, așa încât din conținutul procesului-verbal contestat nu reiese cu claritate dacă aceste dispoziții legale sunt incidente în speță.

În lipsa consemnării acestor elemente în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța se află în imposibilitate de a verifica dacă acordul de mediu la care se face referire era necesar a fi obținut sau nu există o atare obligație în sarcina petentei. În aceste condiții, instanța reține că procesul-verbal nu cuprinde suficiente elemente pentru a permite verificarea temeiniciei acestuia și pentru aprecierea modului în care a fost individualizată sancțiunea de către agentul constatator. Pe de altă parte, prin aceste lipsuri ale procesului-verbal de contravenție se cauzează, fără dubii, un prejudiciu petentei, întrucât în situația în care nu se specifică ce obligație a încălcat și în ce condiții acea obligație trebuia îndeplinită, petenta nu este în măsură a face dovada contrară.

Așa fiind, simpla reproducere a formulării textului legal care stabilește conținutul general al contravenției constituie un viciu al procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției de natură a atrage anularea acestuia ca nelegal întocmit, petenta justificând o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

Împotriva acestei sentințe intimata G. N. de M. - C. G. B. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul menținerii procesului verbal de contravenții.

În motivarea recursului de arată că instanța de fond nu a observat că la dosarul cauzei există îndrumarul nr. 194/_ emis de Agenția pentru Protecția

M. lui S. în care trasează petentei după obținerea acordului de mediu, finalizarea lucrărilor executate conform art. 94 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Legea nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare.

Instanța de fond nu a observat că petenta trebuia să solicite acord de mediu, în conformitate cu HG nr. 445/2009. Omite să soluționeze și neconformitățile precizate pe larg în nota de constatare care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție și a apreciat în mod cu totul greșit că lipsește descrierea faptei contravenționale din conținutul procesului verbal. Contestat.

Fapta contravențională a fost descrisă corect, constând într-un control la depozitul de deșeuri Crișeni, administrator fiind petenta care deține contractul de concesionare nr. 17146/2006. au fost executate lucrări de modernizare și acces rampa și foraje cu impact asupra mediului, fiind prejudiciat mediul înconjurător. Totodată se precizează că obligația obținerii acordului de mediu revine titularului de activitate și proiectelor cu impact asupra mediului.

Art. 18 din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea absolută a procesului verbal doar în lipsa descrierii faptei săvârșite și nu pentru insuficienta descriere a acesteia, cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.

Prin întâmpinarea sa petenta SA S. E. S. Z. a solicitat respingerea recursului, arătând că sunt false susținerile recurentei potrivit cărora

,,intimatul a executat lucrări de amenajare a drumurilor și șanțurilor fără a obține în prealabil Acord de M. de la Agenția pentru Protecția M. lui S. .., așa cum impun prevederile HG nr. 449/2009 deoarece lucrările executate se încadrează sub prevederile acestui act normativ";.

Nu pentru toate proiectele publice și private este necesară obținerea acordului de mediu, ci doar pentru acelea care îndeplinesc cumulativ trei condiții: 1 .- care pot avea efecte semnificative asupra mediului;

  1. - care sunt prevăzute în mod expres în anexa 1, respectiv în anexa 2 din HG nr. 445 din_ și

  2. - pentru care s-a decis efectuarea evaluării impactului asupra mediului.

În ceea ce privește prima condiție - proiecte ,,care pot avea efecte semnificative asupra mediului, este falsă teza agentului constatator, potrivit căreia lucrările efectuate de intimată au efect semnificativ asupra mediului.

În ceea ce privește cea de a doua condiție - proiecte care sunt prevăzute în mod expres în anexa 1, respectiv în anexa 2 din HG nr. 445 din_ . - din simpla lecturare a dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2 de la HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului asupra anumitor proiecte publice și private asupra mediului publicată în Monitorul Oficial nr. 481 din 13 iulie 2009, rezultă fără putere de tăgadă că nici una dintre lucrările efectuate de petenta nu sunt prevăzute în HG nr. 445/2009.

În ceea ce privește cea de a treia condiție - proiecte pentru care s-a decis efectuarea evaluării impactului asupra mediului, recurenta intimată prin întâmpinarea sa și prin probele depuse la dosar nu a făcut dovada existenței vreunei decizii în sensul evaluării impactului asupra mediului cauzat de lucrările efectuate de intimată.

Instanța de fond, prin raportare la dispozițiile art. 26 alin. 1 din HG nr. 455/2009, art. 94 lit. a din OUG nr. 195/2005 și art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 a reținut în mod corect că agentul constatator a omis să specifice în cuprinsul procesului verbal contestat în ce a constat în concret acțiunea ori inacțiunea petentei care să include în sfera litigiului și care au fost circumstanțele de natură a imprima faptei un acest caracter, limitându-se la a preciza că obligația obținerii acordului de mediu revine titularului activității sau proiectelor.

Recursul este nefondat pentru următoarele:

Petenta a fost sancționată pentru executarea unor lucrări de modernizare și acces la rampă si foraje, cu impact asupra mediului, care extind suprafața depozitului si afectează apele subterane, prin băltiri de ape cu levigat. S-a menționat în continuare că obligația de a obține acordul de mediu revine titularului activității și proiectelor cu impact asupra mediului, conform art. 26 alin. 2 din HG nr. 445/2009 si art. 94 lit. a din OUG nr. 195/2005.

Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 rezultă cerința că agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor

circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate.

Ori, în speța de față, prin procesul verbal contestat se menționează că s-au executat lucrări de modernizare și acces la rampă și foraje, cu impact asupra mediului care extind suprafața depozitului și afectează apele subterane, prin băltiri de ape cu levigat.

Ca apărare în recurs, s-a arătat de către recurentă că prima instanță nu a observat îndrumarul nr. 194/_ emis de Agenția pentru Protecția M. lui S. în care se trasează petentului ,,după obținerea Acordului de mediu la finalizarea lucrărilor executate …";

Acest îndrumar însă nu face parte din procesul verbal, ci este încheiat anterior acesteia la data de_ (f. 28) cu ocazia solicitării din partea petentei prin adresa nr. 6536/_ a autorizării și a verificării în teren efectuate de intimată la data de_ .

Prin acest Îndrumar s-au constatat unele aspecte neconforme:

  • Lipsa drumului perimetral pe tot conturul depozitului; la data verificării în teren, pe latura de Vest era în curs de amenajare drumul perimetral;

  • Nu sunt amenajate în totalitate sistemele de colectare a apelor pluviale, conform prevederilor HG nr. 349/2005 și Ord. MMGA nr.757/2004 astfel:

  • Cele potențial contaminate ce cad pe suprafața depozitului, trebuie colectate prin rigolele perimetrale, amenajate în jurul întregului depozit, pe partea de Vest, la data verificării în teren era în curs de amenajare o rigolă perimetrală din pământ pe o lungime de 450 m;

  • Cele care cad pe suprafețele învecinate depozitului, trebuie colectate prin șanțurile de gardă, prevăzute pe tot conturul depozitului ; - pe partea de Vest la data verificării în teren era în curs de amenajare un șanț de gardă din pământ de cca. 500 m;

    Pe latura S-E există un șanț de pământ, dar nu se cunoaște rolul acestuia, acesta nu este racordat la bazinul vidanjabil amenajat pentru colectarea levigatului, levigatul colectat urmează panta terenului și este antrenat de torentul existent în Valea Crăicuța;

  • În perimetrul rampei s-a evidențiat faptul că se depozitează deșeuri ce nu se regăsesc în lista de deșeuri acceptate la depozitare în depozitele de deșeuri nepericuloase, conform prevederilor Ordinului MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a procedurilor preliminare de acceptare în fiecare clasă de depozit de deșeuri, cum ar fi: nămolul provenit de la stația de epurare orășenească - cod 190805, nu este depozitat corespunzător conform prevederilor Ord. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor;

- Nu se cunoaște panta deșeurilor depozitate.

Se precizează faptul că pentru lucrările executate sau în curs de executare, identi9ficate în teren, nu a fost solicitat acord de mediu, nefiind astfel respectate prevederile Legii nr. 265/2006 de aprobare a OUG nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare, privind protecția mediului, art. 11 (f. 28).

Din acest îndrumar se poate constata că lucrările executate sau în curs de executare sunt o rigolă perimetrală din pământ pe o lungime de 450 m pe suprafața depozitului și un șanț de gardă din pământ pe o lungime de cca. 500 mp. pe conturul depozitului și un șanț de pământ pe latura S-E a cărui rol nu se cunoaște.

Prin procesul verbal de c0ntravenție s-a reținut încălcarea prevederilor art. 26 alin. 1 din HG nr. 445/2009, care prevede că este interzisă realizarea proiectului fără obținerea acordului de mediu pentru proiectele prevăzute în anexa nr. 1 si a celor din anexa nr. 2 si pentru care s-a decis efectuarea evaluării impactului asupra mediului. Alineatul următor prevede ca titularii proiectelor au obligația respectării condițiilor prevăzute în acordul de mediu.

Ori lucrările reținute în Îndrumar a fi executate fără autorizație de mediu nu au fost explicate de ce ar avea efect semnificativ asupra mediului, dacă acestea sunt cuprinse în anexa 1 sau 2 din HG nr. 445/2009 și nu se face referire de agentul constatator la existența vreunei decizii în sensul efectuării evaluării impactului asupra mediului cauzat de lucrările efectuate de petentă.

Acurateța înscrierilor din procesul verbal (descrierea conformă a faptei contravenționale) este o condiție indispensabilă pentru verificarea legalității și temeiniciei actului de constatare a contravenției.

Instanța constată că pe de o parte Îndrumarul nu face parte din Procesul verbal de contravenție, iar pe de altă parte nu există identitate deplină între aceasta și procesul verbal de control. Astfel deși îndrumarul prevede executarea de lucrări de amenajare rigolă și șanț de gardă, în procesul verbal se reține executarea de bazin de vidanjare, căi de acces drumuri și șanțuri neimpermeabilizate de colectare levigat.

Ori, în atari, condiții în mod corect prima instanță a anulat procesul verbal de contravenție, făcând aplicarea dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, recursul de față fiind în atari condiții nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I

D E C I D E :

Respinge ca nofondat recursul declarat de intimata G. națională de M. -

C. G., împotriva sentinței civile nr. 1412 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

K. M.

I.

D.

D.

G.

C. P.

E.

Red. KM/_ /Dact.ECP /_ / 2 ex./jud fond P. C.R.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1129/2013. Plângere contravențională