Decizia civilă nr. 1171/2013. Actiune in raspundere delictuala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 1171/2013
Ședința publică de la 03 Decembrie 2013
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. L.
JUDECĂTOR: M. O. -S. JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către recurentul M. R.
O. împotriva Sentinței civile nr. 807/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., privind și pe intimat SC P. Z. SRL, intimat F. C.
, intimat C. M., având ca obiect actiune in raspundere delictuala.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 807/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D. , s-a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. R. Osvath.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul M. C., împotriva pârâtului M. R. O., pentru plata prejudiciului și în consecință, va obliga pe pârât să achite reclamantului suma de 50.000 lei cu titlu de despăgubiri.
A respins cererea de chemare în garanție a SC.P. Z. SRL C. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
În data de_ în ziarul "Ziua de C. "; a fost publicat un articol, în care pârâtul pretinde că pentru a fi pus în posesie cu un teren de 1.606 mp., situat în centrul D. ului, acesta ar fi încercat să facă un schimb imobiliar cu reclamantul C. M. . De asemenea a afirmat că a promis reclamantului terenul ce îl va recupera urmând ca la schimb să obțină o proprietate a lui dintr-o zonă mărginașă a orașului. Ca urmare a solicitării unei sume de
80.000 Euro, pe lângă schimbul propus, pârâtul susține că ar fi renunțat la afacere (f.23,24).
Comisia specială din cadrul Primăriei D., care se ocupă de retrocedările pe Legea 10/2001 a analizat cazul domnului O. și i-a fost propus un teren la schimb, însă într-o zonă care nu a corespuns pretențiilor sale.
Deoarece a fost imposibil de a-i fi retrocedat imobilul în natură, deoarece acesta face parte din domeniul public și neputând ajunge la o înțelegere cu privire la un schimb de terenuri pe care Primăria Dej a putut și a fost dispusă să-l facă, reclamantul C. M. în calitate de primar al localității D., i-a sugerat pârâtului să se adreseze autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, pentru a cere o despăgubire în bani.
Afirmații făcute de domnul M. R. O. sunt neîntemeiate și nefondate, pârâtul neavând nicio dovadă pentru cele afirmate, acesta a acționat cu rea-credință pe fondul frustrării acumulate, în scopul de a-i leza onoarea, demnitatea, imaginea publică și pentru a-i afecta credibilitatea în societate a reclamantului în calitate de primar al orașului.
Reclamantul nu a negociat niciodată un posibil schimb de teren iar despre suma menționată pretinsă nu s-a vorbit nicicând.
Potrivit art.30 alin.6 din Constituția României, "; libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea ,onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine";, iar potrivit art.58 al.1 din Noul cod civil se prevede că"; Orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, integritate fizică și psihică, la demnitate, propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege";
Potrivit art. 72 din Noul Cod civil ";Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, iar potrivit art. 75, este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia.
Fapta de defăimare, prin care a fost lezată onoarea, demnitatea și imaginea publică a reclamantului C. M., se reglementează în art.1349 din Noul Cod civil, care arată că ";orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane (2) Cel care având discernământ încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral";.
Potrivit art.1357 din Noul cod civil ";Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă";.
În temeiul art. 1381 alin.1 din Noul Cod civil se precizează că"; Orice prejudiciu dă dreptul la reparație";
În cazul de față, prejudiciul constă în lezarea demnității, onoarei și dreptului la imagine publică, fiind afectate negativ statutul public și credibilitatea socială a reclamantului C. M., prejudiciul suferit fiind unul de natură morală.
Prin urmare, săvârșirea faptei cu intenția de a produce un prejudiciu moral, este evident o faptă săvârșită cu vinovăție.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul
O. M. R. împotriva SC. P. Z. SRL și F. C. instanța a considerat-o neîntemeiată, având drept scop doar sustragerea acestuia de la răspunderea în ceea ce privește efectele negative ale propriilor fapte și de a întârzia soluționarea procesului. Nu a fost contestat faptul că articolul de ziar a fost scris de către C. F. și publicat în ziarul Ziua de C., ci
informațiile relatate de pârât.
Trustul de presă cât și persoana care a scris articolul, au respectat toate obligațiile care le sunt trasate prin statut. Prin urmare instanța consideră că nu li se poate angaja răspunderea civilă delictuală, urmând ca cererea de chemare în garanție să fie respinsă, ca neîntemeiată.
