Decizia civilă nr. 1164/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1164
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: D. G., președinte secție civilă Judecător: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul H. G. , cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat M. Gozman în Z., str. Tudor Vladimirescu, nr. 7, bl. P 24, sc. A, parter, ap. 3, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 1812/_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurent avocat Gozman M., justificat cu împuternicire avocațială, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebată fiind de instanță, reprezentanta recurentului arată că nu mai are alte
probe.
Nemaifiind alte probe, instanța acordă cuvântul reprezentantei recurentului
în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și, respectiv, casarea în întregime a sentinței civile nr. 1812/_, pronunțată de Judecătoria Zalău, prin care s-a respins cererea de obligare a pârâților la punerea în posesie cu privire la suprafața de 15,81 ha.
În continuare, reprezentanta recurentului arată că a criticat sentința atacată sub două aspecte.
În primul rând, instanța de fond apreciază că atâta timp cât s-a emis o hotărâre a Comisiei județene prin care s-a validat hotărârea Comisiei locale Bocșa de acordare de despăgubiri, ei nu mai puteau să facă niciun fel de demers pentru a fi puși în posesie pentru o suprafață de teren. Se arată în hotărârea judecătorească că reclamantul nu a probat în cauză faptul că există dispoziții ale autorităților competente cu privire la retrocedarea în natură a suprafeței de 15, 81 ha teren agricol, validată pentru despăgubiri. Pentru ca instanța să dispună punerea în posesie cu o anumită suprafață de teren retrocedată, reclamantul, având sarcina probei, trebuia să facă dovada că în urma procedurilor administrative și, eventual, administrativ jurisdicționale, a obținut o hotărâre de validare a Comisiei județene cu privire la atribuirea în posesie a terenului.
Așa cum se poate observa din încheierea de ședință, instanța nu a pus în discuție acest aspect cu ocazia dezbaterilor pe fond. Nu a pus în discuție oportunitatea emiterii unor noi înscrisuri, prin care să poată obține acel teren.
Aveau întâmpinarea Comisiei H., cea cu care s-au judecat în prezenta cauză, care era de acord cu admiterea acțiunii, iar instanța, fără să verifice aceste aspecte, a dat o hotărâre prin care respinge cererea.
Instanța trebuia să pună în discuție aceste aspecte, pentru a le da posibilitatea de a-și face apărările.
Instanța vorbește la modul general că ar fi trebuit să fie emise noi înscrisuri, dar nu spune în concret ce înscrisuri. Nici legile fondului funciar și nici C. locală prin întâmpinare, nu arată că ar fi trebuit să se emită o nouă hotărâre.
Nici în acest moment, așa cum reiese din adresa depusă la dosar de către C. locală H., dosarul nu a fost înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru a se emite titlul de despăgubiri, și au trecut mai bine de 10 ani de la emiterea hotărârii de către C. județeană.
La momentul la care s-a emis hotărârea pentru despăgubiri, C. locală Bocșa, nu avea teren la dispoziție. Tocmai de aceea s-au propus despăgubiri. Ulterior, în 2006, C. locală întocmește un proces-verbal în care arată că nu au teren la dispoziție. În 2011, face totuși o adresă în baza art. 10 din OG 890/2005 prin care solicită altor comisii locale să-i comunice dacă au teren liber la dispoziție, pentru a fi oferit celor care au solicitat reconstituirea și nu au obținut-o pe vechiul amplasament, fiind propuși pentru despăgubire.
C. locală H. a arătat în adresa la care a răspuns că nu au teren la dispoziție. Ulterior, făcând demersuri, recurentul a identificat această parcelă de 15, 81 ha. C. locală H. își dă seama că din eroare a comunicat că nu are teren și, tocmai de aceea, prin întâmpinare, arată că nu se opune admiterii acțiunii, urmând să pună la dispoziție acel teren.
