Decizia civilă nr. 126/2013. Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._ Operator date nr. 2516

DECIZIA CIVILĂ Nr. 126/2013

Ședința publică de la 12 Februarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE: D. I.

Judecător: R. M. P. Judecător: G. D.

Grefier: M. J. D.

S-a luat in examinare contestația in anulare formulată de contestatoarea C. de A. S. SA, C., Sucursala Z., cu sediul in Z., b.dul Mihai V. l, nr. 23/A, jud. S., impotriva deciziei civile nr. 718 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, in dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut in ședință publică se prezintă reprezentantul contestatoarei, c.j. Bologa Dorel și reprezentantul intimatului pârât c.j. Fechete Dorel, cu delegație depusă la dosarul cauzei fila 25.

Procedura de citare este legal indeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța in temeiul art. 167 Cod procedură civilă incuviințează inscrisurile existente la dosarul cauzei și in conformitate cu prevederile art. 150 Cod procedură civilă acordă cuvântul in dezbateri.

Având cuvântul asupra contestației la executare, reprezentantul contestatoarei solicită instanței admiterea cererii formulate, intrucat arată acesta decizia pronunțată de Tribunalul Sălaj a fost dată cu incălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, instanța de control judiciar apreciind in mod eronat că pârâta are dreptul la control și sancționare, extinzând astfel abuziv competent unui organ de stat de control. Pentru aceste motive și pentru cele arătate in contestația la executare, reprezentantul contestatoarei solicit instanței admiterea cererii formulate.

Reprezentantul pârâtei intimate, c.j. Fechete Dorel, solicit instanței respingerea contestației in anulare ca nelegală și nefondată și menținerea deciziei civile nr. 718 din_ ca fiind temeinică.

Contestatoarea, prin procesul verbal de contravenție incheiat, a fost sancționată pentru incălcarea prevederilor art. 8 din Legea 363/2007, fiind sancționată cu avertisment, propunându-se și măsura prevăzută de art. 13 alin. 1 lit. a, din legea menționată, ’’incetarea practicilor comerciale incorecte pe care le practică operatorul economic in relațiile cu consumatorii.

Competențele pârâtei sunt acelea de a proteja consumatorii impotriva nerespectării de către operatorii economici a condițiilor prescrise și declarate sau a clauzelor prevăzute in contracte, activitatea sa fiind nu numai de control ci și de prevenție. Reprezentantul pârâtei apreciază că procesul verbal este incheiat cu respectarea temeiniciei și legalității, precum și cu respectarea legii aplicabile, atât la data cercetării reclamanțiilor formulate de consumatori cât și la momentul incheierii actului. Gradul de pericol este bine definit de către legiuitor, vizând practivile comerciale incorecte ale comercianților in relația cu consumatorii.

Pentru aceste considerente și pentru cele arătate in intâmpinarea depusă la dosarul cauzei, reprezentantul pârâtei solicit instanței respingerea contestației in anulare și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.

Instanța reține cauza in pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra contestației în anulare:

Prin contestația înregistrată la data de 4 decembrie 2012 S. C. de A. S.

  1. C. - Sucursala Z. a solicitat admiterea contestației și anularea Deciziei civile nr.718/18 septembrie 2012, prin care s-a admis recursul C. ui J. pentru P. C. S. și s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta S. C. de A. S. SA C. .

    În motivarea contestației se arată, în primul rând că societatea petentă a formulat contestație în anulare împotriva Sentinței civile nr.687, înainte ca instanța de judecată să se sesizeze din oficiu, privind eroarea materială din decizia civilă nr.718/_ pronunțată în dosar nr._ fapt ce a determinat petenta să formuleze din nou contestație în anulare împotriva sentinței civile nr.718/_ iar hotărârea Tribunalului S. a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența prin:

    1. - supunerea unui operator al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare la competența de control al organelor de protecția consumatorilor, deși operatorul în cauză furnizează pe baza unei legi speciale, ceea ce îl exclude de la competența organului de control care a aplicat sancțiunea administrativă;

    2. - implicarea autorităților publice locale pentru luarea de măsuri și efectuarea de cheltuieli în favoarea proprietății private asupra părților indivize comune din condominii private;