Având în vedere aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, va admite acțiunea formulată de reclamantul M. C. împotriva pârâtului M. R. O. pentru plata prejudiciului și în consecință, a obligat pe pârât să achite reclamantului suma de 50.000 lei cu titlu de despăgubiri.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a SC. P. Z. SRL C. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal pârâtul M.
R. Osvath (f. 4-7) solicitând instanței, în principal, admiterea recursului, casarea Sentința civile nr. 807/2013 a Judecătoriei D. din dosar nr._ și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei D., cerere întemeiată pe dispozițiile art.312 alin.3 și 5 Cod de procedură civilă. În subsidiar, pârâtul a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a Sentinței civile nr. 807/2013, pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr._ și, în consecință, respingerea în totalitate a acțiunii formulată de reclamantul M.
, iar în cazul în care se apreciază întemeiată cererea reclamantului, admiterea recursului, modificarea în parte Sentinței civile nr. 807/2013, pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr._ în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a subsemnatului, în sensul admiterii cererilor de chemare în garanție, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond și în recurs.
În motivele cererii recurentul a arătat că sunt
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă pentru admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât prima instanță nu a soluționat în totalitate fondul pricinii și nu s-a pronunțat asupra tuturor apărărilor formulate de către subsemnatul, în sensul omisiunii de a se pronunța cu privire la cererea de chemare în garanție a doamnei F. C. .
În ceea ce privește chematele în garanție, învederează faptul că instanța i-a încuviințat proba cu interogatoriul acestora, pentru ca mai apoi, în considerentele hotărârii să aprecieze că s-a dorit întârzierea soluționării procesului.
Consideră că instanța de fond nu a analizat cauza sub toate aspectele, lipsind vreun punct de vedere cu privire la neprezentarea chematei în garanție F. C. la interogatoriu și nulitatea răspunsului la interogatoriu depus de chemata în garanție S.C. P. Z. S.R.L., care nu a răspuns prin reprezentant legal sau împuternicit și care nu a semnat și ștampilat acest răspuns. Pentru aceste considerente a solicitat ca instanța de fond să facă aplicarea prevederile art. 225 Cod procedură civilă. Chiar dacă instanța ar fi reținut răspunsurile întrebărilor formulate prin interogatoriul luat chematei în garanție S.C. P. Z. S.R.L. ar fi trebuit să-și îndrepte atenția în mod deosebit răspunsului la întrebarea nr. 6, în care se arată că F. C. poartă răspunderea pentru conținutul articolului din data de_ .
Apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă pentru admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul solicitat de subsemnatul recurent, întrucât:
A. În mod greșit a admis instanța de fond acțiunea reclamantului, întrucât aceasta nu a fost dovedită.
Așa cum a mai arătat, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, și anume:
existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu;
Reclamantul nu a învederat în mod concret care a fost prejudiciul suferit și, mai mult decât atât, a declarat în data de 28 noiembrie 2012, că
suma acordată drept despăgubire o va folosi pentru sprijinirea copiilor care provin din familii nevoiașe. Se repară astfel vreun prejudiciu suferit de intimat?
existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală;
existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoană nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu;
existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.
Mai mult decât atât, a solicitat audierea unui martor care a asistat la discuția purtată între pârât și chemata în garanție F. C., însă instanța a respins această cerere în probațiune, apreciind tardivă această solicitare, în contextul în care această probă a fost solicitată și odată cu interogatoriul, instanța trebuind să se pronunțe cu privire la proba testimonială după administrarea probei cu interogatoriul chematelor în garanție.
B.Așa cum a arătat și în fața instanței de fond, consideră că pârâtul nu a calitate procesuală pasivă, raportat la prevederile art. 30 alin. 8 din Constituția României, potrivit cărora: "Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege";.
Articolul apărut în presă a fost redactat de chemata în garanție C. F.
, care nu s-a prezentat la interogatoriu și în privința căreia am solicitat a se face aplicarea art. 225 Cod procedură civilă, iar dacă se va reține de onorata instanța ca procedural răspunsul la interogatoriul formulat de chemata în garanție S.C. P. Z. S.R.L., solicită a se observa că însăși publicația afirmă că răspunderea pentru conținutul articolului îi aparține chematei în garanție
F. C. .
În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, având în vedere doar cele susținute de acesta, fără mijloace de probă și fără a analiza cele învederate de către pârât, limitându-se a motiva hotărârea atacată raportat strict la cele susținute de reclamant prin cererea de chemare în judecată, și fără a analiza actele depuse, probele administrate și fondul cauzei.
