Decizia civilă nr. 1170/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ N. 1170/R/2013
Ședința publică de la 03 D. 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L.
Judecător M. O. -S. Judecător D. -I. T. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către recurenta C. L.
C. -N. DE A. A L. N. 1. împotriva Sentinței civile nr. 9598 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat V. M. R., intimat C. J. C. DE A. A L. N.
1., intimat M. I., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin Sentinta civila nr. 9598 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisa cererea formulată de reclamanții V. M. în contradictoriu cu pârâții C. L. Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor C. -N., C. J.
C. Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor.
S-a dispus anularea Hotărârii nr. 438/2013 pronunțată de C. J. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor C. .
A fost obligată pârâta C. L. C. -N. să procedeze la punerea în posesie asupra terenului agricol în suprafață de 1.295 m.p. situat pe raza mun. C. -N., identificat în CF 1862 Someșeni, nr. top. 702/2/48.
A fost obligată C. J. C. să elibereze titlul de proprietate pe seama reclamanților, asupra terenului agricol în suprafață de 1.295 m.p. situat pe raza mun. C. -N., identificat în CF 1862 Someșeni, nr. top. 702/2/48.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de_, în temeiul legii nr. 28/1991, sub nr. 4158, reclamanta V. M. R. formulează cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1.295 m.p. situat pe raza mun. C. -N., identificat în CF 1862 Someșeni, nr. top. 702/2/48 (f.38). Depune în susținerea cererii copia contractului de donație pe care proprietarii tabulari l-au încheiat în favoarea reclamantei (f. 6, 46), copia
cărții funciare (f. 42, 48-50) acte de stare civilă (f. 51, 61), copie registru agricol (f. 62).
C. L. C. -N. respinge cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada proprietății. Soluția este menținută prin Hotărârea nr. 438/_ (f.32) de către C. J.
, care apreciază că actul de donație, pe care reclamanții își întemeiază cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, este nul deoarece este încheiat sub semnătură privată, iar legea pretinde forma autentică, ad probationem.
Din expertiza tehnică extrajudiciară a reieșit că terenul revendicat de reclamanți este în posesia acestora și, din punct de vedere juridic, este liber. Expertul constată că terenul este îngrădit, se află în C. -N., str. C. nr. 4, iar terenurile limitrofe au făcut obiectul L. nr. 1. . S-au elaborat propuneri pentru operațiunile necesare punerii în posesie a reclamanților.
În ceea ce privește îndreptățirea instanței de a soluționa prezenta cerere, instanța reține că, deși Legea nr. 1. nu prevede un termen limită pentru soluționarea cererilor formulate de către Comisiile locale, trebuie îndeplinită cerința termenului rezonabil, ori, nesoluționarea cererii reclamantului la aproximativ 5 ani de la introducerea cererii constituie o încălcare nejustificată la dreptului reclamantului de a-și vedea clarificată situația juridică, îndreptățind instanța să soluționeze pe fond cererea, atunci când aceasta a rămas la latitudinea și discreția comisiei locale. De altfel, în materia Lg nr. 10/2001, prevederile Deciziei nr. XX/_ pronunțată în recursul în interesul legii permit instanței să se pronunțe asupra cererilor formulate în temeiul acestei legi atunci când acestea nu au fost soluționate de către organele competente, prevederi care sunt incidente, pentru identitate de rațiune, în și materia fondului funciar, care vizează de asemenea relațiile sociale privind ocrotirea dreptului de proprietate.
Instanța, raportat la înscrisurile existente la dosar, a apreciat că soluțiile adoptate de pârâte, în sensul respingerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, nu sunt întemeiate. Instanța a avut în vedere faptul că, în practica judiciară, s-a recunoscut posibilitatea eliberării titlului de proprietate în favoarea promitenților cumpărători în baza unui contract nul ca act de vânzare cumpărare pentru lipsa formei autentice, în situația în care promitenții vânzători, respectiv proprietarii de drept ai acestor terenuri anterior preluării lor nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, apreciindu-se că prin această atitudine au transmis proprietarilor cumpărători dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate. Situația analizată este similară practicii evocate anterior, chiar dacă este vorba despre un act de donație, iar nu act de vânzare-cumpărare. Devreme ce, așa cum s-a constat de către expert, părțile se află în posesia bunului ce a făcut obiectul donației, este indubitabilă intenția donatorului de a transmite bunul în patrimoniul donatarului, intenție întărită de faptul că nici ei și nici moștenitorii acestora nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul litigios, recunoscând indirect că terenul nu le mai mai aparține.
În consecință, instanța a admis cererea completată de reclamanți și a dispus anularea Hotărârii nr. 438/2013 pronunțată de C. J. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor C., constatând că reclamanții sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în suprafață de 1.295 m.p. situat pe raza mun. C. -
N., identificat în CF 1862 Someșeni, nr. top. 702/2/48.
