Decizia civilă nr. 451/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 451/R/2013
Ședința publică de la 24 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS JUDECĂTOR: E. L. GREFIER: E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind recursul declarat de reclamanta B.
împotriva Sentinței civile nr. 4872/2012, pronunțată în dosar nr. _
, de Judecătoria Turda, privind și pe intimații C. S., Ppin P., C. L. de A. a L. F. F. S., C. J. C., având ca obiect, fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei av. Valdman I. și reprezentantul intimatei C. S., prin P. Av.Orbean I. în substituirea av. A. L. P. escu lipsind
recurent reclamant - B. Z.
intimat pârât - C. J. C.
intimat pârât - C. L. de Fond F. S. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
Se constată în ce privește prezentul recurs, că acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 4 aprilie 1203, s-a depus la dosar din partea Comisiei Locale S. - prin primar o întâmpinare, prin care aceasta solicită respingerea ca nefundat a recursului și menținerea în integralitate a sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată.
Se constată că președintele de complet, judecător, T. D. a formulat o cerere de abținere de la judecarea prezentului recurs.
Prin Încheierea civilă nr. 128/R/C.C/_, pronunțată în Camera de Consiliu, s-a respins cererea de abținere formulată de d-nul judecător, T. D.
.
Reprezentantul recurentei depune la dosar un contract de asistență juridică și dovada achitării onorariului avocațial și arată că nu mai are alte probe de solicitat și cere acordarea cuvântului pe recurs.
Reprezentanta intimatei C. LS -prin primar arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe recurs.
T. ul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe recurs reprezentanților prezenți.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, respectiv modificarea în tot a sentinței civile atacată, cu
respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale active a recurentei și a lipsei de interes în promovarea cererii introductive, cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În susținerile sale, arată că instanța de fond a admis două excepții care nu au fost fondate, ceea ce consideră a fi un abuz și fără a judeca cauza pe fond. Astfel, consideră că prin excepțiile invocate, se tinde a aduce atingere drepturilor reclamantei, consfințite prin art. 21 din Constituția României. Cu privire la excepțiile amintite, arată că i s-a reconstituit recurentei un drept de proprietate și figurează ca proprietară tabulară a antecesorilor ei nefiind afectați de expropriere. În ce privește C. L. susține că dintr-o eroare a fost scos terenul din T.P., ori Ocolul Silvic ar fi trebuit să-i pună la dispoziție un alt amplsament și s-ar impune emiterea unei noi hotărâri de către C. L. . Consideră că în această situație poate solicita nulitatea absolută a actului de constituire, în cauză a titlului de proprietate, deoarece a fost emis în favoarea unei alte persoane, deși a justificat pentru clienta sa un interes legitim.
Reprezentanta intimatei C. S. -Prin P. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, cu solicitarea de a se amâna pronunțarea cauzei, pentru depunerea concluziilor scrise. În susținerile sale arată că revine cu privire la cererea de acordarea cheltuielilor de judecată, deoarece va formula o cerere în acest sens, pe cale separată. A mai arătat că în conformitate cu dispozițiile art.
48 din Legea 18/1991 nici foștii cetățeni români care nu și-au dobândit cetățenia română până la momentul formulării cererii de reconstituire și nici viitorii cetățeni români care la momentul formulării cererii nu aveau cetățenia română nu se pot prevala de aceste dispoziții.
Reprezentantul recurentei arată, în replică că dispozițiile art. 48 din Legii nr.18/1991 nu au relevanță, în speța de față este o nulitate absolută a titlului de proprietate.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 4872/2012, pronunțată în dosar nr._, de Judecătoria Turda,a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B. Z. .
A fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantei B. Z. în promovarea prezentei cereri.
A fost respinsă cererea promovată de reclamanta B. Z. în contradictoriu cu pârâta C. S. prin P., C. LS, C. J.
C. pentru constatare nulitate absolută parțială a titlului de proprietate nr. 149/ 4 ianuarie 2006, reconstituire drept de proprietate .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Din actele și lucrările de la dosar, precum și ale dosarului civil nr._ al Judecătoriei Turda, acvirat la prezentul dosar, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei cereri, in baza art. 137 alin 1 Cod proc. Civ.se rețin următoarele:
Conform titlului de proprietate nr. 149/ 4 ianuarie 2006 în favoarea Primăriei S. s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafața totală de 699 ha și 6300 mp, teren cu vegetație
forestieră situat pe teritoriul localităților S., Vlaha, Finișel localități arondate comunei S. .
