Decizia civilă nr. 123/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 123/R/2013
Ședința publică din data de 7 martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. N. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: I. S.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul O. M. I. împotriva sentinței civile nr.9085 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița, având ca obiect fond funciar.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din data de 28 februarie 2013, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de azi.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.9085 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată și extinsă de reclamantul P. comunei M., S. T., în contradictoriu cu pârâții O. M. I., C. L. pentru S. D. de P. P. asupra T.
M. și C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T. B. -N. și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a actelor de reconstituire emise în favoarea pârâtului O.
M. I., în calitate de moștenitor al defunctului P. I., pentru suprafața de 6,30 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza localității M., respectiv a Hotărârii Comisiei Județene nr.250/2001, anexa 35 M. - completare - poziția 1 și a Titlului de proprietate nr.573698/_, în ceea ce-l privește pe acesta; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
În temeiul Legii nr. 1/2000, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitei Bălăuță Lidia și a pârâtului O. M., în calitate de moștenitori ai defunctului P. I., pentru o suprafață de 6,30 ha teren cu vegetație forestieră situată pe raza localității M., validată prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 250/2001 prin înscriere pe anexa 53 - completare poziția 1. Urmare acestei reconstituiri s-a emis Titlul de proprietate nr. 573698/_ pe numele ambilor. Din înscrisul aflat la fila 10 din dosar, rezultă că Anexa 53 M. - completare, validată de către C.
J. prin Hotărârea nr. 250/2001, poziția 1 a fost corectată, poziția pârâtului fiind barată.
Reconstituirea în favoarea pârâtului este lovită de nulitate absolută raportat la dispozițiile art. 9 alin. 3 - 8 din Legea nr. 18/1991, rep. coroborat cu art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, rep. în condițiile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate nu poate fi dispusă în lipsa unei cereri, ori, în cauză s-a probat că o atare cerere, din partea pârâtului, nu a existat.
Menționarea pârâtului într-un tabel nominal (poziția 280), în lipsa cererii scrise de stabilire a dreptului de proprietate nu poate constitui decât un început de dovadă care însă, nu a fost completat de pârât cu alte probe. Mai mult, prin adresa depusă de C. L. M. și Instituția Prefectului - Județul B. -N. (f.113-114), s-a probat că o cerere în materialitate ei nu a existat, iar cealaltă persoană înscrisă pe titlu nu a depus acte de stare civilă privitor la pârât. Drept urmare, din acest punct de vedere reconstituirea de care a beneficiat pârâtul este lovită de nulitate absolută, cu consecința constatării nulității absolute și a actelor emise în acest sens.
Pe de altă parte, reconstituirea de care a beneficiat pârâtul este lovită de nulitate absolută și prin prisma prevederilor art. III litera "a" din Legea nr. 167/1998, pârâtul neavând calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire după defunctul P. I. . Potrivit actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei (f.56-58, 63) și arborelui genealogic (în parte greșit) depus de pârât la fila 55 din dosar, P. I. a avut 2 fii (P. I. și P. A. ), iar P. I. a avut la rândul său 3 copii, respectiv pe P.
Ștefan, P. Ana, căsătorită Sfetea și P. Marioara, căsătorită R. . Potrivit principiului chemării la succesiune în ordinea claselor de moștenitori, în cazul în care există descendenți (cls. I) aceștia vin la succesiune nelimitat, eventual în concurs cu soțul supraviețuitor. Așadar, la succesiunea defunctului P. I. nu au putut veni decât descendenții și soția supraviețuitoare dacă era cazul.
S-a susținut că pârâtul ar fi succesor legal și nu numai testamentar, iar în această calitate ar putea veni la succesiunea defunctului P. I., persoană înscrisă în titlul de proprietate. Susținerea este neîntemeiată, deoarece P. Ileana nu ar putea fi considerată niciodată că face parte din clasa I de moștenitori, prin acceptarea succesiunii după defunctul P. Ștefan, deoarece clasa I de moștenitori se cuvine descendenților. Defuncta P. Ileana a fost soția supraviețuitoare a defunctului P. Ștefan și ea nu vine la succesiunea defunctului P. I., socrul său, neavând vocație succesorală (soția supraviețuitoare a fiului nu face parte din nici o clasă de moștenitori legali).
