Decizia civilă nr. 128/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 128
Ședința publică din 17 octombrie 2013 Completul constituit din
Președinte: D. C., judecător Judecător: I. D. H.
Grefier: V. H.
S-a luat în examinare apelul declarat de către intimatul I. de P. J. S. , cu sediul în Z., str. T. V., nr. 14, Jud. S., împotriva sentinței civile nr. 507/_, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimat petentul R. M., lipsă fiind apelantul intimat I. de P. J. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 154 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, iar apelul este motivat și semnat.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra apelului formulat.
Intimatul petent R. M. arată că i-a fost furată o funie de către un nepot de-al său, iar când acesta a cerut lucrul furat înapoi a primit altceva, niște cabluri în loc de funie. Arată că s-a deplasat la locuința nepotului, că de supărare a vorbit murdar și l-a strâns de față pe nepotul său, în prezența celorlalte persoane aflate în locuință, motiv pentru care nepotul intimatului petent a făcut plângere la poliție și intimatul petent R. M. a fost amendat cu suma de 200 lei.
Solicită să fie menținută hotărârea instanței de fond.
T.
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 507 din_ a Judecătoriei Jibou s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul R. M. în contradictoriu cu intimatul I. de P.
J. S. și a fost anulat în totalitate procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CC nr. 2991226 încheiat la data de_, prin care s-a aplicat petentului amenda contravențională în sumă de 200 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 3 pct. din Legea nr.61/1991 constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;
Observând aceste prevederi legale în comparație cu conținutul procesului verbal de constatare a contravenției se constată că agentul constatator nu a descris faptele săvârșite de petent, rezumându-se a reproduce parțial textul de lege aplicat.
Potrivit art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul verbal trebuie să cuprindă descrierea faptei contravenționale, adică a faptei comise de petent cu relevanță contravențională, cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei.
verbal.
Potrivit art.17 din OG nr.2/2001, lipsa faptei săvârșite atrage nulitatea absolută a procesului
Agentul constatator trebuia să descrie în concret fapta săvârșită și împrejurările în care
aceasta a fost comisă, pentru ca instanței de judecată să i se ofere posibilitatea verificării întrunirii tuturor elementelor necesare angajării răspunderii contravenționale a petentului. În acest sens trebuia descris cadrul în care a fost comisă fapta pentru a se putea stabili dacă a fost comisă în public potrivit art.47 din OG nr.2/1001 rap. la art. 152 Cod penal, cu atât mai mult cu cât se afirmă că fapta a comisă într-o locuință, care prin natura sa nu este loc public, care au fost gesturile, cuvintele etc. proferate de petent, astfel încât instanța de judecată să poată verifica dacă acestea erau susceptibile de a produce o stare de temere celor cărora le-au fost adresate, etc.
Fiind un element esențial al procesului verbal, ce nu poate fi dedus din acte extrinseci procesului verbal contravențional, necesitatea de a consemna întocmai fapta săvârșită și împrejurările în care a fost comisă este evidentă, având în vedere că această omisiune atrage nulitatea absolută a procesului verbal, vătămarea fiind prezumată.
Mențiunile esențiale ale procesului verbal de constatare a contravenției prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să se regăsească în cuprinsul acestui act. Analiza legalității și temeiniciei procesului verbal se realizează prin prisma cuprinsului său, ce trebuie susținut prin mijloacele de probă administrate în cauză.
Se impune astfel ca descrierea faptei să fie regăsită în cuprinsul actului de constatare. Orice precizări ori acte extrinseci, anterioare sau ulterioare încheierii procesului verbal de constatare, sunt irelevante, întrucât instanța de judecată, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal prin prisma conținutului său. Or, verificarea faptei impune, în prealabil, descrierea acesteia prin procesul verbal contravențional.
Instanța de fond a conchis că din cuprinsul procesului verbal lipsește descrierea faptei contravenționale, ceea ce atrage nulitatea absolută a procesului verbal, în conformitate cu art.17 din OG nr.2/2001.
Împotriva sentinței civile nr. 507/2013 a Judecătoriei Jibou a declarat apel intimatul IPJ S.
, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de către petentul R. M. .
În motivare se arată că în mod eronat s-a reținut că fapta nu este descrisă suficient în procesul verbal, iar, pe de altă parte fapta fiind săvârșită cu intenția de a fi auzită și văzută de alte persoane este considerată a fi comisă în public. Prin urmare soluția instanței de fond este dată cu nerespectarea și interpretarea eronată a dispozițiilor legale.
