Decizia civilă nr. 165/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 165/2013
Ședința publică de la 14 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. G.
Judecător C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către contestatorii T.
L. și T. M. în contra Sentinței civile nr. 17261 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații P.
B. SA, B. M. O. I., M. S., M. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la amânări fără discuție, a răspuns reprezentantul recurenților, avocat M. A. C. cu împuternicirea la dosar, precum și reprezentantul intimatei P. B. SA, consilier juridic
B. C. B., care depune împuternicirea la dosar, lipsind părțile. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care au fost citate părțile și s-a comunicat cererea de recurs, potrivit dovezilor de la filele 11-15 dosar, cererea fiind timbrată inițial cu 97,5 lei taxa judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar - f. 3,10; la data de 7 februarie 2013, recurenții au înaintat în dosar o cerere prin care solicită depunerea la dosarul cauzei a adresei emise pe seama executorului judecătoresc SCPEJ
M. și ASOCIAȚII - f. 16-17; la data de 13 februarie 2013, intimata P. B. SA a depus la dosar întâmpinare prin care solicită în principal respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind întemeiată, în subsidiar solicitând respingerea cererii de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată - exemplarul instanței fiind cusut la filele 18-19 dosar, după care:
T. ul constată că s-a depus intampinare astfel că înmânează un exemplar reprezentantului recurenților, avocat M. A. C. care arată că motivul pentru care a solicitat strigarea cauzei la amânări fără discuție este lipsa dosarului execuțional însă învederează că imobilul a fost scos la licitatie si a fost vandut, și nu stie daca mai este necesara acvirarea dosarului, creanta fiind acoperita prin vanzarea acelui imobil. A facut adresa la executor sa comunice stadiul executarii.
Reprezentantul intimatei P. B. SA, consilier juridic B. C.
B. arată că nu se opune, au fost doua executari in cauza, celalalt imobil a fost valorificat insa nu a fost incasata creanta, dacă instanța va amâna cauza s-ar putea sa ramana fara obiect contestatia la executare.
T. ul, in urma deliberarii, considera ca trebuie pusa in discutie exceptia necompetentei materiale a T. ului C. ca instanta de solutionare a recursului avand in vedere ca una dintre părți respectiv intimatul P.
B. SA este o institutie bancara.
Reprezentantul recurenților, avocat M. A. C. arată că lasă la aprecierea instanței excepția necompetenței materiale invocate.
Reprezentantul intimatei P. B. SA, consilier juridic B. C.
B. arată și el că lasă la aprecierea instanței.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării, pe excepția invocată.
T R I B U N A L U L
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.17.261/13 Septembrie 2012 pronunțată în dosarul civil nr.11._ al Judecătoriei C. -N. , a fost respinsă contestația la executare formulată și precizată în contradictoriu cu B.E.J. M. O. I. ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Totodată, a fost respinsă contestația la executare formulată și precizată de contestatorii T. L. și T. M., în contradictoriu cu intimații Procdredit B. S.A., M. Ș. și M. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
În solutionarea prezentei cauze au fost incidente dispozitiile art. 399 Cod procedură civilă, potrivit căruia împotriva executării silite și a oricărui act de executare se poate formula contestatie la executare, iar în anumite situații și în cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la intelesul și intinderea ori aplicarea titlului executoriu.
În cazul in care titlul executoriu nu este emis de o instanță judecătorească se pot invoca in contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu.
Prin urmare, pe calea contestației la executare se pot analiza titlurile executorii ce au stat la baza executării silite, în speță fiind vorba de contractul de ipotecă nr. J-6916.1/_ încheiat între Banca de Microfinanțe Miro SA și T. L. și T. M., garanți ipotecari.
Raportând situația de fapt la cele de mai sus, instanța a reținut că executarea a început și se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale în materie, în baza unui titlu executoriu valabil.
Astfel, executarea silită a fost încuviințată potrivit încheierii de la fila 92 din dosar, inclusiv contractele de ipotecă.
