Decizia civilă nr. 127/19. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1230/R/2013 | |
Ședința publică din data de 20 martie 2013 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: | M. -C. V. |
JUDECĂTORI: | A. -T. N. A. -A. P. |
GREFIER: | M. -L. T. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții N. R. -Ș., N.
D. și N. G. -Ș., împotriva deciziei civile nr. 127/A din 19 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în dosar nr. _
, privind și pe reclamanta R. (Ț. ) I., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților. Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei-intimate R. (Ț. ) I., avocat Moruțan Iulian- Alin, lipsă fiind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 11 și
12 martie 2013, reclamanta-intimată a depus la dosar, prin fax și prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului. La data de 15 martie 2013, s-a depus la dosar din partea pârâților- recurenți dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente recursului,
potrivit mențiunilor din citație.
Recursul este legal timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 1,50 lei timbru judiciar.
Se constată de asemenea, că în cursul dimineții, s-a depus la dosar din partea reclamantei-intimate, o cerere prin care solicită strigarea cauzei după ora 10.00, întrucât apărătorul ales nu se poate prezenta la instanță anterior acestei ore, cerere căreia de altfel instanța i-a dat curs.
Curtea, din oficiu, în temeiul prevederilor art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 din același cod, invocă inadmisibilitatea acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii recurate, recursul fiind circumscris efectiv la motive de nelegalitate, și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentantul reclamantei-intimate solicită admiterea excepției inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii recurate.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei-recurente solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, și în consecință menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate, apreciind că în mod corect instanța de apel a menținut sentința pronunțată de prima instanță, având în vedere concluziile lucrării tehnice efectuate de expertul P. V. precum și faptul că pârâtul N. G. a edificat construcția fără autorizație și fără a ține seama de limitele dintre proprietăți fixate de antecesorii părților. Solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 1300 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, sens în care depune la dosar un extras de cont din data de 19 martie 2013.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1990/2012 pronunțată la data de 19 septembrie 2012 de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta R. (fostă Ț. ) I. împotriva pârâților N. R. Ș., N. D. și N. G. Ș. și în consecință s-a dispus stabilirea liniei de metă dintre terenul înscris în CF nr. 4461 F. nr. top. 1046/1/2, proprietatea reclamantei și terenurile înscrise în CF nr. 4485 F. nr. top. 1046/1/1, în CF nr. 5371 F. nr. top. 1044 și în CF nr. 3588 F. nr. top. 1043, proprietatea pârâților N. G. Ș. și N. R. Ș. pe aliniamentul dat de punctele A-B-C-D-E-F-G din planșa nr. 2, unde punctul A este situat pe gard (punctul nr. 8 din măsurători) la 1,29 m de colț gard actual situat la punctul nr. 9 din măsurători, punctul B este situat pe picurul apei casei de locuit de la nr. administrativ 251 (C5) la 8,38 m de punctul A și 0,85 m de zidul casei de locuit de la numărul administrativ 250 (C1), punctul C este situat pe picurul apei casei de locuit nr. 250 (C1) - punctul nr. 61 din măsurători situat la 6,13 m de punctul B și la 0,57 m de zidul casei de locuit nr. 251 (C5), punctul D este situat pe gardul actual - punctul nr. 42 din măsurători, 10,65 m de punctul C, punctul E este situat pe gardul actual - punctul nr. 41 din măsurători la 4,50 m de punctul D, punctul F este situat pe gardul actual - punctul nr. 40 din măsurători la 2,20 m de punctul E, iar punctul G este pe colțul gardului actual - punctul nr. 30 din măsurători la 10,21 m de punctul F, au fost obligați pârâții să predea reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 18 mp ocupată abuziv de către pârâți, teren cuprins între punctele A-B-C-D-59-62-9 identificat în planșa nr. 2 din raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert P. V.
, s-a dispus totodată obligarea pârâților să plătească reclamantei suma de 2.445,35 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut faptul că potrivit extrasului de CF nr. 4461 F. nr. top. 1046/1/2, numita Ț. I.
(devenită ulterior în urma căsătoriei R. ) este proprietara tabulară a imobilelor de natură grădină în intravilan în suprafață de 502 mp, casă P+1 și anexe gospodărești.
Potrivit extrasului de CF nr. 4485 F. nr. top. 1046/1 numiții N.