Este criticabilă soluția instanței de fond și sub aspectul acordării despăgubirilor în cuantumul solicitat, în condițiile în care existența prejudiciului și întinderea lui nu au fost dovedite.
În drept, s-a invocat art. 299, art. 304 pct. 9, art. 3041, art. 312 alin. 3
și 5, art. 274 Cod procedură civilă; art. 30 alin. 8 Constituția României.
Prin întâmpinarea formulată de către intimatul M. C. (f. 14-19) s-a solicitat respingerea recursului ca nefundat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la solicitarea formulata de casare a sentintei atacate:
Sustine ca nu sunt intrunite conditiile cerute de dispozitiile art. 312 alin. 3 si 5 din Codul de procedura civila pentru a se dispune casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecarea.
Solicitarea de casare si trimitere spre rejudecare a cauzei este motivata de faptul ca instanta fondului ar fi omis sa se pronunte cu privire la cererea de chemare in garantie a doamnei F. C. .
Opinia instantei cu privire la solutia care urma sa o pronunte cu privire la cererea de chemare in garantie a numitei F. C. este expusa in considerentele sentintei atacate.
Referitor la solicitarea formulata de modificare a sentintei atacate:
Contrar celor sustinute de catre recurent, nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila pentru a se modifica sentinta atacata, avand in vedere urmatoarele argumente:
Contrar celor afirmate de catre recurent, intimatul susține ca actiunea a fost dovedita sub toate aspectele, atat in ceea ce priveste conditiile raspunderii civile delictuale, cat mai ales al prejudiciului.
Intimatul reclamant formulat o actiune, prin care a solicitat obligarea recurentului-parat la plata sumei de 50.000 lei, cu titlu de despagubire, pentru repararea prejudiciului cauzat prin atingerea adusa vietii private, imaginii publice si prin lezarea demnitatii si onoarei.
T. ul constată că intimatul reiterează toate motiveel expuse în cererea de chemare în judecată (f. 4-10), solicitând respingerea criticilor evidentiate la punctul A, pag. 3 din memoriul cuprinzand motivele de recurs, cu consecinta mentinerii sentintei atacate.
Sustine ca in mod corect a respins instanta fondului exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului-parat, context in care nu exista niciun motiv de modificare a sentintei pronuntate.
Pârâtul a solicitat angajarea raspunderii civile delictuale a recurentului-parat, pentru propriile fapte, raspundere reglementata de dispozitiile art. 1349 si 1350 din Codul civil.
Cel care se face vinovat de faptele ilicite este chiar recurentul-parat O.
M. R., care a furnizat anumite informatii defaimatoare si neadevarate despre subsemnatul.
Informatiile furnizate au afectat imaginea, demnitatea, onoarea, reputatia si credibilitatea sociala a intimautlui, motiv pentru care pentru faptele negative nu poate fi raspunzator decat paratul personal.
Arată faptul ca reclamantul nu a formulat actiunea impotriva trustului de presa, avand in vedere faptul ca acesta si-a pastrat impartialitatea, oferindu-mi dreptul la replica si posibilitatea de a ma apara si a spune adevarul opiniei publice, astfel ca in niciun caz nu se pune problema raspunderii prevazute de art. 30 alin. 8 din Constitutia Romaniei.
Cererea fiind formulata si intemeiata pe dispozitiile art. 1349 si 1350 din Codul civil, respectiv raspunderea civila delictuala pentru faptele personale si proprii, singurul care poate fi tras la raspundere este chiar paratului, autorul faptelor ilicite.
Raportat la cele expuse mai sus, sustine ca exista identitate intre persoana care a savarsit faptele ilicite si persoana pe care l-a chemat in judecata, context in care numitul O. M. R. poate sta in proces in calitate de parat, avand calitate procesuala pasiva.
Drept urmare, privitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de recurentul-parat O. M. R. sustinem ca solutia pronuntata de instanta de fond este una corecta, neexistand astfel temei pentru modificarea acesteia.
Intimatul susține de asemenea că instanța de fond a pronunțat o soluție corectă în sensul respingerii cererii de chemare în garanție.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 308, 312 si 274 din vechiul Cod de procedura civila.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, T. ul constată următoarele:
Prin întâmpinarea formulată în cursul soluționării cauzei la instanța de fond (f. 30-31 dosar judecătorie), pârâtul O. M. R. a invocat excepția lipsei calității sale pasive.