La baza eliberării acestui act de proprietate se regăsesc cererea nr. 11805/ 3 aprilie 1998 ( cerere formulată în baza Legii nr.169/1997 ) prin care Consiliul Local al comunei S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, păduri zăvoaie, tufărișuri, fânețe, păduri împădurite ce au aparținut comunei S. in suprafață de 1663,0228 ha și 73,94 ha conform extraselor CF și mențiunilor din registrul agricol . Aceasta cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a fost validată prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr. 246/30 octombrie 2003 anexa 56, poziția 1 pentru suprafața de 1270,2 ha emițându-se și procesul verbal de punere în posesie nr. 5257/25 noiembrie 2005 pentru suprafața de 699,63 ha .
În ce o privește pe reclamantă, aceasta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub numărul 10826/30 noiembrie 2005 la Primăria comunei S. ( cerere formulată în baza Legii nr. 247/2005) prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra tuturor imobilelor din proprietatea ascendenților săi, proprietate de pe raza comunei
conform mențiunilor din CF 86, 78 si 174 Vlaha, dar și proprietatea înscrisă în CF 86 Vlaha de sub A 12, top 302/1/9/1 situată în locul numit "
Verofeny"; de 28 ha si 4700 mp, proprietate preluată din proprietatea tabulară a defunctului Josika Stefan, bunicul matern ( decedat la Blaj la data de 24 februarie 1972 ), notată la pozițiile B 30 .
Rezultă apoi din înscrisurile depuse în probațiune că mama reclamantei, numita Josika Annemarie nu a acceptat succesiunea după defunctul său părinte Josika Stefan - declarația de neacceptare a succesiunii autentificată de BNP Corpadea C. R. -Vacla C. sub nr. 4474/ 9 septembrie 2005, astfel că în calitate de moștenitoare legală reclamanta, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată a fost repusă în termenul de acceptare a succesiunii antecesorului său, conform art. 13 Legii nr. 18/1991.
Din cele expuse mai sus rezultă că atât delimitarea terenului cât și punerea în posesie pe seama pârâtei C. S. s-au realizat anterior formulării cererii de retrocedare de către reclamantă, procesul verbal de punere în posesie fiind întocmit la data de 25 noiembrie 2005, doar titlul de proprietate ca înscris, act final al procedurii de stabilire a dreptului de proprietate fiind eliberat la data de 4 ianuarie 2006, deci după înregistrarea cererii de retrocedare formulată de către reclamantă.
Totodată, potrivit certificatului constatator nr. C /812 din 5 martie 2010 eliberat de Consulatul general al României Bonn ( f. 93 dosar) rezultă că reclamanta, în baza art. 20 alin 2 Legea nr.21/1991 a dobândit cetățenia română începând cu data de 5 martie 2010.
În speță se pune în discuție aprecierea cu privire la restabilirea dreptului de proprietate și nu a unei dezbateri succesorale deoarece la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, calitatea de proprietar actual al bunului antecesorul reclamantei nu o deținea .
Potrivit art. 48 Legii nr. 18/1991 republicată pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren agricole sau terenuri cu vegetație forestieră care le-au aparținut în proprietate numai cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română ; acest text legal a constituit obiect al excepției de neconstituționalitate, instanța constituțională reținând prin
deciziile pronunțate faptul că dispozițiile Legii nr.18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României, instituind totodată categoriile de persoane îndreptățite a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv cetățenii români cu domiciliul în străinătate și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite constituie opțiunea legiuitorului în acord cu politica economică a statului în această materie și cu finalitatea reparatorie a legii asupra terenurilor .
Sunt astfel îndreptățiți să formuleze cerere de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate cetățenii români cu domiciliul în țară, cetățenii romani cu domiciliul în străinătate și foștii cetățeni romani care și-au redobândit cetățenia română.
per a contrario, nu "pot face cerere", adică nu au îndreptățirea de a formula cereri de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate cetățenii străini - indiferent că au domiciliul în România ori în străinătate, ori foștii cetățeni români care au renunțat la cetățenia română ori au pierdut-o.