Astfel, chiar dacă ar fi întrunite condițiile vocației succesorale în persoana pârâtului O. M. față de defuncta lui mătușă P. Ileana, în condițiile reprezentării legale, el nu poate veni în această calitate la moștenirea defunctului P. Ștefan și urcând mai sus în grad să ajungă să-1 moștenească pe defunctul P. I. după care a fost emis titlul de proprietate. Aceasta deoarece în persoana sa nu sunt întrunite condițiile reprezentării legale după defunctul P. I. (neavând vocație succesorală proprie la succesiunea acestuia) și nici prin reprezentarea mătușii sale, căci aceasta din urmă, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului P. Ștefan, nu poate beneficia de reprezentare pentru a moșteni părinții ori alte rude ale soțului predecedat.
Bălăuță Aretia Lidia, cealaltă beneficiară a reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în discuție, este fiica lui Sfetea Ana, născută P., așadar nepoată a defunctului P. I., descendent din clasa I de moștenitori, rudă de gradul III cu acesta, drept pentru care doar aceasta poate fi înscrisă în mod legal în titlul de proprietate. Pârâtul ar fi putut fi înscris în titlul de proprietate alături de aceasta numai dacă venea prin reprezentare urcând în locul și gradul defunctului P. Ștefan, când ambii ar fi împărțit succesiunea cuvenită antecesorului P. I., ori, așa cum s-a arătat, acest lucru nu este posibil. R. Marioara sau P. A., ceilalți prezumtivi moștenitori ori descendenții lor nu au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Chiar dacă s-ar considera că pârâtul este de drept repus în termenul de acceptare a succesiunii după defuncta P. Ileana el nu este și moștenitorul legal al defunctului P. I. pentru a se putea aprecia că a acceptat succesiunea și cu privire la terenul care la data decesului său era preluat la stat sau la CAP, astfel că și din acest punct de vedere reconstituirea este lovită de nulitate absolută.
Potrivit prevederilor art. III alin. 1 litera "a" pct. I, teza finală, sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit legii civile, actele de reconstituire emise în favoarea unor persoane care nu au moștenit asemenea terenuri, iar potrivit aceluiași art. pct."vi" sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri cum sunt actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
De asemenea, potrivit art. 13 din Legea nr. 18/1991, rep., calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii, titlul de proprietate emițându-se cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. În speță, nu s-a făcut dovada vocației succesorale cu atare înscrisuri iar partajul la care se referă alin.3 al art. 13 nici nu s-ar putea face între cei doi moștenitori, întrucât ei nu sunt succesori ai aceluiași defunct (P. I. ).
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a constatat nulitatea absolută a actelor de reconstituire emise în favoarea pârâtului O. M. I., în calitate de moștenitor al defunctului P.
, pentru suprafața de 6,30 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza localității M., respectiv a Hotărârii Comisiei Județene nr.250/2001, anexa 35 M. - completare - poziția 1 și a Titlului de proprietate nr.573698/_, în ceea ce-l privește pe acesta și va admite în consecință acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată.
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, precum și în respectul principiului disponibilității care guvernează procesul civil, cheltuieli de judecată nu au fost acordate, acestea nefiind solicitate.
Împotriva hotărârii expuse a declarat recurs, în termen legal, pârâtul O. M. I.
, solicitând admiterea acestuia si pe cale ele consecința, să se dispună respingerea acțiunii civile extinse formulata de Priamrul comunei M. ca fiind neintemeiata; cu cheltuieli de judecata in fata instanței de fond si recurs, reprezentând onorariu de avocat, pentru următoarele motive.
