Decizia civilă nr. 209/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 209/R/2013
Ședința publică din data de 10 mai 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: E. M. - M.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâta C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. B. N. împotriva sentinței civile nr. 12525/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Rașca A. pentru reclamanta- intimată A. M. -L., lipsă fiind pârâta-recurentă C. J. Pentru S. D. De P.
P. A. T. B. -N., pârâta-intimată C. L. Pentru S. D. De P. P.
A. T. Ș. M. și reclamanta-intimată A. M. L. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care :
Se constată că la data de_ la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare formulată de reclamanta-intimată A. M. L., în trei exemplare.
De asemenea, la data de_ la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură întâmpinare formulată de pârâta-intimată C. L. pentru S. D. de P. P. asupra T. Ș.
M., în trei exemplare.
Tribunalul constată că recursul este în termen formulat, motivat, comunicat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Față de momentul depunerii la dosar a celor două întâmpinări, tribunalul apreciază că nu ser impune comunicarea acestora.
Reprezentantul reclamantei-intimate, avocat Rașca A., solicită instanței respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 12525/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr. _
, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. M. L. în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru S. D. de P. P. asupra T. Ș. M. și C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T. B. -N., obligând pârâta
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. la rectificarea titlului de proprietate nr. 32562 emis de către aceasta la data de_ în sensul rectificării numelui beneficiarului reconstituirii din A. Marinela în A. M. L. și a adresei acesteia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că:
Prin titlul de proprietate nr. 32562 eliberat de intimata C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. la data de_ s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha numitei A. Marinela, în calitate de moștenitoare a numitului Baba A. . Titlul de proprietate a fost eliberat în baza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de numita Baba E., decedată la data de_ (fila 58), în nume propriu și în calitate de moștenitoare a defunctului său soț, Baba A. .
Petenta a solicitat Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ș. -M., prin cererea înregistrată sub nr. 8085/_, modificarea titlului de proprietate menționat anterior în sensul menționării corecte a numelui beneficiarului, acela de A.
M. -L. în loc de A. Marinela, și a adresei corecte a acestuia, respectiv C. -Napoca, b-dul N. Titulescu, nr. 38, ap.5, jud. C. . La data de_ intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ș. -M. a propus modificarea titlului de proprietate nr. 32562 în sensul solicitat de petentă, înaintând întreaga documentație intimatei C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. . La data de_ întreaga documentație a fost restituită intimatei C. locală Ș. -M., prin adresa de restituire intimata C. județeană B. -N. comunicând Comisiei locale faptul că s-a constatat că reconstituirea a fost efectuată în favoarea unei alte persoane decât cea care a formulat cererea de reconstituire.
Instanța de fond a precizat că, actele de stare civilă depuse la dosar, respectiv certificatul de naștere și de căsătorie al defunctei Baba E. (fila 57), certificatul de naștere și căsătorie al numitei Baba Măriuța, mama petentei (fila 59), certificatul de naștere și căsătorie al petentei (filele 38,39), precum și declarația de notorietate privind cunoașterea unei persoane sub un alt nume eliberată de Comuna Ș. M. privitoare la identitatea de persoană dintre S. E. și S. Saveta și dintre Baba Măriuța și Ionescu M., au relevat faptul că numele corect al moștenitoarei defunctului Baba A., titulara dreptului de proprietate reconstituit prin titlul de proprietate nr. 32562 eliberat de intimata C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. la data de_, este A. M. -L. iar nu A. Marinela, cum în mod eronat a fost menționat în titlul de proprietate. De asemenea instanța a constatat că domiciliul corect al beneficiarului reconstituirii este C. -Napoca, Bld. N. Titulescu, nr. 38, ap. 5, jud. C., iar nu Ș. -M., nr. 126, jud. B. -N., astfel cum a relevat cartea de identitate a petentei (fila 7).
Având în vedere eroarea materială strecurată în Titlul de proprietate nr. 32562 eliberat de intimata C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. la data de_ în privința numelui și adresei persoanei beneficiare a reconstituirii instanța de fond a admis cererea și a obligat pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. la rectificarea titlului de proprietate nr. 32562 emis de către aceasta la data de_ în sensul rectificării numelui beneficiarului reconstituirii din A. M. în A. M.