Așadar, legea condiționează îndreptățirea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de existența cetățeniei romane, cerința ce trebuie întrunită la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Acest lucru rezultă din modul de formulare a art. 48 din Legea 18/1991, prevedere legală ce se referă la posibilitatea de a face cerere, la îndreptățirea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și în consecință de a beneficia de dispozițiile Legii 18/1991, și nu la posibilitatea concretă de a i se analiza pe fond temeinicia pretențiilor; în lipsa îndeplinirii cerinței cetățeniei române este irelevantă suprafața adusă în cooperative de autorul acestei persoane, amplasamentul terenului solicitat, existența actelor doveditoare a proprietății, caracterul liber al vechiului amplasament, etc., soluția fiind respingerea cererii pentru neîndeplinirea unei condiții implicite, obligatorii - respectiv aceea a cetățeniei române la momentul formulării cererii de reconstituire.
Nici foștii cetățeni români care nu și-au redobândit cetățenia română până la momentul formulării cererii de reconstituire și nici viitorii cetățeni români care, la momentul formulării cererii nu aveau cetățenia română, nu se pot prevala de dispozițiile Legii 18/1991.
Legea nu a prevăzut nici o excepție de la această regulă, cum a prevăzut, de exemplu, pentru situația în care ulterior formulării cererii și până la momentul soluționării acesteia s-au găsit suprafețe suplimentare de teren ce puteau fi solicitate spre reconstituire.
Din moment ce legiuitorul nu a prevăzut nici o excepție de la această regulă a necesității existentei cetățeniei române la momentul formulării cererii de reconstituire, este cert că apare ca indiferentă dobândirea ulterioară formulării cererii de reconstituire a cetățeniei române.
Apărarea astfel invocată de partea pârâtă, C. S., învederarea că reclamanta nu îndeplinește calitatea de cetățean român și deci, calitatea necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate presupune incidența excepției lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea cererii de chemare în judecată de față, a cererii de anulare titlu de
proprietate emis pe numele pârâtei C. S. ( excepții care au și fost puse în discuția contradictorie a părților litigante, excepția inadmisibilității menționată de partea pârâtă prin notele scrise depuse ulterior acordării cuvântului în dezbateri, neformând obiect de discuție contradictorie între părțile litigante și deci, nici obiect al judecății, al analizării și pronunțării de către instanța de judecată).
Soluția de admitere a celor două excepții se va aprecia incidentă în cauză întrucât deși, reclamanta și-a dovedit calitatea de moștenitor a defunctului Josika I., în scopul reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au aparținut acestui defunct era necesară îndeplinirea și a unei cerințe speciale în persoana titularului cererii de reconstituire a dreptului de proprietate - reclamanta, cerința cetățeniei române pe seama acesteia.
Deși părțile pârâte, reprezentate legal în cauză, au solicitat cheltuieli de judecată, în lipsa dovedirii întinderii, cuantumului acestor cheltuieli ,pretenția s-a dovedit neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 4872/_ a Judecătoriei Turda, a formulat recurs reclamanta B. Sofia născută (Z. ), solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii excepțiilor lipsei calității procesuale active și lipsei de interes în promovarea cererii introductive de instanță, admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:
În fapt, a arătat că prin excepțiile invocate se tinde a se aduce atingere drepturilor consfințite prin art. 21 din Constituția României, care asigură accesul liber la justiție, anume statuează că :
Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime (ceea ce s-a întâmplat deoarece față de propunerea nefondată de invalidare a cererii subsemnatei depuse la Legea nr. 247/2005 la Primăria S., C. J. C. a emis Hotărârea atacată fără o motivare proprie, iar la art. 3 s-a precizat că "împotriva prezentei hotărâri persoanele nemulțumite pot formula plângere la Judecătoria Turda în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia",
Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept (deci nici L. nr. 18/1991, nici o altă lege, chiar dacă ar avea alte prevederi decât cele actuale permisive);
Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil (prevedere care s-ar încălca prin admiterea excepției flagrant nefondate).