În drept au fost invocate disp. art. 458, 466, 480 alin. 2, art. 411 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001
Petentul-intimat nu a depus întâmpinare.Prezent în fața instanței a solicitat respingerea apelului.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Analizând apelul prin prisma motivelor de apel și dispozițiilor art. 466-479, 481-482 Cod procedură civilă, tribunalul constată că acesta este fondat, în parte, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat că din cuprinsul procesului verbal lipsește descrierea faptei contravenționale, ceea ce atrage nulitatea absolută a procesului verbal, în conformitate cu art.17 din OG nr.2/2001.
Potrivit disp. art. 1 și 16 (alin.1 și 6) din OG nr. 2/2001 constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, iar procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: numele, prenumele contravenientului, "descrierea faptei c ontravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce
pot servi la aprecierea gravitatii faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite...
";
T. va reține că o descriere succintă a stării de fapt este suficientă în condițiile în care sunt menționate toate elementele necesare si esențiale ale acesteia în concret, astfel încât instanța de judecată să poată verifica temeinicia întocmirii procesului-verbal.
În speță, organul constatator a specificat în ce constă, în concret, fapta reținută în sarcina petentului, respectiv acesta a amenințat cu acte de violență, de natură să lezeze onoarea și demnitatea a trei persoane, ce de altfel sunt identificate fiind indicate numele și prenumele acestora.
Articolul 152 cod penal la care face referire și instanța de fond prevede la alineatul 1 lit.c) că fapta se consideră săvârșită "în public" și atunci când a fost comisă în loc neaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane.
În condițiile în care fapta constituie contravenție dacă este săvârșită "în public";, prezența a trei persoane în incinta locuinței din loc. C. nr. 292 jud. S. față de care s-au exercitat amenințări cu acte de violență - raportat la definiția noțiunii " în public"; menționată mai sus - este de natură să confere caracter contravențional faptei concrete reținută în sarcina petentului.
Prin urmare, în condițiile în care din procesul verbal analizat rezultă datele necesare si suficiente de natura a face posibila identificarea faptei pentru care a fost sancționat petentul și implicit aprecierea gravitatii acesteia, în mod eronat s-a reținut de către instanța de fond lipsa faptei contravenționale și implicit nulitatea absolută a procesului verbal.
va reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că, până la proba contrară, acesta este considerat că reprezintă adevărul.
Petentul nu a contestat starea de fapt reținută în procesul verbal, arătând chiar și în fața instanței de apel că " de supărare a vorbit murdar și l-a strâns de față pe nepotul său în prezența celorlalte persoane";, astfel că pe baza probelor administrate la instanța de fond, tribunalul va reține că nu s-a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal contestat și nu s-au dovedit motive de nelegalitate sau netemeinicie în legătură cu acesta.
În ceea ce privește temeinicia sancțiunii aplicate, instanța reține că, potrivit art. 21 al. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Rolul sancțiunii contravenționale este unul preventiv-punitiv, prin aplicarea acesteia urmărindu-se în special prevenirea săvârșirii pe viitor a unor fapte similare de către contravenient. Elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 permit analiza unui raport de proporționalitate între fapta și persoana contravenientului, pe de-o parte, sancțiunea contravențională, pe de altă parte, existența unei proporționalități între pericolul social al faptei și sancțiunea aplicată fiind nu doar un deziderat, ci o condiție imperativă pentru temeinicia sancțiunii.
În raport cu aceste prevederi legale, instanța apreciază că sancțiunea "avertismentului"; este suficientă, raportat la împrejurarea că petentul a manifestat o atitudine sinceră în legătură cu cele întâmplate, elemente de natură să întărească aprecierea că sancțiunea avertismentului poate îndeplini funcția de prevenire și punitivă la care tinde o sancțiune contravențională.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite, în parte, apelul declarat de intimatul I. de P. J. S., în contradictoriu cu petentul R. M., împotriva sentinței civile nr. 507 din 4 iulie 2013 a Judecătoriei Jibou, pe care o va anula și, judecând în fond procesul, admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul R. M. împotriva procesului verbal de contravenție seria CC nr. 2991226 încheiat la data de_ de intimatul I. de P. județean S., pe care îl modifică, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 200 lei, cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de intimatul I. de P. J. S., în contradictoriu cu petentul R. M., împotriva sentinței civile nr. 507 din 4 iulie 2013 a Judecătoriei Jibou, pe care o anulează și, judecând în fond procesul, admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul R. M. împotriva procesului verbal de contravenție seria CC nr. 2991226 încheiat la data de_ de intimatul I. de P. județean S., pe care îl modifică, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 200 lei, cu sancțiunea avertismentului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 octombrie 2013.
Președinte,
D. C.
Judecător,
D. H.
Grefier,
V. H.
Red./Dact/DC_ /2 ex.
Jud. fond. M. C.
| ← Decizia civilă nr. 1019/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 959/2013. Plângere contravențională → |
|---|