A obligat pârâta C. L. C. -N. să procedeze la punerea în posesie asupra terenului agricol în suprafață de 1.295 m.p. situat pe raza mun. C. -N., identificat în CF 1862 Someșeni, nr. top. 702/2/48 și C.
J. C. la eliberarea titlului de proprietate pe seama reclamanților.
Impotriva hotărârii a declarat recurs C. L. de A. a L. 1. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond in sensul respingerii acțiunii.
Recurenta critică legalitatea hotărârii instanței de fond, invocand principiul puterii de lucru judecat, raportat la sentința civila nr. 14423/2009, pronunțata in dos. N._, rămasa definitiva si irevocabila.
In dosar nr._, aceeași reclamanți ca si cei din prezenta cauza solicitau reconstituirea dreptului de proprietate si atribuirea terenului
in suprafața de 2635 mp, din care suprafața de 1295 mp, pe același amplasament ca si in prezentul dosar, iar prin sentința civila -.14423/2009, rămasa definitiva si irevocabila, instanța a respins acțiunea ca inadmisibila.
Astfel pronunțarea unei hotărâri contrare in prezentul dosar, ar încalcă principiul puterii de lucru judecat.
Potrivit art. 1201 cod civil român, există autoritate de lucru judecat "atunci când a doua cerere în judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza și este între aceleași părți făcută de ele în contra lor în aceeași calitate". Așadar, conform acestui articol puterea lucrului judecat există indiferent de împrejurarea că în noul proces părțile se găsesc în alte calități.
Principiul autorității lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuali inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei parți printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare "posterioară, pronunțată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acțiuni să rezulte că scopul final urmărit este același în ambele acțiuni.
Astfel, așa cum rezultă din art. 1.201 C. civ., identitatea de persoane, cerută pentru existența puterii de lucru judecat, înseamnă participarea, în ambele procese, a acelorași persoane, ca titulare ale drepturilor ce formează obiectul pricinii, pentru a se exclude astfel situația în care una din părți a figurat în primul proces nu în nume propriu, ci pentru altul.
De asemenea, pentru a exista putere de lucru judecat nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci e suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final este același.
In speță, conflictul de interese în ambele procese, este același, in sensul ca in ambele litigii finalitatea este aceeași, respectiv obligarea Comisiei Locale de fond funciar C. -N. la atribuirea unui teren in suprafața de 1295mp, sens in care s-a pronunțata instanța prin hotărâre irevocabila în primul proces, care are putere de lucru judecat, în măsura în care nu se schimbase situația de fapt în cadrul căreia a fost data.
Pe fondul cauzei, invederează ca reclamantele nu sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu deoarece nu fac dovada calității de persoane indreptatite asupra acestui teren .
Contractul de donație de care se prevalează nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea transfera proprietatea. Potrivit articolului 801 din Codul civil, donația este un contract solemn prin care o parte, numita donator, cu intenție liberala isi micșorează irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti, numita donatar, fara a urmări de la aceasta o contraprestatie.
Ceea ce caracterizează donația este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intenția de a face o donatie (animus donandi).
Aceasta intenție, concretizata in incheierea contractului, in forma si in condițiile prevăzute de lege, justifica mărirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei.
Contractul de donație este un contract solemn, pentru a cărui validitate este necesara forma înscrisului autentic, lipsa formei atrăgând nulitatea absoluta a acestuia(articolul 813 C. Civ.).
In privința capacității de exercițiu, donația fiind un act de dispoziție cu caracter irevocabil, atat donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercițiu deplina cu respectarea dispozițiilor legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donații.
Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizării acordului de voința, moment care diferă daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate.
Minorii si interzisii judecătorești pot primi donații dar nu au exercițiul acestui drept in sensul ca donațiile vor fi acceptate fie de reprezentanții legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa cum au sau nu capacitate de exercițiu restrânsă, fie chiar de ascendenții lor de orice grad daca reprezentanții legali ar refuza sa accepte (art. 815, C. civ.). Faptul ca donația poate fi acceptata si de alte persoane decât de reprezentanții legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor judecătorești in scopul creșterii activului patrimonial al acestora.
De asemenea reclamantele nu au făcut dovada faptului ca acest teren a fost preluat la CAP, de la ele sau de la anntecesorii lor, pentru a putea face obiectul L. nr. 1., deoarece nu a fost înscris in registrul agricol al antecesorilor reclamanților.