G. și N. Mădălina sunt proprietarii tabulari ai imobilului de natură grădină în intravilan în suprafață de 98 mp.
Potrivit certificatelor de deces numiții N. G. și N. M. lena (Mădălina) sunt decedați la_ și respectiv_, iar pârâtul N. R. Ș., potrivit certificatului de naștere, este fiul numiților N. G. și N. Mădălina (M. lena).
Potrivit extrasului de CF nr. 5371 F. nr. top. 1044 pârâtul N. G. Ș. este proprietarul tabular al imobilelor de natură teren în intravilan în suprafață de 144 mp și casa nr. 417.
Potrivit extrasului de CF nr. 3588 F. nr. top. 1043, pârâții N. G. Ș. și N. R. Ș. sunt coproprietarii tabulari ai imobilelor de natură grădină în intravilan în suprafață de 1000 mp, casă P+1 și anexe gospodărești.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul P. V. linia de metă dintre terenul proprietatea reclamantei și terenurile proprietatea pârâților N. R. Ș. și N. G. Ș. este dată de gardul existent între terenuri dintre spatele loturilor (zona SNCFR) până la colțul anexei C2 (anexe gospodărești-grajd șură) proprietatea reclamantei, până la acest punct părțile recunoscând reciproc linia de metă. Din acel punct spre drumul comunal - stradă, până la gardul existent la stradă, linia de metă este în litigiu, datorită faptului că pârâții au edificat o casă nouă de locuit în regim de înălțime P+M cu suprafață construită la sol de 133 mp fără autorizație de construire, conform procesului-verbal de contravenție nr. 5149/_ și prea aproape de terenul proprietatea reclamantei.
În continuare, expertul a concluzionat că în teren la stradă gardurile se deosebesc ușor, că diferențele de teren sunt ocupate de actuala zonă de protecție a căii ferate care afectează toate capetele de proprietăți și că având în vedere planul de situație privind dezmembrarea terenurilor în cauză - planșa nr. 5 unde meta dintre terenuri este linie dreaptă (colorată cu portocaliu), planul de situație - anexă la autorizația de construire a casei de locuit și a anexelor gospodărești ale reclamantei - planșa nr. 6 unde meta în cauză este descrisă și mai amănunțit, observându-se și distanțele dintre construcții și metă, dar și schița medalion CF - planșa nr. 7, linia de metă propusă este pe aliniamentul A-B-C-D-E-F-G din planșa nr. 2, unde punctul A este situat pe gard (punctul nr. 8 din măsurători) la 1,29 m de colț gard actual situat la punctul nr. 9 din măsurători, punctul B este situat pe picurul apei casei de locuit de la nr. administrativ 251 (C5) la 8,38 m de punctul A și 0,85 m de zidul casei de locuit de la numărul administrativ 250 (C1), punctul C este situat pe picurul apei casei de locuit nr. 250 (C1 - punctul nr. 61 din măsurători situat la 6,13 m de punctul B și la 0,57 m de zidul casei de locuit nr. 251 (C5), punctul D este situat pe gardul actual - punctul nr. 42 din măsurători, 10,65 m de punctul C, punctul E este situat pe gardul actual - punctul nr. 41 din măsurători la 4,50 m de punctul D, punctul F este situat pe gardul actual - punctul nr. 40 din măsurători la 2,20 m de punctul E, iar punctul G este pe colțul gardului actual - punctul nr. 30 din măsurători la 10,21 m de punctul F.
Instanța și-a însușit în întregime motivele pentru care expertul P. V. a stabilit linia de metă pe aliniamentul dat de punctele A-B-C-D-E-F-G, apreciind că raportul de expertiză întocmit de acest expert este temeinic, fiind bazat pe o serie de documente, care îi dau întâietate față de raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul Hazbei F. el.
În consecință, instanța a obligat pârâții să predea reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 18 mp ocupată abuziv de către pârâți, teren cuprins între punctele A-B-C-D-59-62-9 identificat în planșa nr. 2 din raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert P. V. .
Totodată, instanța a obligat pârâții să plătească reclamantei jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă, raportat și la cererea reclamantei cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 127/A/_ a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții N. R. Ș., N. D. și N. G. Ș. ,împotriva sentinței civile nr. 1990/2012 pronunțată la data de 19 septembrie 2012 de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, care a fost menținută ca legală și temeinică și au fost obligați apelanții să plătească intimatei R. (Ț. ) I., suma de 1.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prin apelul declarat, se impută instanței de fond neexercitarea rolului activ prin ordonarea efectuării unei contraexpertize sau a unei noi expertize motivat de existența la dosar a două lucrări de expertiză contradictorii.