A mai învederat că se bucură de principiul egalității în drepturi statuat de art. 16 din Constituție, conform căreia (1) cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări (adică ca cetățean român este egal în fața legii și a instanței cu toți ceilalți cetățeni sau alte persoane care în temeiul art. III din Legii nr. 169/1997 pot formula cereri privind constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate considerat ca fiind emis în mod nelegal) și (2) nimeni nu este mai presus de lege (nici C. S. să invoce abuziv excepția lipsei calității procesuale active a sa și lipsa de interes în promovarea acțiunii când terenul asupra căruia în mod absolut nepermis de legile în vigoare intimatei i s-a constituit un drept de proprietate figurează ca fiind proprietatea tabulară a antecesorilor, nefiind afectat de expropriere până după_, solicitat a fi retrocedat subsemnatei).
Cu privire la motivarea excepției lipsei calității procesuale active invocate arată că în conformitate cu prevederile constituționale, a tratatelor internaționale și a legislației naționale este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după antecesorul deposedat.
Privind strict textul legii nu există nici un impediment, astfel admiterea excepției și pronunțarea unei hotărâri în aceste condiții încalcă Constituția, tratate internaționale privind drepturile omului, legislația specială în domeniu,
legislația împotriva discriminării între cetățenii români și legislația împotriva discriminării a Uniunii Europene;
De asemenea, a mai arătat că se încalcă flagrant legislația internă, deoarece creează interdicții acolo unde legea nu interzice. Se produce o discriminare nelegală între ea și alte persoane care au depus cereri la Legea nr. nr. 247/2005. Arată că deposedarea de bunurile deținute sub nume de proprietar, ca cetățeni români a antecesorilor lor s-a înfăptuit prin exproprierile neconstituționale, nelegale și abuzive din perioada comunistă, lucru arhicunoscut.
Toți cei "expropriați" au fost cetățeni români, deoarece până în 1948 constituțiile României interziceau ca alți cetățeni decât cei români să dețină proprietăți imobiliare în România, (ex. art. 18 Constituția României din 1923). Astfel a fost cetățean român și bunicul recurentei, numitul Josika Ștefan.
Art. 48 din Legea nr. 18/1991 specifică că pot depune cereri de retrocedare acele persoane care au cetățenia română pentru terenurile care le- au aparținut. Din moment ce proprietarul terenurilor bunicul său Josika Ștefan, decedat cu mult înainte de apariția legilor fondului funciar, nu putea să depună cerere de retrocedare.
Se specifică prin legile fondului funciar faptul că depunerea cererii reprezintă acceptarea expresă a moștenirii legale după autorul deposedat. Subsemnata am depus cerere la primăria S. . Art. 13 din Legea nr. 18/1991 permite și descendenților proprietarilor deposedați să depună cereri, fără a impune obligativitatea ca aceștia să fie cetățeni români. Această prevedere legală este corelată cu prevederile constituționale și cu obligațiile asumate de România prin tratate internaționale. Astfel în temeiul art. 44 al. 2, teză din Constituția României cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor_ prin moștenire legală. Cu atât mai mult poate dobândi recurenta proprietăți în România, atât prin vânzare - cumpărare, cât și prin moștenire, fiind cetățean român.
Oricum prin cererea depusă la Primăria S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri scoase din circuitul civil și care urmează să reintre în acest circuit doar după emiterea unui titlu de proprietate. Astfel înainte de punerea în posesie în baza art. 11 al.
8 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 poate completa documentația aflată la C. LS, ceea ce s-a și întâmplat, atât cu privire la copii de cărți funciare, cât și prin expertiză de identificare amplasament și certificat de naștere cu CNP (actele comunicate intimatei și Comisiei locale din cadrul intimatei inclusiv pe durata prezentei cauze dar și cu ocazia judecării cauzei cu dos. nr._ a Judecătoriei Turda).
Instanța de fond, cu ocazia pronunțării hotărârii atacate în mod nelegal nu a analizat cele deduse judecății în prisma următoarelor acte normative părți integrante din sistemul legislativ român, având prioritate față de orice alte legi generale sau speciale:
Art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, pentru că, cităm: "1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât și în asociație cu alții. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa",
Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată prin Legea nr. 30/1994 (Dreptul la un proces echitabil 1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.)