Instanța spune că trebuia emisă o nouă hotărâre, iar reprezentanta recurentului spune că nu trebuia emisă o nouă hotărâre, și, în acest sens, solicită să se aibă în vedere prevederile art. 42 din Legea 165/2013, care arată cât se poate de clar că "persoanele îndreptățite pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea restituirii în natură a terenurilor";. Ei nu s-au adresat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru că li s-a comunicat verbal de C. locală Bocșa că dosarul nu a plecat la București. Pentru că instanța de fond nu a pus în discuție acest aspect, nu au avut cum să depună la dosar un înscris, tocmai de aceea au făcut ulterior o adresă către C. locală Bocșa pentru a le comunica dacă a plecat sau nu dosarul. În răspunsul de la dosar, se arată că nu a plecat.
Atâta vreme cât acel teren de 15, 81 ha se află la dispoziția Comisiei locale
H., care este dispusă să îl pună la dispoziția recurentului, fie direct, fie printr- un protocol de predare-primire de către C. locală Bocșa, câtă vreme nu este emis titlul cu privire la despăgubiri, așa cum li s-a propus inițial de către C. locală și s-a validat, nu înțelege care este impedimentul pentru a le fi aprobată această cerere.
Practic, instanța îi trimite spre o nouă procedură administrativă sau administrativ-jurisdicțională, dar nu spune care, procedură care nu va face decât să tergiverseze punerea în posesie a recurentului cu acel teren.
Se arată în sentință că punerea în posesie s-ar fi putut face doar de către C. locală Bocșa, nu și de către C. locală H. . Consideră că instanța de fond a venit să adauge la lege, în condițiile în care art. 10 din OG 890/2005 spune cât se poate de clar că, în situația în care restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor li se va oferi un alt amplasament, situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată.
Procedura de urmat într-o astfel de situație este una cât se poate de clară: C. în fața căreia ai formulat cererea, neavând teren la dispoziție, solicită altor comisii locale învecinate să comunice dacă au teren la dispoziție, și, în măsura în care acele comisii comunică că există acel teren, titularii sunt îndreptați spre acea comisie pentru a fi puși în posesie.
C. locală Bocșa nu avea cum să îi pună în posesie cu un teren aflat în raza teritorială a comunei H. . În această situație spune că era competentă C. L.
H. să îi pună în posesie cu acel teren.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Socotindu-se lămurită, instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1812/_ a Judecătoriei Z. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către reclamantul H. G. în contradictoriu cu
C. L. de Fond Funciar H. și P. ul C. H. . Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin hotărârea Comisiei Județene Sălaj nr. 3217/_ s-a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Bocșa pentru acordarea de despăgubiri numitului H. a Gheorghe, antecesorul reclamantului pentru suprafața de 15,81 ha teren agricol, conform anexei 39 poziția 6 (f. 20 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. ).
Prin Hotărârea Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 a fost respinsă contestația succesorilor defunctului H. a Gheorghe împotriva măsurii de invalidare a suprafeței de 37,10 Ha, arătându-se faptul că suprafața de 15,81 ha a fost reconstituită conform anexei 39 poziția 6 (f. 21 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. ).
Prin Sentința civilă nr. 1833 din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. 2250/2006 a fost admisă în parte plângerea petenților H. G., H.
G. și H. Janetta și s-a dispus modificarea Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006, în sensul acordării de despăgubiri pentru suprafața de 70.926 ha, reținându-se în considerente că retrocedarea în natură și pe vechile amplasamente nu mai este posibilă (f. 90,91 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. ).
Prin Decizia civilă nr. 665 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost respins recursul petenților împotriva sentinței de mai sus prin care au solicitat retrocedarea în natură a terenurilor în urma modificării Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 și a fost admis recursul Comisiei Județene Sălaj și Comisiei Locale de Fond Funciar Bocșa și,
judecând în fond cauza, a fost respinsă plângerea petenților împotriva Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006.
Din adresa din_, înaintată de C. L. de Fond Funciar Bocșa Comisiilor locale de fond funciar din județul Sălaj, reiese faptul că s-au făcut demersuri pentru a se pune la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Bocșa suprafețe de teren de pe raza altor comune care să facă obiectul unor oferte pentru persoanele trecute pe anexele de despăgubiri.