In "Registrul de înregistrare al cererilor depuse in temeiul Legii nr. 169/1997, paratul figurează la poziția 280 cu cerere inregistrata la data de_ " . Surprinzător este faptul ca la dosarul de reconstituire s-a găsit testamentul, dar fara cererea formulata de parat.Numărul de înregistrare face dovada deplina a depunerii cererii, in speța nefiind aplicabil art. 1197 din vechiul Cod civil, privitor la inceputul de dovada scrisa.In situația in care au existat suspiciuni de fals asupra unei persoane, funcționar al Primăriei M. . nu înțelege de ce nu s-a formulat plângere penala.
Paratul are insa vocație succesorala legala la moștenirea defunctei P. Ileana decedata in anul 1987. Alta ar fi fost situația daca soțul ei, P. Ștefan i-ar fi supraviețuit. Acesta din urma a decedat insa anterior, in anul 1983. In opinia recurentului, instanța a interpretat in mod greșit art.664 - 668 din Codul civil, referitoare la reprezentarea succesorala.Daca ar fi sa dezbatem moștenirea rămasa dupa defunctul P. I., ar solicita sa se constate ca din masa succesorala rămasa dupa acesta face parte suprafața de 6 ha si 3000 mp., acceptant al moștenirii fiind P. I. . La masa succesorala rămasa dupa acesta din urma au vocație P. Ana ns. Stefea si P. Ștefan, in calitate de descendenți, respectiv copii, fiecare in cota de 1/2. ( 3 ha si 1500 mp.). La masa succesorala rămasa dupa P. Ana are vocație fiica B. nța Aretia Lidia La masa succesorala rămasa dupa P. Ștefan are vocalic soția suprav. P. Ileana, in cota de 1/2 si nepoata de sora B. uta Aretia Lidia in cota de 1/2 (fiecare 15 750 mp.). La masa sucesorala rămasa dupa P. Ileana are vocație paratul, in calitate de nepot de frate, (care a formulat cerere de reconstituire), nu in baza testamentului ci ca moștenitor legal. Paratul moștenește prin reprezentare ceea ce tatăl lui - O. Ludovic dec.in anul 1986 - ar fi moștenit daca ar fi fost in viata. Având în vedere art.666 din Codul civil vechi, de reprezentare beneficiază numai descendenții defunctului (moștenitorii din clasa I-a) si descendenții fraților si surorilor( moștenitorii din clasa I l- a).In consecința, in speța, nu sunt aplicabile prevederile art.III (1). litera "a" pct.i si pct.vi din Legea 169 / 1997. modificata si completata si art.IV alin.2 din Legea 169 / 1 997. motiv pentru care solicită respingerea acțiunii civile promovate.
IntimațiiP. comunei M., S. T. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și-au delegat reprezentant ales în instanță și au formulat întâmpinare(f.26-28) prin care solicită, în temeiul disp. art. 312 al. 1 C pr. Civ., respingerea recursului ca nefondat.
Prin probatoriul administrat în fața instanței de fond, respectiv adresa depusă de C. L.
M. și Instituția Prefectului BN au demonstrat că o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate având nr. 280/_ nu a existat niciodată în evidențele celor două comisii în materialitatea ei, iar ca urmare a acestui fapt și Anexa 53 M. - completare, validată de către C.
J. prin Hotărârea nr. 250/2001, poziția 1 a fost corectată, poziția recurentului - pârât fiind anulată (barată). În absența unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, simpla menționare a recurentului într-un registru nu face dovada deplină a depunerii ei, sens în care, în mod corect, instanța de fond a apreciat că, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 1197 C. Civ. privitoare la începutul de dovadă scrisă. Faptul că în evidența Comisiei locale M. se regăsește testamentul olograf întocmit în anul 1987 de către defuncta P. Ileana nu este contestat, acesta fiind anexat la cererea depusă de recurent în anul 1991 (nesemnată) și despre care a făcut mențiune în chiar cuprinsul ei. Existența unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate din anul 1991, care, oricum nu a fost însușită, nefiind semnată de către recurent, nu prezintă nicio relevanță în cauză, atâta timp cât ea privește alte terenuri și are un alt temei (Legea nr. 18/1991). Depunerea unei cereri în anul 1991 nu obliga cele două comisii să dispună, din oficiu, în baza unor legi ulterioare reconstituirea dreptului de proprietate. Așadar, raportat la cele de mai sus și la dispozițiile art. 9 alin. 3 - 8 din Legea nr. 18/1991, rep. coroborat cu art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, rep. reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea recurentului, în lipsa unei cereri, este lovită de nulitate absolută.