Situațiile în care instanța de apel poate dispune anularea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare sunt strict și limitativ prevăzute de art. 297 alin. 1 C.proc.civ.
Întrucât în cauză prima instanță a soluționat fondul raporturilor dintre părți, hotărârea atacată cuprinde argumentele pentru care instanța a adoptat soluția contestată de pârâți, nu se poate reține necercetarea fondului cauzei.
În aceste condiții, față de dispozițiile limitative ale art. 297 alin. 1 C.proc.civ., soluția anulării hotărârii, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, solicitată ca măsură subsidiară nu a putut fi adoptată.
prin prisma dispozițiilor art. 295 alin. 2 C.proc.civ., cererea formulată în apel de efectuare a unei contraexpertize sau a unei noi expertize nu a putut fi apreciată inadmisibilă, așa cum greșit a susținut intimata în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, ci aceasta a fost analizată de instanța de control judiciar sub aspectul legalității și temeiniciei sale.
Într-adevăr în cauză s-au efectuat două lucrări de expertiză tehnică topografică, una de expertul Hasbei F. el și a doua de expertul P. V. .
Concluziile diferite la care au ajuns experții se datorează faptului că expertul Hasbei F. el nu a avut în vedere la efectuarea lucrării sale faptul că mejdia dintre proprietățile părților trebuie să fie dreaptă, așa cum rezultă din planul cadastral și din planurile de situație care au stat la baza efectuării dezmembrărilor de-a lungul timpului
Așa cum rezultă din planul de situație parte integrantă a actului notarial încheiat în anul 1974, plan întocmit la data de_, mejdia dintre proprietățile antecesorilor părților din cauză (Ț. I., respectiv N. G. și N. Mădălina) a fost dreaptă, planul fiind acceptat de antecesorii părților, de comun acord, acestea aplicându-și semnătura pe acest act.
Din cuprinsul hărții cadastrale depuse la dosar rezultă că mejdia dintre proprietăți este dreaptă.
Cu toate acestea expertul Hasbei F. el a propus o linie de mejdie frântă, pe aliniamentul A-B-C, care nu este drept, așa cum relevă actele depuse la dosar, ceea ce a determinat formularea unei concluzii eronate, în mod corect neluată în considerare de instanța de fond.
Efectuarea unei contraexpertize sau a unei noi expertize este condiționată de relevarea unor greșeli de identificare, de existența unor acte care nu au fost luate în considerare de expert sau au fost interpretate eronat.
Simplul fapt că în cauză au fost efectuate două lucrări, cu concluzii diferite, în condițiile în care experții nu au pornit de la aceeași situație de
fapt și anume linia dreaptă a mejdiei ce desparte proprietățile antecesorilor părților, linie care trebuie respectată și de părțile care ulterior au dobândit dreptul de proprietate, nu justifică efectuarea unei noi lucrări de expertiză sau a unei contraexpertize.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a apelanților care au căzut în pretenții, tribunalul i-a obligat să plătească intimatei suma de 1.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 1.000 lei cu titlu de onorariu de avocat în apel justificat cu chitanța nr. 226/_ depusă la dosar și 20 lei cu titlu de diferență taxă de timbru la fondul cauzei stabilită în sarcina reclamantei intimate în calea de atac, achitată în apel.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții N. R. Ș., N.
D. și N. G. Ș., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 127/A/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița, admiterea apelului și rejudecând cauza, desființarea sentinței și trimiterea cauzei instanței fond în vederea efectuării unei contraexpertize sau a unei expertize noi.
În motivarea recursului pârâții au arătat că decizia pronunțată în apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece instanța de fond nu a avut în vedere poziția părții cu privire la necesitatea efectuării unei contraexpertize, iar partea nu a avut apărător la instanța de fond.
Întrucât au fost administrate două expertize cu concluzii contradictorii, se impunea efectuarea unei contraexpertize efectuate de trei experți, iar prima instanță și instanța de apel nu au dat dovadă de rol activ, încălcând dispozițiile art. 129 alin.5 Cod proc.civ.
Instanțele de fond și de apel nu au analizat starea de fapt creată și nici concluziile primei expertize care erau în sensul că pârâții nu ocupă nici o suprafață de teren din cel al reclamantei și prin construirea unei noi linii de cale ferată au fost ocupate suprafețe de teren aparținând atât reclamantei, cât și pârâților în zona CFR.