Astfel, din coroborarea probelor cu înscrisuri, reiese faptul că reclamantul nu a probat în cauză faptul că există dispoziții ale autorităților competente cu privire la retrocedarea în natură a suprafeței de 15,81 ha teren agricol, validată pentru despăgubiri conform anexei 39 poziția 6 din HCJ Sălaj nr. 3217/_, invocată de către reclamant ca și temei al cererii de punere în posesie sau hotărâri judecătorești irevocabile.
Pentru ca instanța să dispună punerea în posesie cu o anumită suprafață de teren retrocedată, astfel cum s-a solicitat, reclamantul, având sarcina probei, trebuia să facă dovada că, în urma procedurilor administrative și eventual administrativ jurisdicționale prevăzute de legislația în materia fondului funciar, a obținut o hotărâre de validare a Comisiei Județene cu privire la atribuirea în posesie a terenului.
În ceea ce privește obligația de punere în posesie această procedură, în speță, în cazul în care s-ar fi reținut că reclamantul este îndreptățit la punerea în posesie, ar fi de competența Comisie Locale de Fond Funciar Bocșa, pe raza teritorială a căreia s-au aflat terenurile pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, astfel cum reiese din cuprinsul HCJ Sălaj nr. 3217/_, aspect ce se deduce din coroborarea dispozițiilor art. 9 alin. 3 din Legea 18/1991 care prevede faptul că cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se depun la sediile primăriilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate cu prevederile art. 5 lit. i din H.G. 890/2005 care reglementează ca și atribuție a comisiei locale punerea în posesie și cu prevederile art. 10 alin. 2 din H.G. 890/2005 care stipulează faptul că: în situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va adresa comisiilor din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile.
În concluzie, punerea în posesie cu terenurile puse la dispoziție, aflate în raza teritorială a altor comisii locale, se realizează de către aceeași comisie locală sesizată cu cererea de reconstituire și astfel, în speță C. de Fond Funciar H. nu are atribuții cu privire la punerea în posesie a reclamantului, procedură subsecventă procedurii de predare.
Întrucât reclamantului i s-au respins cererile de retrocedare în natură a terenurilor cu privire la care i s-a recunoscut antecesorului său dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața de 15,81 ha obținând despăgubiri conform anexei 39 poziția 6 din HCJ Sălaj nr. 3217/_, hotărâre menținută atât prin Hotărârea Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 cât și prin hotărârile judecătorești irevocabile mai sus menționate și întrucât
C. L. H. nu are potrivit dispozițiilor legale în materie atribuții privind punerea în posesie a reclamantului în baza HCJ Sălaj nr. 3217/_, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul H. G. în
contradictoriu cu pârâții C. de Fond Funciar H. și P. ul C. H., privind obligarea pârâților la punerea în posesie a reclamantului cu suprafața de 15,81 ha teren, iar pârâtul de rândul II la plata de daune cominatorii, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la punerea efectivă în posesie.
Împotriva acestei sentințe reclamantul H. G. a formulat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a sentinței și rejudecarea pe fond, admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Ca și critică a sentinței atacate se arată că afirmația din adresa nr. 5372/_ a Comisiei locale H. prin care comunică faptul că pe raza comunei H. nu există terenuri agricole disponibile este nereală întrucât, contractând serviciile unui expert topograf, acesta a identificat o suprafață de 15,81 ha teren disponibil pe raza comunei H. .
Legea nu conferă comisiilor locale dreptul de a refuza, direct sau indirect, cererea de atribuire a terenurilor disponibile. Potrivit art. 10 alin. 2 din HG nr. 890/2005 comisiile solicitate "vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile";. Se poate observa că exprimarea este una imperativă și nu lasă loc unei conduite contrare din partea acestora.
Încălcarea acestor dispoziții reprezintă o formă de abuz ce are ca urmare vătămarea gravă a intereselor legitime, arată recurentul, cu atât mai mult cu cât, de la data validării și până în prezent, au trecut mai bine de 10 ani.
Chiar dacă s-a propus acordarea de despăgubiri la cererea titularului, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București trimitea oricum dosarul la C. locală Bocșa pentru a se face demersurile necesare în vederea reconstituirii în natură a terenului identificat de către solicitant ca fiind liber.