Din_ contestatorii au fost somați la plata debitului în temeiul titlului executoriu contract de ipotecă, alături de debitorii principali somați să achite debitul datorat în baza titlurilor executorii contract de credit și respectiv contract de ipotecă.
Contractul de ipotecă în discuție a fost încheiat pentru garantarea imprumutului contractat de către debitorii M. Ș. și M. M., prevăzându-se expres că obligația debitorilor ipotecari este solidară și indivizibilă alături de debitorii principali și având clauza renunțării la beneficiul de discuțiune și diviziune.
Contestatorii au solicitat constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale dat fiind caracterul abuziv al acestora, cu referire la art. 3.1 din contract, 4.1, 4.2 și 6 și 7.
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractul încheiate între comercianți și consumatori prevede că o clauză contractuală "care nu a fost negociată direct (adică dacă a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv) cu consumatorul va fi considerată
abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților";.
Încheierea actelor juridice civile este guvernată de principiul autonomiei de voință a părților contractante, singurele limite fiind dispozițiile imperative ale legii, morala și ordinea publică.
În speță, prin garanția imobiliara s-a garantat restituirea creditului, executarea silită se face în baza contractului de ipotecă, acesta constituind titlu executoriu conform art.120 din Legea nr.99/2006 care prevede ca, contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii
Beneficiul de diviziune si cel de discutiune isi au sediul in art. 1662 si urm. Cod civil, aplicabile si in cazul ipotecii, care nu cunoaste o reglementare specifica in materie, ele fiind compatibile cu functia ipotecii (de garantare a executarii obligatiei).
În speta, instanta a constatat că la semnarea contractului de ipotecă, contestatorii-garanti ipotecari au renuntat în mod expres, la beneficiul de discutiune si de diviziune, astfel ca, raspunderea acestora va fi una solidara, conventionala, alături de debitorii intimați M. .
De asemenea, susținerea contestatorilor că și alte clauze ar fi abuzive prin aceea că au fost formulate unilateral de către bancă, iar contractul semnat de aceștia nu reprezintă un acord de voință, iar clauzele nu le-au fost explicate, nu au fost dovedite în cauză.
Nu s-a putut susține că aceste clauze ar fi fost abuzive, înscrisul a fost autentificat de notarul public, care a verificat voința părților, iar pe contractul de ipotecă apare și mențiunea olografă a debitorilor, alături de semnătura lor, că sunt de acord cu ipoteca și cu interdicțiile.
Pe lângă acestea, instanța a constatat că nu s-a relevat niciun motiv de nelegalitate a executării silite, iar pentru toate aceste motive instanța a respins contestația la executare formultă și precizată de contestatori, ca neîntemeiată.
În urma admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Biroului executorului judecătoresc, instanța a respins contestația la executare formulată și precizată în contradictoriu cu B.E.J. M. O. I. ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Împotriva Sentinței civile nr.17.261/13 Septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, au declarat recurs contestatorii
T. L. și T. M. (f.4-9), prin care au solicitat modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației la executare și anularea somației din 11 Aprilie 2012 și a procesului-verbal privind cheltuielile de executare din 11 Aprilie 2012, emise în dosarul execuțional nr.102/2012, cu cheltuieli de judecată în toate fazele de judecată.
În motivarea recursului au arătat că în opinia lor contractul de ipotecă J-6916.1/27 Ianuarie 2004 este un contract care se încadrează în prevederile Legii nr.193/2000, deoarece este un contract legat de contractul de credit J-6916/29 Ianuarie 2004, încheiat între bancă și M. Ș. și M.
M. .
Au înțeles să invoce prevederile Legii, astfel că în opinia lor, în contractul de ipotecă J-6916.1/27 Ianuarie 2004 este un contract care se încadrează în prevederile Legii nr.193/2000, deoarece este un contract legat de contractul de credit J-6916/29 Ianuarie 2004, încheiat între bancă și M. Ș. și M. M. .