In ce privește dovada vocației succesorale, criticile recurentului sunt nefondate, în mod corect reținând instanța de fond că sunt întrunite condițiile art. III litera "a" din Legea nr. 167/1998, recurentul - pârât neavând calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire după defunctul P. I. . Așadar, în analizarea acestui motiv de recurs se impune stabilirea vocației succesorale după defunctul P. I., persoană înscrisă în titlul de proprietate și după care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și nu după defuncta P. Ileana, după care nu s-a contestat nicicând vocația succesorală a recurentului. Potrivit actelor de stare civilă aflate la dosarul cauzei, defunctul P. I. a avut 2 fii (P. I. și P. A. ), iar P. I. a avut la rândul său 3 copii, respectiv pe P. Ștefan, P. Ana, căsătorită Sfetea și P. Marioara, căsătorită R. . Potrivit principiului chemării la succesiune în ordinea claselor de moștenitori, în cazul în care există descendenți (cls. I) aceștia vin la succesiune nelimitat, eventual în concurs cu soțul supraviețuitor. Așadar, la succesiunea defunctului P. I. nu au putut veni decât descendenții și soția supraviețuitoare dacă era cazul. Având în vedere prevederile art. 12 (2) din HGR nr 1172/2001, în vigoare la data analizării cererii, pe care le citează, și că R. Marioara sau P. A., ceilalți prezumtivi moștenitori (cls.I) ori descendenții lor nu au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, concluzionează că la succesiunea defunctului P. I. nu a putut veni decât Bălăuță Aretia Lidia, cealaltă beneficiară a reconstituirii dreptului de proprietate înscrisă în titlul de proprietate nr. 573698/2010, fiica lui Sfetea Ana, născută P., așadar nepoată a defunctului, descendent din clasa I de moștenitori, rudă de gradul III, ce i-a înlăturat pe ceilalți moștenitori care nu erau descendenti direcți. Defuncta P. Ileana a fost soția supraviețuitoare a defunctului P. Ștefan, ori ea nu vine la succesiunea defunctului P. I.
, socrul său, neavând vocație succesorală (soția supraviețuitoare a fiului nu face parte din nici o clasă de moștenitori legali). De aceea, chiar dacă ar fi întrunite condițiile vocației succesorale în persoana pârâtului O. M. față de defuncta lui mătușă P. Ileana, în condițiile reprezentării legale, el nu poate veni în această calitate la moștenirea defunctului P. Ștefan și urcând mai sus în grad să ajungă să-1 moștenească pe defunctul P. I. după care a fost emis titlul de proprietate. Aceasta deoarece în persoana sa nu sunt întrunite condițiile reprezentării legale după defunctul P. I. (neavând vocație succesorală proprie la succesiunea acestuia) și nici prin reprezentarea mătușii sale, căci aceasta din urmă în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului P. Ștefan nu poate beneficia de reprezentare pentru a moșteni părinții ori ale rude ale soțului predecedat (în acest sens, Fr. Deack, Tratat de drept succesoral, pag. 80). Recurentul pârât ar fi putut fi înscris în titlul de proprietate alături de aceasta numai dacă venea prin reprezentare urcând în locul și gradul defunctului P. Ștefan, când ambii ar fi împărțit succesiunea cuvenită antecesorului P. I., ori, așa cum s-a arătat acest lucru nu este posibil. Drept urmare, nici acest motiv de recurs nu este fondat, potrivit art. III alin. 1 litera "a" pct. I, teza finală, fiind lovite de nulitate absoluta, potrivit legii civile, actele de reconstituire emise în favoarea unor persoane care nu au moștenit asemenea terenuri ori în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, la astfel de reconstituiri cum sunt actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
În drept invocă prevederile art. 8, 9, 11 si 13 din Legea nr. 18/1991, rep., art. III (1) litera "a" pct. «Ii », pct. "VI" și (2) din Legea nr. 169/1997, modificată și completată, art. IV alin. 2 din Legea nr. 169/1997, modificata, art. 2(2), art. 25 si urm. din Legea nr. 1/2000, modificată și completată, art. 312 și 274 C pr civ.