Prin întâmpinarea formulată intimatii V. M. R. si M. I. au solicitat respingerea recursului, mentinerea hotărârii de fond și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Primul motiv de recurs referitor la greșita soluționare a excepției puterii de lucru judecat este vădit nefondat, având în vedere că nu se poate reține acest incident prin raportare la sentința civilă nr. 14423/2009 dată în dosar nr._ a Judecătoriei C. -N. .
În mod corect a apreciat prima instanță că esența reținerii principiului puterii de lucru judecat este soluționarea pe fond a litigiului finalizat prin hotărârea menționată. Din examinarea sentinței civile nr. 14423/2009, se observă - în raport de situația adusă, de respingere ca inadmisibilă a acțiunii - aspectul soluționării pricinii exclusiv pe excepția inadmisibilității, ceea ce face total incompatibilă existența principiului enunțat.
Critica secundă formulată de către recurentă privind neclarificarea situației terenului nu este întemeiată, în condițiile în care în cauză s-a făcut dovada că terenurile solicitate sunt libere, susceptibile de punere în posesie, cu întocmirea procesului verbal aferent.
Intimații consideră că sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de 1295 mp, în baza actului datat din_, având în vedere că în practica judiciară depusă la fond s-a recunoscut posibilitatea eliberării TP în favoarea promitenților dobânditori în baza unui contract nul ca act de donație pentru lipsa formei autentice, val abil ca și negotium, în situația în care proprietarii de drept ai acestui teren nu au formulat cerere de reconstituire, apreciindu-se că prin această atitudine au transmis noilor proprietari dreptul la reconstituire.
În cauza de față, prin actul de donație din 1958, ambii proprietari tabulari D. is au transmis reclamantelor dreptul de proprietate pentru terenul litigios, cu precizarea potrivit căreia acești proprietari D. is nu mai sunt în viață, iar succesorii acestora recunosc transmiterea făcută de antecesori, fără nici un fel de pretenție, fiind de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de aprox. 13 ari în favoarea intimaților.
Relativ la această suprafață solicitată, arată că suprafața faptică este cea indicată în raport de suprafața de Cf, fără a avea probleme cu proprietarii terenurilor limitrofe, folosind parcela solicitată de foarte mult timp, fiind
îngrădit, iar terenurile limitrofe au făcut obiectul legii 1., expertiza topo și coala de CF 1862 Someșeni, confirmând susținerea intimaților și calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire.
Reținând acest aspect, după cum și dovada făcută prin raportul de expertiză că terenul cu suprafața solicitată este liber, soluția de admitere a acțiunii este temeinică și legală, neputând astepta sine die momentul până la care pârâta va proceda benevol la aplicarea legii
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, T. ul apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prima critică a recurentei, referitoare la greșita soluționare a excepției autorității lucrului judecat apare ca neîntemeiată deoarece prin primul proces, finalizat prin Sentința civilă nr.14423/2009 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în dosar civil nr._, nu a fost soluționat fondul cauzei, acțiunea fiind respinsă ca urmare a admiterii excerpției inadmisibilității .
Ori, nu există autoritate de lucru judecat dacă prima acțiune a fost respinsă pe baza unei excepții procedurale, fără a se fi rezolvat în fond litigiul dintre părți.
T. ul apreciază ca fiind întemeiat însă cel de-al doilea motiv de recurs, vizand lipsa îndreptățirii intimaților la reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin acțiunea promovată reclamanții au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.295 mp. identificat în CF nr.1862 Someșeni nr. top 702/2/48, prevalandu-se de un contract de donație sub semnătură privată intervenit la data de_ cu proprietarii tabulari.
Potrivit dispozițiilor art.8 al.2 din Legea nr.1. de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.
De asemenea, conform prevederilor art.11 al.1 din același act normativ, suprafașa adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de
înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martor, dispozițiile care se aplica, potrivit al.2 al aceluiași articol, în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod.
Analizând "Actul de donație" depus la dosar,datand din anul 1958, tribunalul constată că prin acesta numiții D. iș A. și D. iș Ana au donat "13 ari grădină cu casă pe strada C. nr.4 din Someșeni… cu ocazia botezului ";, către reclamanta V. M. R. născ.M. .
Acest înscris este semnat numai de către donatori și doi martori, cuprinzand exclusiv manifestarea de voința a donatorilor în sensul încheierii contractului de donație.
Conform art. 813 Cod civil toate donațiile se fac prin act autentic.
Deci contractul produce efecte juridice numai dacă consimțământul ambelor părți este manifestat în formă autentică, nerespectarea acestei forme se sancționează cu nulitatea absolută a contractului, indiferent de persoana donatorului sau a donatarului.
In cazul în care contractul de donație se încheie intre absenți - cum este situația in speță, prin ofertă si acceptare separate, atât oferta de a dărui, cat și acceptarea trebuie sa fie făcută în forma autentică, altfel nu vor produce efecte juridice, fiind nule absolut (art. 814 alin. 1 Cod civil).