Recurenții au arătat că expertul trebuia să verifice dacă linia de metă din schița de detaliu despre care se vorbește în sentință reprezintă picurul apei sau zidul casei și să întocmească cele două variante de grănițuire, cu linie dreaptă pe picur și linie dreaptă pe zid, cu suprapunerea schiței inițiale. Cea de-a doua expertiză nu a fost confruntată cu un ortofoto plan, cu suprapunerea suprafeței măsurate pentru exactitate și legalitate cu folosința
actuală și măsurarea suprafețelor pretins ocupate de SNCFR.
Instanța de fond putea să soluționeze litigiul în baza unei probe, dar trebuia să argumenteze pentru ce a înlăturat prima expertiză, fie să procedeze în cazul când nu existau elemente de convingere suficientă, de natură să excludă orice dubii, la ordonarea unei a treia expertize care să rezolve punctele divergente ale speței, cu elemente de tehnică topografică raportate la toate probele cu înscrisuri, încât măsura dispusă să ilustreze adevăratele aporturi dintre părți.
Recurenții au arătat că decizia pronunțată în cauză a fost superficial motivată, echivalând practic cu o necercetare a cauzei.
Prin întâmpinare, intimata R. (Ț. ) I. a solicitat respingerea recursului, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că instanța de fond a motivat care a fost cauza pentru care raportul de expertiză întocmit de Hazbei F. el nu a fost însușit, astfel că susținerile recurenților referitoare la nemotivarea înlăturării probei respective sunt nefondate.
Deși concluziile celor două lucrări de expertiză efectuate în cauză sunt diferite, instanțele nu au avut motiv să concluzioneze că este vorba de două
lucrări contradictorii care să determine necesitatea întocmirii unei contraexpertize, iar concluziile diferite la care au ajuns experții se datorează faptului că dl. expert Hazbei F. el nu a avut în vedere faptul că mejdia dintre proprietățile părților trebuie să fie dreaptă, cum rezultă din planul cadastral și planurile de situație care au stat la baza dezmembrărilor de-a lungul timpului.
Intimata a apreciat că grănițuirea loturilor părților viza o problemă tehnică care a fost surmontată prin expertiză, astfel că cercetarea locală și proba cu martori au fost apreciate ca neconcludente, situație în care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, cu cheltuieli de judecată.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs invocat de către pârâții N. R. S., N. D. și
N. G. S. vizează nelegalitatea aplicării dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod proc.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 5 Cod proc.civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Această dispoziție legală reglementează rolul activ al judecătorului în soluționarea cauzei, însă acest principiu de bază al Codului de procedură civilă trebuie coroborat cu celelalte principii de bază din procedura civilă pentru păstrarea rigorii în modul în care decurge judecata unei acțiuni.
Rolul activ al judecătorului constă în aceea că trebuie să stăruie prin mijloacele legale pentru prevenirea oricărei greșeli privind aflarea adevărului în cauză, respectiv invocarea excepțiilor de ordine publică sau administrarea tuturor probelor pentru a lămuri starea de fapt invocată de părți, iar în ipoteza în care probele propuse de părți nu sunt îndestulătoare, judecătorul poate solicita completarea probațiunii.
Cu toate acestea, rolul activ al judecătorului are anumite limite, în sensul că judecătorul nu se subrogă în drepturile și obligațiile reclamantului de a administra un anumit probatoriu în dovedirea pretențiilor acestuia.
Astfel, această limitare a rolului activ al judecătorului este prevăzută de art. 129 alin. (51)2 Cod proc.civ., care stipulează că părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
În cazul de față au fost efectuate două expertize topografice și instanța în ședința publică din_ a acordat un termen pentru ca părțile să poată studia raportul de expertiză depus, cauza amânându-se pentru data de 2 mai 2012. A fost repetată procedura de citare cu pârâtul N. G.
, căruia i s-a comunicat un exemplar din raportul de expertiză (f.221).
În ședința publică din 2 mai 2012 instanța a comunicat un exemplar al raportului de expertiză cu pârâta N. D. și a încuviințat cererea pârâtei de a mânarea cauzei pentru a-i da posibilitate să studieze raportul de expertiză. Întrucât și la acest termen de judecată nu a fost îndeplinită procedura de citare cu pârâtul, a fost repetată procedura de citare cu acest pârât, comunicându-i-se un exemplar din raportul de expertiză, cu
mențiunea de a-și exprima poziția cu privire la conținutul și concluziile acestui mijloc de probă.