În același timp, pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanție în contradictoriu cu S.C. P. Z. S.R.L. și F. C. solicitând, în cazul admiterii acțiunii promovate de reclamantul M. C., obligarea chematelor în garanție la plata sumei pe care instanța o va acorda cu titlu de despăgubire pentru repararea prejudiciului cauzat și angajarea răspunderii civile delictuale ale celor două chemate în garanție. După citarea chematelor în garanție, la termenul de judecată din data de_ (f. 40 dosar judecătorie), pârâtul a solicitat încuviințarea interogatoriului acestora. La următorul termen, din_ (f. 55 dosar judecătorie), reprezentanta pârâtului a solicitat aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 225 C.pr.civ. pentru ambele chemate în garanție și încuviințarea probei testimoniale, solicitând audierea martorului Căucean Răzvan. Reprezentanta pârâtului a precizat că martorul indicat a fost prezent la discuțiile purtate între pârât și chemata în garanție F. C. .
Instanța de fond a respins proba solicitată, fără a arăta considerentele avute în vedere, iar cu privire la solicitarea formulată în baza dispozițiilor art. 225 C.pr.civ. nu s-a pronunțat
În data de_, după lăsarea cauzei în pronunțare și amânarea pronunțării pentru data de_, la dosarul cauzei a fost atașat răspunsul la interogatoriu al chematei în garanție S.C. P. Z. S.R.L. (f. 56-59 dosar judecătorie). Cu toate că adresa de înaintare a fost formulată în numele chematei în garanție S.C. P. Z. S.R.L., pe ultima filă se menționează
"răspuns oferit de C. F. ";.
În condițiile în care pârâtul a invocat lipsa calității sale procesuale pasive iar chematele în garanție nu și-au precizat poziția procesuală, instanța de fond avea obligația de a încuviința proba testimonială solicitată de către pârât și eventual, de a pune în discuție și administrarea altor probe, chiar nesolicitate de către părți, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt. Este de remarcat faptul că pârâtul nu a contestat că a oferit informații chematei în garanție F. C., dar a solicitat audierea martorului arătat, care potrivit afirmațiilor acestuia, a fost prezent la discuțiile purtate.
Față de particularitățile speței deduse judecății instanța de fond putea opta pentru unirea excepției menționate cu fondul cauzei. Or, în condițiile în care reclamantul nu a propus decât proba cu înscrisuri, iar proba cu martori solicitată de către pârât a fost respinsă, T. ul este în imposibilitate de a exercita controlul judiciar, în lipsa stabilirii depline a situației de fapt deduse
judecății.
Cu privire la cererea de chemare în garanție se arată în considerentele sentinței că promovarea acesteia are drept scop doar sustragerea pârâtului de la răspundere în ceea ce privește efectele negative ale propriilor fapte și întârzierea soluționării procesului. T. ul apreciază că se impune constatarea anterioară, în sensul că nici în privința acestei cereri nu a fost administrată probațiunea care susține această statuare. Mai mult, nu se poate stabili căreia dintre chematele în garanție îi aparțin răspunsurile la interogator.
Față de considerentele expuse și în limitele arătate criticile recurentului vor fi apreciate fondate, urmând să fie reținut motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., iar față de interdicția probatorie prevăzută art. 305 C.pr.civ. se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță. S-a dat eficiență și dispozițiilor art. 304¹ din același cod, hotărârea nefiind supusă apelului.
Astfel, în temeiul art. 312 alin. 1-3 și 5 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.pr.cv., urmează să fie admis în parte recursul declarat de pârâtul M.
R. O. împotriva Sentinței civile nr.807 din_ dosar nr._ a Judecătoriei D., care va fi casată în întregime și cauza trimisă pentru rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării, față de cele anterior reținute, instanța va proceda la audierea martorului propus de către pârât, având posibilitatea de a pune în discuția părților și administrarea altor probe necesare pentru stabilirea corectă a situației de fapt deduse judecății și în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. Urmează să fie avute în vedere și statuările instanței de casare cu privire la cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite in parte recursul declarat de pârâtul M. R. O. împotriva sentinței civile nr.807 din_ dosar nr._ a Judecătoriei D., pe care o casează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2013.
Președinte, E. L. | Judecător, M. O. -S. | Judecător, Dan-I. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 06 Decembrie 2013 Red.L.E./Tehn.L.C./2 ex./_
Jud. fond: R. S. - Judecătoria Dej
| ← Decizia civilă nr. 388/2013. Actiune in raspundere delictuala | Decizia civilă nr. 403/2013. Actiune in raspundere delictuala → |
|---|