L. și a adresei acestuia, adresa corectă fiind C. -Napoca, Bld. N. Titulescu, nr. 38, ap. 5, jud.
C. .
Referitor la susținerea petentei C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. potrivit căreia titlul de proprietate eliberat petentei ar fi lovit de nulitate absolută, întrucât a fost eliberat petentei, iar nu bunicii acesteia, Baba E., cu toate că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost depusă de Baba E., instanța de fond a reținut că, în lipsa unei cereri reconvenționale având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, respectarea dispozițiilor legale privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei, respectiv existența cererii și îndreptățirea petentei la reconstituire, nu are legătură cu obiectul prezentului dosar - corectarea unei erori materiale strecurate în titlul de proprietate. Astfel, cererea de chemare în judecată formulată de petentă a avut ca obiect modificarea titlului de proprietate în sensul menționării corecte a numelui și adresei sale, singurele aspecte relevante pentru aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei cererii de chemare în judecată fiind acelea referitoare la numele și adresa corectă a titularului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta C. județeană pentru S. D. de P. P. asupra T. B. -N., solicitând admiterea recursului în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă pentru motivul prevăzut la art. 304 alin. 1 pct. 9 din Codul de procedura civilă, cu observarea art. 304 indice 1, iar în baza art. 312 alin. 2 și 3, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate la fond de către reclamantă ca fiind neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că, prin apărările scrise formulate la fondul cauzei, depuse sub formă de "Note scrise" instituția recurentă a reliefat în esență faptul că în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate în discuție, cererea a fost formulată de către numita Baba E., defuncta bunică a reclamantei în cauză, aceasta din urmă neformulând nicio solicitare pentru reconstituirea în baza Legii nr. 18/1991 a vreunei suprafețe de teren cu vegetație forestieră, în atare condiții, instituția recurentă a apreciat, pe drept cuvânt, că în speță reconstituirea s-a făcut cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în vigoare în materie, respectiv s-a produs în favoarea unei persoane care nu a formulat cerere în cadrul termenului prevăzut de lege. Astfel, pe baza acestor considerente, prin aceleași "Note scrise" depuse la fond, C.
județeană B. -N. a evidențiat faptul că în conformitate cu prevederile art. III alin. 1 lit. a) din Legea nr. 169/1997 privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 sunt lovite de nulitate absolută toate actele de reconstituire ale dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, emise așadar cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.
S-a opinat că instanța de judecată care a soluționat fondul pricinii s-a aflat într-o gravă eroare, iar prin hotărârea pronunțată, fără a proceda la verificarea fondului dreptului dedus judecății, respectiv îndreptățirea persoanei în cauză la reconstituirea dreptului de proprietate, a dispus o măsură vădit nelegală și care creează un precedent periculos, acesta fiind de altfel principalul motiv pentru care instituția recurentă a declarat recurs împotriva acestei hotărâri judecătorești.
Totodată, s-a arătat că nulitatea absolută a titlului de proprietate invocată de către C. județeană B. -N. este o excepție de ordine publică, care ocrotește interesul general, motiv pentru care aceasta poate fi invocată de către orice persoană interesată, în orice stare a pricinii, chiar și pe calea recursului, finalitatea neputând fi alta decât admiterea ei și bineînțeles constatarea nulității absolute a titlului de proprietate respectiv, indiferent că s-a formulat sau nu cerere reconvențională în acest sens. Chiar dacă prima instanță a apreciat în mod eronat că neinvocarea acestei excepții pe calea unei cereri reconvenționale poate perpetua menținerea în circuit a unui act nul absolut, care nu poate produce nici un efect "quod nullum est, nullum product effectum";, apreciindu-se că această aserțiune este totalmente greșită. În realitate, chiar dacă nu a fost formulată cerere reconvențională, prima instanță, în baza principiului rolului activ al judecătorului, trebuia chiar și din oficiu, fără să mai fi fost sesizată de către instituția pârâtă prin notele depuse, să pună în discuția părților și să se pronunțe în mod prioritar asupra unei astfel de excepții.
Recurenta a arătat că, potrivit prevederilor art. 119 alin. 1 din codul de procedură civilă aplicabil, doar în situația în care "pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională." Ori este de netăgăduit faptul că instituția recurentă, în calitate de pârâtă, nu putea emite vreo pretenție certă cu privire la bunul care constituia obiectul material al acțiunii reclamantei, neavând niciun drept asupra acestuia, însă era obligată prin prisma atribuțiilor sale să invoce pe orice cale excepția nulității absolute a acestui act, pentru apărarea interesului public general și pentru asigurarea aplicării unitare a cadrului legal în vigoare în materie.
