Decizia civilă nr. 1231/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1231
Ședința publică din data de 20 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul L. D. T. cu domiciliul procesual ales la SA Crihan, Chende, Tărău și Balog în Z., str. Tudor Vladimirescu, nr. 12, bl. D 53, sc. A, ap. 1, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 2647/_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apărătorul recurentului, avocat Tărău Cristian, justificat cu împuternicire avocațială, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata pârâtă S. G. R. A. -R. S. a depus la dosar întâmpinare, iar recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură
civilă, instanța constată că este competentă în soluționarea prezentei cereri, cu care a fost legal învestită.
Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantului recurentului, care nu solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul acesteia.
Având cuvântul în susținerea recursului declarat, reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii în parte, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și obligării asigurătorului la plata către reclamant a sumei de
42.452 lei cu titlu de despăgubiri cu dobânda legală aferentă, în loc de 38.208, cât a acordat prima instanță.
Instanța a redus suma acordată cu titlu de despăgubiri cu 10 %, pentru că ar fi prevăzut o oarecare franșiză.
Asiguratul nu știa de această franșiză pentru că nu a semnat și nu i s-a comunicat vreodată existența unei astfel de franșize.
În 21 septembrie 2012 recurentul a semnat o reînnoire de poliță casco, anterior fusese asigurat și între 2010 - 2012 și nu a avut daune, iar la fila 27 se află această declarație semnată de recurent și de asigurător, de reînnoire asigurare fără
daune. La fila 28 din dosarul de fond se află polița casco, semnată de societatea de asigurări și de către recurent.
Mai există două anexe, care par anexe de sine stătătoare, care nu sunt semnate de asigurător și nici de către recurent, una dintre acestea este semnată de broker-ul de asigurare, iar una nu este semnată de nimeni, și nu fac parte din condițiile generale de asigurare.
Recurentul a fost surprins de existența acestei franșize pentru daună totală câtă vreme el știa de existența unei franșize de 10% doar în caz de furt sau daună totală externă.
Când i s-a reînnoit polița în 21 septembrie 2012, recurentul nu avea de unde să știe dacă cumva asigurătorul a introdus pe parcursul derulării anilor de politică contractuală acest procent.
Aceste clauze pot fi tipărite oricând de societatea de asigurare dar nu le pot fi opozabile, de acea apreciază că acea reducere de 10% este nejustificată.
Solicită cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru. Instanța, socotindu-se lămurită, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 2647/9 octombrie 2013 Judecătoria Zalău a admis în parte cererea reclamantului L. D. T. în contradictoriu cu pârâta SC G. R.
A. - R. SA și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 38.208 lei, reprezentând despăgubiri conform poliței casco nr. 1. /_, precum și dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
De asemenea, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.240 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că în data de_, autoturismul reclamantului cu nr. de înmatriculare_, a fost implicat într-un eveniment rutier rezultând dauna totală a acestuia. Modul de producere a daunei nu a fost contestat de către pârâtă.
La data producerii accidentului, autovehiculul_ era asigurat Casco la societatea pârâtă G. R. A. - R. SA, cu care a încheiat polița de asigurare tip casco pentru autovehicule nr. 1. /_, cu valabilitate_ -_ .
Prin adresa nr. 12.517/_, pârâta a comunicat reclamantei faptul că despăgubirea netă ce urmează a se plăti reclamantului este de 17.006,82 lei, sumă ce a rezultat în urma scăderii din valoarea autoturismului de 56.421 lei, a ratelor restante de 6809 lei, a valorii pieselor neavariate de 20.875 lei și a sumei de 8.175,58 lei, reprezentând procent neacoperit.
Anterior promovării cererii, reclamantul a formulat cerere de asigurare a dovezilor înregistrată pe rolul instanței de fond cu nr._, sens în care a fost încuviințată efectuarea unei expertize de evaluare.
Conform expertizei tehnice efectuate de expert Ș. an V., valoarea de piață a epavei autoturismului marca Audi cu nr. de înmatriculare_ a fost stabilită la
7.160 lei.
Potrivit clauzelor contractuale speciale înscrise în polița casco nr. 1.
/_, suma asigurată este de 56.421 lei; pentru daună totală a autovehiculului asigurat se aplică franșiza procentuală de 10% din valoarea daunei lichidabile. De asemenea, în condițiile generale de asigurare se prevede că în cazul producerii evenimentului asigurat care provoacă daună totală, valoarea indemnizației se va diminua cu valoarea epavei și cu contravaloarea primelor datorate până la sfârșitul perioadei de asigurare.
Prin raportare la dispozițiile contractuale asumate de către părți rezultă că valoarea despăgubirii ce trebuie plătită de către societatea pârâtă reclamantului, în temeiul poliței casco nr. 1. /_ este de 38.208 lei, rezultată prin scăderea din valoarea autoturismului de 56.421 lei, a ratelor restante de 6809 lei, a franșizei de 4.245 lei și a valorii epavei de 7.160 lei.