Articolul 1 din Protocolul nr. 1/1952 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de Legea nr. 30/1994,Convenția europeană asupra cetățeniei din_, ratificat prin Legea nr. 396/2002), care interzice discriminarea cetățenilor europeni pe orice motive;
Art. 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale: "Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație"), Convenție amintită și întărită încă o dată prin Legea nr. 13/_ pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 107 din_, intrat in vigoare la data de 15 februarie 2008,
Art. 1. din Legea nr. 247/2005, respectiv art. 1 din Titlul nr. VI. " Persoanelor fizice si persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplica si în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole si silvice." - prin textul legal nefiind condiționată analizarea cererii depuse sau dreptul la reconstituire de nici o altă împrejurare.
Cu privire la excepția lipsei de interes în promovarea cererii privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate atacat, arată că potrivit art. III art. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea putea fi invocată de recurentă deoarece a justificat un interes legitim. A solicitat constatarea nulității absolute a actului de reconstituire în favoarea altei persoane, anume Comunei S. (pe titlul de proprietate fiind trecut Primăria S. ) asupra vechilor amplasamente ale bunicului subsemnatei pe care le-am solicitat, în termen legal (în condițiile în care nu s-a emis titlul de proprietate), libere la data solicitării (anume neintrat în circuitul civil, neatribuit legal nimănui, nimeni neavând titlu de proprietate).
A solicitat a se observa că nici pârâta - intimată, nici instanța de judecată nu au contestat calitatea de moștenitoare a petentei după autor, calitatea de proprietar al ascendentului recurentei.
În drept, s-a invocat, art. 299, art. 304 al. 4 și 7, art. 3041C. pr. civ.
Prin întâmpinare, intimata C. LS prin primar a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat de către recurenta-reclamantă
B. Z., și menținerea Sentinței civile nr. 4872/_ pronunțata de către Judecătoria Turda.
Arată că prin invocarea de către intimată a excepțiilor lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantei in promovarea prezentei acțiuni nu se aduce nicidecum atingere dreptului aparat de art. 21 din Constituția României privind accesul liber la justiție.
Ca recurenta-reclamanta are acces liber la justiție stă mărturie însăși existenta pe rolul instanțelor a prezentului litigiu, insa, firește, accesul la justiție nu garantează si nu justifica si admiterea unei acțiuni care se dovedește a nu îndeplini unele dintre condițiile esențiale de exercitare a acțiunii civile, în speță lipsa calității procesuale active si lipsa interesului.
Intr-adevăr, recurenta are posibilitatea, la fel ca orice alta persoana, să ceara anularea unui titlu de proprietate, ceea ce de altfel a si făcut prin formularea prezentei cereri de chemare în judecată, însă pentru a se și admite o astfel de cerere, ea trebuie să-și probeze calitatea procesuală și interesul în formularea acțiunii, ceea ce, în speța, nu a reușit sa facă, întrucât nu avea
calitatea de cetățean roman la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, fapt, de altfel, necontestat.
Potrivit art8 coroborat cu art.48 din Legea nr.18/1991 sunt astfel îndreptățiți sa formuleze cerere de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate cetățenii romani cu domiciliul în țară, cetățenii români cu domiciliul în străinătate și foștii cetățeni romani care si-au redobândit cetățenia romana.
Per a contrario, nu "pot face cerere", adică nu au îndreptățirea de a formula cereri de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate cetățenii străini - indiferent ca au domiciliul in România ori in străinătate, ori foștii cetățeni romani care au renunțat la cetățenia romana ori au pierdut-o.
Este cert faptul ca legea condiționează îndreptățirea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de existenta cetățeniei romane.
In lipsa cetățeniei romane a petentului este irelevanta suprafața adusa in cooperativa de autorul acestei persoane, amplasamentul terenului solicitat, existenta actelor doveditoare a proprietății, caracterul liber al vechiului amplasament etc, soluția fiind aceeași: respingerea cererii pentru neîndeplinirea unei condiții sine qua non - a cetățeniei romane la momentul formulării cererii de reconstituire.