Reformarea hotărârii judecătorești recurate nu se impune.
Criticile recursului reproșează nefondat primei instanțe pe de o parte interpretarea greșită a faptului că poziția nr. 280 din registrul special constituie numai un început de dovadă scrisă, iar pe de altă parte interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 664-668 din C. civ. referitoare la reprezentarea succesorală.
Din primul punct de vedere, potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 și 3 din Legea fondului funciar, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite, iar stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Dovezile cauzei probează neechivoc faptul că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de pârâtul recurent O. M. I. pentru suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate a cărui nulitate absolută de solicită, 6,30 ha pădure după def. P. I. nu se găsește în materialitatea
ei, însă în registrul de evidență a cererilor depuse în baza Legii 169/1997 este menționată la poziția 280 cererea acestuia datată_ și actele anexate-extrase c.f.- (f.19 dos fond), în circumstanțele existenței unei cereri concurente formulată de intimata Bălăuță Lidia, în calitate de nepoată. Anexa 53 M. - completare, validată de către C. J. prin Hotărârea nr. 250/2001, în care la poziția 1 erau nominalizați ca beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate cei doi succesori ai def P.
I., Bălăuță Lidia și O. M. I., a fost corectată, poziția recurentului - pârât fiind anulată (barată) (f.10 dos fond). Absența cererii de reconstituire în materialitatea ei nu înlătură prin ea însăși beneficiul retrocedării, atunci când petentul figurează în tabelele nominale întocmite de C. locală cu privire la moștenitorii cooperatori care au solicitat în scris stabilirea dreptului de proprietate, înregistrarea reprezentând un început de dovadă, nicidecum dovada deplină a formulării cererii. Reconstituirea dreptului de proprietate se realizează însă distinct, după prescripțiile fiecăreia dintre legile reparatorii în materia fondului funciar, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005, fiind prohibită extinderea efectelor cererii dresate într-o anumită procedură ca factor declanșator pentru celelalte. Astfel, formularea cererii de restituire de către pârâtul recurent în termenii Legii nr. 18/1991, justificată printre altele prin exhibarea unui testament olograf, nu are nici un efect antrenant al reconstituirii suplimentare a dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 169/1997 cu privire la cele 6,30 ha pădure în litigiu. Trimiterea pârâtului recurent la actul de ultimă voință, ca dovadă a formulării cererii de retrocedare în temeiul Legii nr. 169/1997, nu poate reprezenta un argument de natură a întări suficient începutul de dovadă scrisă reprezentat de înscrierea de la poziția 280 din registrul special al comisiei locale de fond funciar, înregistrarea menționând atașarea la pretinsa solicitare a unor extrase de carte funciară, nicidecum a testamentului din anul 1987, care a fost anexat cererii formulate anterior în baza legii nr. 18/1991, de altfel nesemnată de pârâtul recurent (f.13 recurs).
Din a doua perspectivă, pârâtului recurent O. M. I. îi lipsește vocația la reconstituirea proprietății terenului cu vegetație forestieră, în suprafață de 6 ha și 3000 mp., situat pe raza localității M., ce a aparținut patrimoniului def. P. I. . Prima instanță a stabilit corect legăturile de rudenie între fostul proprietar și pârâta Bălăuță Aretia Lidia pe de o parte (fiica nepoatei defunctului, Stefea Ana), respectiv pârâtul O. M. I. pe de altă parte (nepot de frate al celei de-a doua soții, supraviețuitoare, a nepotului defunctului, P. Ștefan). Indiferent însă de calitatea de succesor legal(nepot de frate) sau testamentar al def. P. Ileana, recurentul O. M. I. nu poate veni prin reprezentarea mătușii sale, cum susține, la moștenirea defunctului P. I., întrucât în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului P. Ștefan (nepotul fostului proprietar) aceasta nu poate beneficia de reprezentare pentru a moșteni părinții ori ale rude ale soțului predecedat.