Pe lângă aceste condiții, pentru ca donația acceptată prin înscris separat să producă efecte, se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului, in timpul vieții lui (art. 814 alin. 2 Cod civil) și înainte de a fi devenit incapabil.
Întrucât prin acceptare se realizează, în fapt, acordul de voință adică se încheie contractul de donație, cum în cauză intimate nu a făcut dovada acceptării donației în forma și în condițiile prevăzute de lege și enumerate mai sus (simpla posesie neechivalând cu acceptarea donației), contractul de donație - ca acord de voință, nu a fost încheiat.
Actul autentic de acceptare a donației trebuie să intervină și să fie notificat ofertantului în limitele termenului stabilit de donatorul ofertant, iar în lipsa unui asemenea termen, trebuie să intervină înainte de revocarea ofertei, și în orice caz, trebuie făcută în timpul vieții donatorului.
Aceste argumente sunt valabile în speță, cu mențiunea că, intimata fiind minoră la momentul respectiv, actul de acceptare al donației trebuia făcut de reprezentanții săi legali sau cu încuviințarea prevăzută de lege, ori conform art.815 C.civ.
În raport de circumstanțele cauzei rezultă că cele două voințe nu s-au întâlnit în limitele termenului deferit de lege, și contractul nu a putut lua naștere în mod valabil, pentru a avea ca efect transferul irevocabil al dreptului de proprietate asupra imobilului, către donatar.
Nu poate fi primită ipoteza avansată de intimată, acceptată de prima instanță, cu privire la similitudinea acestei situații cu cea existentă în cazul unui act de vanzare-cumpărare sub semnătură privată.
Este adevărat că, în privința acestuia din urmă, practica judiciară a recunoscut posibilitatea eliberării titlului de proprietate în favoarea promitenților cumpărători, însă cele două situații nu sunt identice.
Aceasta întrucat în cazul contractelor de vanzare cumpărare sub semnătură privată există o voință concordantă a părților de a transfera
dreptul de proprietate, ori, în prezenta cauză, așa cum s-a arătat cele două voințe, a donatorilor și respective a donatarei, nu s-au întalnit.
Pe de altă parte, în cazul contractelor nule ca acte de vanzare- cumpărare pentru lipsa formei autentice, s-a acceptat, pe temeiul principiului conversiunii actului juridic, că acestea pot fi apreciate ca promisiuni sinalagmatice de vanzare-cumpărare ce dau naștere obligației de a perfecta pe viitor actul în forma stabilită de lege, situație inaplicabilă în cazul contractelor de donație.
În plus față de aceste considerente, se reține că intimații nu au făcut dovada că au avut înscris in registrul agricol terenul în litigiu, că au fost membri cooperatori, ori, chiar dacă nu au avut această calitate, terenul ar fi fost preluat de la ei in CAP.
Nu lipsită de semnificație este și atitudinea oscilantă, lipsită de consecvență a intimatei care, formuland cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul L. nr.169/1997 împreună cu M. M.
, s-a prevalat de calitatea sa de moștenitoare a defunctului său tată, M. I.
, neinvocand propria îndreptățire la reconstituire (f.38 dosar fond).
Totodată, se reține că, în privința aceluiași teren, în litigiul anterior,înregistrat sub nr._ M. M. (mama intimatei V. M.
R., actualmente decedată) a solicitat emiterea unui ordin de atribuie pentru același teren, invocand incidența dispoziiilor art.8 din Decretul-Lege nr.42/1990 coroborat cu art. 23 din Legea .1.
Așa fiind, avand în vedere considerentele și temeiurile legale expuse, tribunalul, în baza art.312,art.304 pct.9 C.pr.civ. va admite recursul declarat de pârâta C. locală C. de aplicare a L. nr. 1. împotriva Sentinței civile nr. 9598 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va modifica în întregime în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanții V. M. R. și M. I. în contradictoriu cu pârâtele C. locală C. -N. de aplicare a L. nr. 1. și C. J. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta C. locală C. de aplicare a L. nr. 1. împotriva Sentinței civile nr. 9598 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în întregime în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții V. M.
R. și M. I. în contradictoriu cu pârâtele C. locală C. -N. de aplicare a L. nr. 1. și C. J. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 D. 2013.
Președinte,
E. L. fiind în c.o.
Judecător,
M. O. -S.
Judecător,
D. -I. T.
semnează președintele
T. ului C. Ana SS
Grefier,
L. C.
L.C. 05 D. 2013 Jud fond - C. M. C. Red OSM/tehn AP _
| ← Decizia civilă nr. 766/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 53/2013. Fond funciar → |
|---|