Valoarea franșizei a fost calculată prin raportare la dauna lichidabilă (despăgubire), respectiv 10% din suma de 42.452 lei (rezultată prin scăderea din valoarea autoturismului de 56.421 lei, a ratelor restante de 6809 lei și a valorii epavei de 7.160 lei).
În concluzie, instanța a apreciat că obligația principală a societății pârâte, de a plăti reclamantului asigurat despăgubiri în temeiul contractului de asigurare încheiat subzistă. Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 24 si 27 din Legea 136/1995 si art. 696-970 Cod civil, pârâta a fost obligată la executarea contractului de asigurare încheiat cu reclamanta, adică la plata sumei de 38.208 lei, reprezentând despăgubiri conform poliței casco nr. 1. /_ .
De asemenea, în baza art. 1.489 Cod civil, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a dobânzii legale de la data cererii de chemare în judecata, respectiv_, până la data plății efective.
În final, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, obligând pârâta la plata sumei de 5.240 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, constând în contravaloarea taxelor judiciare în cuantum de 2.440 lei, onorariu expert în cuantum de 800 lei (ce nu a fost solicitat în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Z. ) și onorariu avocat în cuantum de 2.000 lei.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs reclamantul L. D.
T., solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii în totalitate și obligării pârâtei la plata sumei de 42.452 lei despăgubiri, cu dobânda legală aferentă de la data introducerii acțiunii și până la data plății, în loc de 38.208 lei cât s-a admis, cu cheltuieli de judecată.
În motivul de recurs invocat, reclamantul arată că prima instanță a admis în parte acțiunea pentru plata sumei de 38208 lei, scăzând din suma totală de 56.421 lei sumele de 6809 lei - rate casco restante, 7160 - valoarea epavei și 4245 lei - franșiza procentuală, precizând că primele două sume au fost stabilite corect, iar cea de-a treia sumă a fost stabilită pe baza înscrisurilor de la filele 8-10 din dosar, care însă nu au fost semnate de reclamant. Se mai arată că singura franșiză contractată în cunoștință de cauză de reclamant a fost cea de 10% din suma asigurată în caz de daună totală, ca urmare a unui furt sau tâlhării, și nu ca urmare a unei avarii rezultate din accident.
Recursul reclamantului L. D. T. nu este întemeiat.
Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâta la plata sumei de 38.208 lei despăgubiri, rezultată prin scăderea din valoarea autoturismului de 56.421 lei a ratelor restante de 6809 lei, a franșizei de 4245 lei și a valorii epavei de 7160 lei.
Reclamantul arată că primele două sume scăzute din suma asigurată au fost stabilite în mod corect de către instanță, conform clauzelor contractuale, mai puțin cu franșiza procentuală în cuantum de 10% din valoarea daunei lichidabile, cu motivarea că aceasta a fost stabilită pe baza înscrisurilor de la filele 8-10 din dosar, care însă nu au fost semnate de către reclamant și nu fac parte din polița de asigurare.
În cazul în speță, prima instanță a reținut în mod corect că se aplică 10% franșiză din valoarea daunei lichidabile, temeiul legal fiind Contractul de asigurare CASCO nr. 1. /_ .
Astfel, în primul paragraf al poliței de asigurare CASCO pentru autovehicule, se precizează că: "În baza contractului de asigurare încheiat, asiguratul se obligă să plătească despăgubirea până la nivelul sumelor prevăzute în poliță (…)";, potrivit prevederilor Condițiilor Generale de A. a Condițiilor Particulare și a Actelor Adiționale anexate poliței și fac parte integrantă din contractul de asigurare.
Prin semnarea poliței de asigurare, asiguratul declară că a luat cunoștință de cuprinsul contractului de asigurare, este de acord cu conținutul acestuia și l-a primit (f. 8 - dosar fond).
De asemenea, în anexa care este parte integrantă a poliței de asigurare se prevede că "Pentru dauna totală a autoturismului asigurat se aplică franșiza procentuală de 10% din valoarea daunei lichidabile"; (f. 60 - dosar fond).
Rezultă deci din cele arătate că reclamantul recurent avea cunoștință de procentul de 10% franșiză din valoarea daunei lichidabile.
În acest sens, există contractul de asigurare CASCO nr. 1., cu cele două anexe care sunt părți componente din contract, care au fost semnate și însușite de reclamant (f. 59-63 - dosar fond).
Așa încât, nu mai poate invoca nesemnarea acestuia, cum susține reclamantul în motivul de recurs.
Prin urmare, în mod justificat, prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâta la plata sumei de 38.208 lei despăgubiri, cu dobânda legală aferentă.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantul L. D. T., împotriva sentinței civile nr. 2647 din_ a Judecătoriei Z. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L. D. T., împotriva sentinței civile nr. 2647 din_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 decembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. | L. | -M. |
Red.D.G./_ /Dact.M.L.M./_ /ex.2
Jud. fond: E. R. U. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 4131/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 857/2013. Pretenții → |
|---|