Totodată, s-a arătat că recursul se impune cu necesitate a fii admis, iar în consecință acțiunea reclamantei trebuie să aibă o singură soartă, anume să fie respinsă categoric ca neîntemeiată, instanța de judecată neputând proceda la obligarea comisiei județene la modificarea unui titlu de proprietate lovit de nulitate absolută, prin urmare la adoptarea unei atitudini vădit ilicite și imorale, singura atitudine recomandată într-o atare situație fiind aceea de a fii constată nulitatea absolută a actului în cauză, în conformitate cu prevederile legale incidente.
În drept s-au invocat prevederile art. 299 si urm. din Codul de procedură civilă, ale Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată și modificată, Legii nr. 169/1997 și ale H.G.R. nr. 890/2005. La soluționarea recursului s-a solicitat să se aibă în vedere și prevederile art. 242 alin. 2 coroborate cu art. 298 și respectiv art. 316 din Codul de procedură civilă aplicabil.
Intimata A. M. -L., legal citată, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata a arătat că, motivele recursului privesc pretinsa nulitate a titlului de proprietate invocată prin "Note scrise"; depuse la fond, raportat la dispozițiile art. III alin. l lit. a) din Legea nr. 169/1997 privind modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, față de care s-a precizat că, în baza principiului disponibilității care guvernează procesul civil, părțile stabilesc cadrul procesual, în speță - obiectul pricinii. Prin plângerea introductivă, intimata-petentă a arătat că a solicitat rectificarea unei erori materiale strecurate în cuprinsul titlului de proprietate rectificat, chestiuni fără nici o legătură cu fondul dreptului reconstituit prin acest titlu. La fondul cauzei, așa cum a confirmat și C. locală Ș. -M. s-a dovedit eroarea materială în ce privește numele și adresa titularului titlului de proprietate (cu acte de stare civilă, declarație de notorietate privind identitatea persoanei, etc).
Ca urmare, intimata a considerat că în mod corect instanța de fond s-a pronunțat doar asupra obiectului cu care a fost investită, recurenta neformulând în cauză vreo cerere reconvențională.
S-a precizat că, așa cum s-a arătat și la fondul cauzei, motivele de nulitate invocate de recurentă, pe lângă faptul că exced obiectului cauzei, nu sunt nici întemeiate, cererea de
reconstituire privind suprafața de pădure din titlul rectificat a fost formulată de către Baba E. - bunica intimatei, la data de_ . Ulterior acestei date, dar anterior soluționării acestei cereri, la data de_, Baba E. a decedat.
Ca urmare, în calitatea intimatei de moștenitoare a defunctei Baba E., a avut calitatea de persoană îndreptățită, astfel încât motivul de nulitate invocat nu a subzistat și cu atât mai puțin un motiv de nulitate absolută. Însă orice motiv de nulitate ar fi invocat, recurenta trebuia procedural să formuleze cerere reconvențională, ceea ce nu a făcut sau să formuleze separat o cerere privind constatarea pretinsei nulități absolute a titlului de proprietate rectificat.
S-a menționat că, însăși recurenta a arătat în recursul său că "este de netăgăduit faptul că instituția noastră, în calitate de pârâtă, nu putea emite vreo pretenție certă cu privire la bunul care constituia obiectul material al acțiunii reclamantei, neavând nici un drept asupra acestuia... ".
Totodată, s-a menționat că susținerile privind obligația instanței de fond, de a invoca pe orice cale, excepția nulității T.P., prin prisma principiului rolului activ, nu poate fi reținută. În lipsa unei cereri reconvenționale, prin pronunțarea asupra unei nulități instanța de fond ar fi încălcat limitele principiului disponibilității, care primează față de rolul activ al instanței.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Intimata C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Ș. -M. - prin președintele acesteia Mititean Sorin Aurel, primar al comunei Ș. M., a solicitat menținerea Sentinței civile nr. 12525/_ așa cum a fost pronunțată.
În motivare s-a arătat că în fapt, în conformitate cu prevederile HG nr. 1172/2001, care prevede la art.12. (1) S. dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor". Totodată, s-a menționat și faptul că în conformitate cu art. l3 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificări și completări a rezultat următoarele:" Art. 13 (1) Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii ". Astfel prin semnarea procesului verbal de punere în posesie s-a acceptat voluntar succesiunea acest act constituind un mijloc de probă de acceptare a moștenirii după bunici. În fapt dacă la data întocmirii procesului verbal erau morți ambii proprietari ( Baba A. și Baba E. ) cine ar fi putut semna actul de punere în posesie decât persoanele aflate în viață care veneau la moștenire .