    3. - obligarea operatorului serviciului de alimentare cu apă și de canalizare să administreze părțile indivize comune dintr-un condominiu privat;

      Se mai arată cu privire la pct.1 că serviciile comunitare de utilități publice sunt:

      1. alimentarea cu apă;

      2. canalizarea și epurarea apelor uzate;

      3. colectarea, canalizarea și evacuarea apelor uzate;

      4. producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat;

      5. salubrizarea localităților;

      6. iluminatul public;

      7. administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ - teritoriale, precum și altele asemenea;

      8. transportul public local;

iar Codul consumului aprobat prin Legea nr.296/2004 prevede că acest cod nu se aplică serviciilor reglementate prin legi speciale însă tribunalul consideră că intimatul are dreptul că controleze și să acționeze.

De asemenea, tribunalul a extins nelegal competența autorităților publice locale care trebuie aplicate, chiar și în ceea ce privește costurile precum și în repartizarea pe apartamente a cheltuielilor cu consumul de apă, inclusiv a diferențelor de consum, făcându-l și administrator al condominiului pe furnizorul de apă, stabilind astfel, prin decizia contestată, încă o competență nelegală.

Contestația în anulare formulată de S. C. de A. SS C. - Sucursala

Z. nu este întemeiată.

Potrivit art.317 pct.2 din Codul de procedură civilă, când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

În cazul în speță așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de contravenție încheiat la data de 3 iunie 2011 de ANPC S., operatorul economic, respectiv contestatorul a fost sancționat în baza prevederilor art.8 din Legea nr.363/2007 și nicidecum după Codul Consumului aprobat prin Legea nr.296/2004 (f.18-21 dosar fond).

În acest sens în cuprinsul procesului verbal de contravenție se menționează expres art.8 din legea nr.363/2007 (f.18-19 dosar fond).

Conform art.15 din actul normativ susmenționat, se prevede că utilizarea de către comercianți a unor practici incorecte, astfel cum sunt definite la cap. II, este interzisă, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la

50.000 lei.

Nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul sau decizia prev. la art.12 alin.1 se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei.

Contravențiile prevăzute de prezenta lege se constată la sesizarea consumatorilor, a asociațiilor, care au un interes legitim ori din oficiu, de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru P. C. .

Rezultă deci că Autoritatea Națională pentru P. C. este competentă de a proteja consumatorii împotriva nerespectării de către operatorii economici a condițiilor prescrise și declarate sau a clauzelor prevăzute în contracte și a respectării dispozițiilor prevăzute în legea nr.363/2007.

Cu alte cuvinte activitatea Autorității Naționale pentru P. C. este nu numai a unui organ de control ci și de prevenție.

Așa încât instanța de recurs a apreciat în mod corect că operatorul economic

S. C. de A. S. SA nu a depus diligențele necesare pentru clarificarea situației referitoare la aspectele semnalate de către consumatori în reclamațiile formulate și înregistrate la C.J.P.C. - S., cu privire la condițiile impuse de către

furnizorul de apă potabilă și nu a acționat cu diligența profesională în raport cu consumatorii de apă.

Se poate deci observa că încheierea procesului verbal de contravenție nr.0036116/3 iunie 2011 de către Autoritatea Națională pentru P. C. s-a făcut de către un organ competent, iar invocarea ca temei legal al art.317 pct.2 Cod procedură civilă nu este întemeiat.

Deci Decizia civilă nr.687/18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj este temeinică și legală iar contestația în anulare nu este întemeiată.

Este de reținut și faptul că contestatoarea prin decizia civilă nr.1129/18 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj a renunțat la judecarea contestației în anulare formulată împotriva aceleași decizii civile nr.687/18 septembrie 2011 a Tribunalului S. .

În consecință nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.317 pct.2 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de S.

C. de A. S. SA C. - Sucursala Z., contra Deciziei civile nr.718/18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestația in anulare formulată de contestatoarea C. de A. S. SA, C., Sucursala Z., cu sediul in Z., b.dul Mihai V. l, nr. 23/A, jud. S., impotriva deciziei civile nr. 718 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, in dosar nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată in ședință publică, azi, 12 februarie 2013.

Președinte,

Judecători,

D.

I.

R. M.

P.

G.

D.

Grefier,

M. J. D.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 126/2013. Plângere contravențională