Eliberarea unui titlu de proprietate în favoarea unei persoane care nu avea cetățenia română la momentul formulării cererii de reconstituire este lovită de nulitate absolută, ținând cont de scopul edictării art. 48 din Legea 18/1991: ocrotirea unui interes public, iar nu a unor interese individuale. Nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare, ratificare, îndeplinirea ulterioara a condiției prevăzute sub sancțiunea nulității absolute etc. astfel încât dobândirea ulterioara a acestei cetățenii este irelevanta in lipsa unui text de lege care sa reglementeze o excepție de la art.48 din Legea 18/1991.
Dispozițiile art.49 din Legea 18/1991 care instituie condiția deținerii cetățeniei romane de către titularul cererii de reconstituire la momentul formulării acestei cereri au format obiectul a numeroase excepții de neconstituționalitate ce au fost respinse de Curtea Constituțională (a se vedea in acest sens Decizia 1529/2011, Decizia 59/ 2011, Decizia 879/2010 etc.)
De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost sesizata in repetate rânduri cu plângeri formulate împotriva refuzului autorităților interne de a reconstitui dreptul de proprietate pe motivul lipsei cetățeniei romane.
La data de 12 iunie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o decizie de inadmisibilitate în cauza Morariu și 58 alții (cererea nr. 32247/08). In toate cele 59 de cereri conexe, reclamanții au invocat articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și articolul 14 din Convenție pentru a se plânge de refuzul autorităților interne de a le reconstitui dreptul de proprietate în temeiul Legii 18/1991, pe motiv că nu aveau naționalitate română, ceea ce reprezintă, în opinia lor, o încălcare a dreptului de proprietate și o discriminare tară justificare obiectivă.
Așa cum retine si prima instanța in motivarea hotărârii pronunțate, Legea 18/1991 reglementează condițiile in care operează retrocedarea, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, ceea ce constituie opțiunea legiuitorului in acord cu politica economica a statului in aceasta materie si cu finalitatea reparatorie a legii asupra terenurilor^ opțiune a cărei constituționalitate s-a constatat, iar formularea altor obiecții cu privire la constituționalitatea prevederilor care reglementează categoriile de persoane îndreptățite nu-si mai au rostul.
Astfel, contrar susținerilor formulate de către recurenta, admiterea de către prima instanța a excepțiilor lipsei calității procesuale active si a lipsei de interes a reclamantei in formularea cererii de chemare in judecata, pentru motivele arătate, nu încalcă Constituția României, tratate internaționale, legislația interna si nici nu produce vreo discriminare intre reclamanta si alte persoane care au formulat cereri la Legea 247/2005.
Simpla enumerate de către recurenta a unor categorii de acte normative a căror prevederi pretinde ca ar fi fost încălcate de către prima instanța prin admiterea excepțiilor invocate de către subscrisa nu este de natura sa convingă instanța de recurs, atâta timp cat nu se raportează la articole concrete a căror prevederi sa fi fost încălcate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că acesta este nefondat.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor art.21 din Constituție tribunalul apreciază că acest motiv este neîntemeiat întrucât accesul liber la justiție presupune posibilitatea de a te adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime. Reclamantei i-a fost respectat acest drept prin faptul că a avut posibilitatea de a se adresa justiției, i s-a analizat dreptul dedus judecății.
A. ul la justiție nu presupune însă și obligativitatea instanțelor de a-i acorda câștig de cauză în orice situație, ci doar condiționat de respectarea dispozițiilor legale incidente dreptului sau interesului dedus judecății.
În condițiile în care reclamanta și-a exercitat dreptul de a se adresa justiției iar cererea sa a fost analizată nu se poate reține susținerea acesteia potrivit căreia i s-a îngrădit exercițiul acestui drept. Dreptul la un proces echitabil presupune că părții trebuie să-i fie respectat dreptul de a formula cereri în probațiune, de a se discuta în contradictoriu orice probă pusă în discuție și de a i se analiza cererea de către un tribunal imparțial. Aceste drepturi i-au fost respectate, ca de altfel și dreptul de soluționare a cauzei într- un termen rezonabil. Din motivarea recursului nu reiese în ce constă încălcarea dreptului la un proces echitabil. Sub aspectul termenului rezonabil, tribunalul reține că prezenta cauză a fost înregistrată la 28 septembrie 2011 și a fost soluționată irevocabil la_ . Astfel procesul nu a avut o durată excesivă în cele două grade de jurisdicție, dimpotrivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, în mod legal prima instanță a apreciat că această calitate lipsește reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.2 din lege de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție... precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. Articolul 13 alin.2 prevede că moștenitorii sunt repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea pe care o fac comisie.