Mai mult, date fiind prevederile art. 42 din Legea nr. 165/2013, chiar și dosarele trimise la ANRP se restituie comisiilor locale de fond funciar dacă persoanele îndreptățite optează pentru restituirea în natură, fără a se mai emite vreun act prin care despăgubirile să fie înlocuite cu retrocedarea în natură.
Prima instanță, arată recurentul, nu a arătat textul legal care să indice expres că odată validată o propunere de acordare a despăgubirilor de către C. Județeană, aceeași Comisie trebuia să emită o nouă hotărâre prin care să invalideze propunerea inițială și să emită o nouă "hotărâre de validare cu privire la atribuirea în posesie a terenului";.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
Prin hotărârea Comisiei Județene Sălaj nr. 3217/_ s-a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Bocșa pentru acordarea de despăgubiri numitului H. a Gheorghe, antecesorul reclamantului pentru suprafața de 15,81 ha teren agricol, conform anexei 39 poziția 6 (f. 20 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. )
Prin Hotărârea Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 a fost respinsă contestația succesorilor defunctului H. a Gheorghe împotriva măsurii de invalidare a suprafeței de 37,10 Ha, arătându-se faptul că suprafața de 15,81 ha a fost reconstituită conform anexei 39 poziția 6 (f. 21 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. ).
Prin Sentința civilă nr. 1833 din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. 2250/2006 a fost admisă în parte plângerea petenților H. G., H.
G. și H. Janetta și s-a dispus modificarea Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 în sensul acordării de despăgubiri pentru suprafața de 70.926 ha, reținându-se în considerente că retrocedarea în natură și pe vechile amplasamente nu mai este posibilă (f. 90,91 din dosar nr. 2250/2006 al Judecătoriei Z. ).
Prin Decizia civilă nr. 665 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost respins recursul petenților împotriva sentinței de mai sus prin care au solicitat retrocedarea în natură a terenurilor în urma modificării Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006 și a fost admis recursul Comisiei Județene Sălaj și Comisiei Locale de Fond Funciar Bocșa și, judecând în fond cauza, a fost respinsă plângerea petenților împotriva Hotărârii Comisiei Județene Sălaj nr. 1281 din 24 februarie 2006.
Reclamantul are deci în prezent o hotărâre judecătorească irevocabilă de acordare de despăgubiri pentru suprafața de 70.926 mp teren, respectiv nu se poate transforma creanța în despăgubiri într-o obligație de restituire în natură. Această transformare nu are temei legal în temeiul art. 10 alin. 2 din HG nr. 890/2005 invocat de recurentă, întrucât acest text de lege a fost adăugat prin HG nr. 404/_
, și chiar dacă am considera că a fost în vigoare la data pronunțării sentinței de prima instanță -_ - această prevedere se referă la stabilirea dreptului de proprietate, și nicidecum la punerea în posesie, cum este situația în speță, și care este ulterioară stabilirii dreptului de proprietate, respectiv de despăgubiri în speță.
Nici prevederile art. 42 din Legea 165/2013 nu sunt aplicabile cum susține recurenta și conform căruia nu ar mai trebui să se emită vreun act prin care despăgubirile să fie înlocuite cu retrocedarea în natură, întrucât art. 4 din această lege prevede că dispozițiile ei se aplică cererilor formulate și depuse în termen legal la entitățile învestite de lege, soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, suspendate în temeiul Hotărârii pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Ori, dreptul de proprietate al reclamantului a fost soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 665/2006 a T. ui Sălaj, în dosarul nr. 3272/2006, prin care s-a respins recursul petenților de retrocedare în natură a terenurilor, rămânând astfel de executat dreptul la despăgubire a reclamantului.
Aceste considerente fac astfel ca recursul să fie nefondat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul H. G. împotriva sentinței civile nr. 1812/_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
D. G. | K. | M. L. | M. | M. | L. | -M. |
Red. KM/_ /Dact.MLM/_ /2 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 209/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 337/2013. Fond funciar → |
|---|