În ședința publică din 6 iunie 2012 pârâții N. S. și N. D. au arătat că nu sunt de acord cu concluziile raportului de expertiză judiciară efectuat de către dl. expert V. T.P., iar instanța de fond exercitându-și rolul activ prevăzut de art. 129 alin. 5 Cod proc.civ., a pus în discuția pârâților efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică judiciară topografică prin prisma invocării unor obiecțiuni sau nelămuriri.
Pârâții recurenți au arătat expres că nu solicită efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică judiciară topografică (f. 230).
În ipoteza administrării probei cu expertiza, dacă expertiza nu este lămuritoare se poate solicita o expertiză contrarie, care va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării, după cum rezultă din dispozițiile art. 212 Cod proc.civ.,
În cazul de față, curtea constată că, raportat la nemulțumirile pârâților față de concluziile raportului de expertiză efectuat de dl. expert V.
P., instanța a cerut pârâților să arate motivele pentru care sunt nemulțumiți și dacă solicită efectuarea unui nou raport de expertiză, pentru a da eficiență dispozițiilor art. 212 Cod proc.civ., evident raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil.
Pârâții au arătat expres că nu solicită efectuarea unui nou raport de expertiză, situație în care nu mai pot invoca în căile de atac lipsa de rol activ a instanței, întrucât aceștia nu au solicitat efectuarea unei contraexpertize în fața instanței de fond, deși li s-a pus în vedere această posibilitate legală.
Este irelevantă lipsa apărării juridice calificate invocate de către reprezentantul pârâților atât în apel, cât și în recurs, întrucât instanța nu-și poate manifesta rolul activ diferit, în funcție de împrejurarea că o parte are sau nu apărare calificată, deoarece în cazul în care partea nu are apărător calificat, s-ar transforma în avocatul uneia din părți, ceea ce este inadmisibil.
Este inadmisibilă critica pârâților referitoare la neanalizarea stării de fapt de către prima instanță, întrucât în recurs se verifică legalitatea hotărârii pronunțate în apel și nu legalitatea sentinței pronunțată în primă instanță.
În ceea ce privește critica pârâților referitoare la faptul că instanța de apel nu a analizat îndeaproape starea de fapt creată, curtea constată că aceasta este nefondată, întrucât raportul de expertiză efectuat de către dl. expert V. T.P. a fost coroborat cu o altă probă, respectiv cu planul de situație al imobilului din 1973, obiectul prezentei acțiuni era stabilirea mejdiei dintre proprietatea reclamantei și proprietatea pârâților și evident planul de situație din 1973 era o probă relevantă pe care instanța a avut-o în vedere și a coroborat-o cu cel de al doilea raport de expertiză.
Primul raport de expertiză a fost înlăturat tocmai pe motivul că premiza de la care a plecat dl. expert era diferită de starea de fapt reală, s-a avut în vedere că linia despărțitoare dintre cele două fonduri este frântă și nu dreaptă, cum era evidențiată în planul de situație al imobilului existent în anul 1973.
În ceea ce privește critica pârâților potrivit căreia decizia pronunțată în apel este superficial motivată, curtea constată că nici această critică nu este fondată, instanța de apel a analizat și argumentat atât modul în care a fost administrată probațiunea în cauză, cât și starea de fapt raportată la
probele administrate în cauză, a motivat de ce primul raport de expertiză a fost înlăturat și nu s-a ținut seama de concluziile acestuia. Curtea constată că prin decizia pronunțată în apel s-a răspuns la fiecare argument invocat în susținerea motivelor de apel situașie în care hotărârea a fost pronunțată,cu respectarea dispozițiilor art. 261 C.Pr.Civ.
Așadar, curtea constată că fără nicio susținere argumentată recurenții au invocat necercetarea cauzei de către instanța de apel.
Prin urmare, curtea constată că motivul de nelegalitate prevăzut de art.
304 pct. 9 Cod proc.civ. nu se verifică, întrucât dispozițiile art. 129 alin. 51 și art. 261 Cod proc.civ., au fost legal aplicate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul pârâților.
În temeiul art. 274 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să-i plătească intimatei R. I. suma de 1300 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (f. 27).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții N. R. Ș., N.
D. și N. G. Ș. împotriva deciziei civile nr. 127/A din_ a Tribunalului Bistrița Năsăsud pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să-i plătească intimatei R. I. suma de 1300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. V. A. -T. N. A. A. P.
GREFIER
M. L. T.
Red. A.T.N. dact. GC 2 ex/_
Jud. apel: G.C.Frențiu, R.I.Berari
| ← Decizia civilă nr. 332/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 149/2013. Grănițuire → |
|---|