În fine, art.48 din Legea nr.18/1991 prevede că cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră... în termenul și procedura prevăzută de art.9 alin.3-9.
Prin urmare, contrar interpretării date de recurentă, art.8 și 13 trebuie coroborat cu art.48, în sensul ce cei care fac cererea în calitate de foști proprietari sau moștenitori ai acestora trebuie să aibă cetățenie română la momentul formulării cererii. În cauză, așa cum corect a reținut prima instanță nu suntem într-o procedură de dezbatere a masei succesorale pentru a fi incidente dispozițiile art. 44 alin.2 din Constituție, ci în procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii nr.18/1991.
Prin urmare, în condițiile în care Legea nr18/1991 prevede expres categoriile de cetățeni cărora li se reconstituie dreptul de proprietate, iar cetățenii străini nu fac parte din acest categorie, orice dezbatere pe această chestiune este contrară dispozițiilor legale.
Prin solicitarea de dovedire a cetățeniei române la momentul formulării cererii de reconstituire, reclamantei i s-a pretins doar dovedirea îndeplinirii condițiilor de persoană îndreptățită la reconstituire,nu cerințe suplimentare neprevăzute de lege. Cerința condiției cetățeniei trebuie îndeplinită la momentul depunerii cererii și nu ulterior. Dispozițiile art.11 alin.8 din HG nr.890/2005 se referă la o situație de excepție a completării cererii de reconstituire, excepție care este de strictă interpretare și aplicare și nu poate fi extinsă și la alte situații.
De altfel, așa cum a motivat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului soluția pronunțată în cauza Morariu si 58 alții, cauză în care reclamanții, la fel ca și recurenta din prezenta speța, au invocat faptul ca, având calitate de moștenitori ai foștilor proprietari, li s-ar aplica art. 44 alin. 2 din Constituție, Legea nr. 18 este o lege speciala care exclude cetățenii străini de la reconstituirea dreptului de proprietate.
Contrar susținerilor recurentei, faptul că Legea 18/1991 nu se aplica si cetățenilor străini, nu reprezintă o discriminare a acestora, ci pur si simplu, este o lege speciala aplicabila doar unor anumite categorii de persoane, in care reclamanta nu se încadrează, din pricina faptului ca nu a avut cetățenia romana la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Dispozițiile art.1 din Protocolul 1 adițional la CEDO și art.17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului nu sunt incidente în cauză întrucât reclamanta nu are un drept de proprietate, nici măcar o speranță legitimă de a dobândi acest drept. În ceea ce privește dispozițiile art.6 și 14 din CEDO, sunt de reținut aceleași considerente avute în vedere cu privire la motivul de recurs
prin care s-a invocat încălcarea dreptului de acces la justiție și egalității în fața legii.
În condițiile în care reclamanta nu are calitate procesuală, acesta nu justifică nici interes în a solicita anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei. Anularea titlului pârâtei nu produce nici un avantaj material direct,personal și legitim în patrimoniul acesteia. Chiar dacă orice persoană poate cerere constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate, formularea cererii este condiționată de existența interesului, ca o condiție de exercitare a acțiunii civile.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, că hotărârea atacată este motivată, iar motivele nu sunt străine de natura pricinii, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 raportat la art. 304 pct.4,7, 9 și art.304 1Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. Z. împotriva Sentinței civile nr. 4872/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, D. T. | Judecător, Ana-SS | Judecător, E. L. |
Grefier, E. C. |
Red. S.S. /DACT. C.E.
2 expl./_
Judecător de fond:C. C.
| ← Decizia civilă nr. 532/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 70/2013. Fond funciar → |
|---|