Prin urmare, s-a menționat că nu se observă niciun impediment legal de a se rectifica numele înscris în titlul de proprietate amintit mai sus și nici referitor la calitatea de moștenitor a d-nei A.
M. L. . S-a mai precizat și faptul că în anul 2002, C. J. a emis titlul de proprietate doar că numele a fost redactat greșit pentru că greșită era și anexa de validare și procesul verbal de punere în posesie. În acest context dacă la verificarea documentelor înainte de validare C. J. nu s-a sesizat, apoi la scrierea titlului de proprietate la fel, această opoziție venită acum le duce la incidența sintagmei conform căreia "Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul său fapt."
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991, republicată cu modificări și completări, HG nr. 1172/200l, art.205 Noul Cod de Procedură Civilă.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
Tribunalul apreciază că instanța de fond a stabilit starea de fapt prin interpretarea corectă a mijloacelor de probă administrate în cauză, motiv pentru care nu vor mai fi reluate aceste statuări, ci se va proceda la analizarea hotărârii atacate din prisma criticilor formulate în cererea de recurs.
S-a invocat de către recurenta C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T.
B. -N. faptul că raportat la cele evidențiate de ea în cuprinsul notelor de ședință, instanța de fond trebuia să constate din oficiu nulitatea absolută a titlului de proprietate și să respingă cererea de modificare a titlului de proprietate, întrucât este lovit de nulitate absolută.
Tribunalul reține că instanța de fond a fost învestită cu o cerere de modificare a titlului de proprietate, îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul titlului de proprietate nr. 32562/_
, în sensul de a se dispune rectifica numele beneficiarului reconstituirii din A. Marinela în A. M.
. Prin verificarea actelor de stare civilă depuse la dosarul de fond, instanța de judecată în mod corect a constatat că în cuprinsul anexei 15 Ș. -M. și ulterior și în cuprinsul titlului de proprietate nr. 32562/_ s-a strecurat o eroare materială în ceea ce privește prenumele persoanei pentru care s-a efectuat reconstituirea, corect fiind A. M. L. și nu A. Marinela, cum era trecut inițial.
Intimata - recurentă C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T. B.
-N. a apreciat că o astfel de rectificare nu este posibilă având în vedere că privește un titlu de proprietate, cu privire la care trebuia constatată nulitatea absolută.
Tribunalul apreciază că în acest sens relevante sunt dispozițiile art. 3 din legea nr. 169/1197, conform cărora sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege;
actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz
comunal;
actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care
s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.
D. dispozițiile mai sus citate rezultă fără nici un dubiu că instanța de fond nu are posibilitatea legală de a constata din oficiu nulitatea absolută a unui titlu de proprietate, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, nulitatea absolută poate fi pronunțată doar în urma investirii instanței cu o astfel de cerere, iar mențiunea Comisiei Județene pentru S. D. de P.
P. asupra T. B. -N. din cuprinsul notelor de ședință nu putea fi apreciată ca și o cerere reconvențională în acest sens. Tribunalul concluzionează că instanța în mod corect nu s-a considerat investită cu o astfel de cerere, iar soluția pronunțată a privit doar rectificarea titlului de proprietate, care în lipsa unei hotărâri de anulare trebuie considerat valabil.
Având în vedere cele arătate mai sus, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza II din Codul de procedură civilă va respinge recursul declarat de intimata C. J. pentru S. D. de P.
P. asupra T. B. -N. împotriva sentinței civile nr.12525/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., ca neîntemeiat
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, tribunalul o va obliga pe recurenta C.
J. pentru S. D. de P. P. asupra T. B. -N. să plătească intimatei A.
M. L., suma de 400 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul formulat de intimata C. J. | PENTRU S. D. | DE P. P. | |
A. | T. B. -N., cu sediul în B., Piața P. | R., Nr.1, jud. B. | -N., împotriva |
sentinței civile nr.12525/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., ca neîntemeiat.
Obligă recurenta să plătească intimatei A. M. L., cu domiciliul procesual ales la cab. Av. Rașca A. din B., Str. Codrișor, Nr.2, jud. B. -N., suma de 400 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
B. | I. S. | S. | I. | N. | C. |
GREFIER
E. M. M.
Red/Dact:
BISz/MD -_ / 2 ex
Jud. fond: J. A.
| ← Decizia civilă nr. 727/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 1164/2013. Fond funciar → |
|---|