Potrivit art. 664 Cod civil, reprezentarea este o ficțiune a legii, care are efectul de a pune pe reprezentanți în locul, în gradul și în dreptul reprezentatului. În linie directă descendentă se întinde nemărginit, fiind admisă în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendenții unui copil mort mai înainte, întâmple-se ca toți copiii defunctului fiind morți înaintea lui, descendenții zișilor copii să se găsească între ei în grade egale sau neegale, potrivit art. 665, iar în linie colaterală, conform art. 666, reprezentarea este admisă în privința copiilor și descendenților fraților sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuși, întâmple-se ca toți frații și surorile defunctului, fiind morți mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenții lor, în grade egale sau neegale.
Voința expresă a legiuitorului este așadar aceea de a permite reprezentarea în privința descendenților copiilor defunctului și a descendenților de frați și surori. Întrucât reprezentarea succesorală în reglementarea evocată derogă de la principiile devoluțiunii legale a moștenirii ( pe care se întemeiază teza recurentului), dispozițiile care o prevăd sunt de strictă interpretare, consecința antrenată fiind aceea că nicio altă persoană nu poate beneficia de ea. Astfel, soțul supraviețuitor nu poate beneficia de reprezentare pentru a moșteni rudele soțului predecedat (în raport de care nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali) și nici nu poate fi reprezentat. Așadar def. P. Ileana, mătușa recurentului, în calitate de soție supraviețuitoare a lui P. Ștefan, nu are beneficiul reprezentării pentru a accede la succesiunea părinților soțului predecedat, ori a bunicului patern al acestuia, P. I. .
În același sens este și textul art. 12 alin.2 din HGR nr 1172/2001, potrivit căruia, "în situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare,
prin excludere, în următoarea ordine de preferință: I.cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toți ceilalți moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii;II.cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți), împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile îi exclud pe descendenții lor; aceștia din urmă pot veni la moștenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii;III.cele ale ascendenților de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor; IV.cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuși), excluzându-i pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor; V.cele ale moștenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocație succesorală, singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor";, alin. 3 statuând expres că "Soțul supraviețuitor vine singur la moștenire dacă nu există nici unul dintre gradele de moștenitor prevăzute mai sus".
Prin urmare reconstituirea dreptului de proprietate ce a aparținut def. P. I., în termenii Legii nr. 169/1997, este permisă doar în privința pârâtei Bălăuță Aretia -Lidia, nu și în privința pârâtului recurent O. Maris I. ,secundul neîntrunind condițiile impuse concomitent de lege: dresarea în termen a solicitării de retrocedare a terenului preluat abuziv și vocația la restituire justificată de calitatea de succesor legal al fostului proprietar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc. civ. recursul declarat va fi respins ca nefondat, iar în baza art. 274 din același cod recurentul va fi obligat să plătească intimaților P. comunei M. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., în solidar, cheltuieli de judecată în sumă de 800lei r4eprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța atașată la dosar f.29.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.312 Cod procedură civilă;
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul O. M. I. , cu domiciliul în S. M.
, str.S. I., nr.6/5, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.9085/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.10._ .
Obligă recurentul să plătească intimaților P. comunei M. , cu sediul în M., nr.150, județul B. -N. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. , cu sediul în M., județul B. -N., cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, Judecători, G. ier,
C. N. C. I. - I. S. V. V.
Red.dact. NC_ Jud fond BV
| ← Decizia civilă nr. 534/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 572/2013. Fond funciar → |
|---|