Astfel, contestatorii au indicat clauzele abuzive din contractul încheiat între bancă și ei ca fiind următoarele:
Apreciază că, clauza art.3.1 Garanție este abuzivă în ceea ce-i privește, pentru că le impune să achite, în locul debitorului principal, toate datoriile acestuia, deși acesta este solvabil, pentru că, creditul a fost luat pentru cumpărarea apartamentului, iar diferența de preț pe care o mai are de achitat poate fi obținută prin vânzarea la licitație a bunului ipotecat.
Art.4.1 Constituirea ipotecii, apreciază că și această clauză nu li s-a explicat de către bancă în momentul semnării ei, fiind de bună-credință, au fost de acord să își ajute un prieten, însă în nici un caz să-și piardă casa, iar debitorul principal să rămână cu două apartamente, unul personal și celălalt cumpărat.
Totodată, art.4.2 Interdicții, în același mod cum interdicția de înstrăinare le-a fost impusă, a fost impusă și debitorilor principali, astfel că în acest moment sunt executați silit ei și nu debitorii.
Deoarece debitorul principal este solvabil, iar creditorul ipotecar are dreptul de alegere între executarea silită a debitorului principal și a garantului, poate executa debitorul principal. Ordinea executării silite este la îndemâna băncii, care a procedat la executarea silită a lor.
Au mai arătat, de asemenea, că titlul executoriu este greșit, deoarece imobilul situat în C. -N., C. Florești nr.62, etaj VIII, scara VI, ap.198, județul C., înscris în C.F. nr.66024 C., nr. topo 23903/S/CLXXXVIII, cu suprafața utilă de 45,65 mp. are drept proprietar pe T. L. în cotă de 1/1, nu pe T. L. și T. M., considerând această eroare un motiv de anulare a titlului executoriu.
Referitor la realizarea executării silite, arată că, deși aceasta a fost începută și împotriva debitorilor principali M. Ș. și M. M., este o greșeală din partea băncii faptul că urmează să execute silit imobilul lor și imobilul debitorilor principali, considerând că ar trebui executat silit mai întâi imobilul debitorilor principali, pentru realizarea creanței băncii, iar pe urmă trecut la executarea silită a altor bunuri, deoarece vânzarea imobilului debitorilor principali poate stinge datoria. S-a trecut în mod eronat la executarea silită a două imobile, când creanța poate fi stinsă prin vânzarea unui singur imobil, ceea ce reprezintă un abuz.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1424 și următoarele Noul cod civil (art.1794 Vechiul Cod civil), art.242 alin.2, art.274, art.304, art.3041, art.399, art.400, art.401, art.403 Cod procedură civilă, Legea nr.193/2000.
Intimata P. B. S.A. a formulat întâmpinare (f.18-19), prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind întemeiată iar, în subsidiar, respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că având în vedere nerespectarea obligației de plată la scadență a sumelor de bani datorate creditoarei de către debitorii M. Ș. și M. M., creditoarea a formulat la data de 20 Martie 2012 către
B.E.J. M. O. cererea nr.1257, având ca obiect continuarea executării silite începută de Corpu Executorilor Bancari ai P. B. S.A. în dosarul nr.660/2011, în baza cererii nr.2056/13 Septembrie 2011 cu privire la titlurile executorii - contractul de credit J6916/29 Ianuarie 2004, contractul de ipotecă nr. J-6916.1/27 Ianuarie 2004 și contractul de ipotecă nr. J- 6916.2/27 Ianuarie 2004, constituindu-se dosarul de executare nr.102/2012.
La momentul trimiterii către executorul judecătoresc executarea silită era încuviințată de către Judecătoria Cluj-Napoca Prin Încheierea
nr.12.824/09 Noiembrie 2011 în dosarul nr.28._, în toate cele trei forme de executare admise de lege, respectiv poprire, executare mobiliară și executare imobiliară.
Consideră așadar că actele de executare sunt îndeplinite de către executorul judecătoresc în deplină concordanță cu prevederile legale referitoare la încuviințarea executării silite.
În ceea ce privește susținerile recurenților potrivit cărora prin semnarea contractului de ipotecă J-6916.1/27 Ianuarie 2004 au semnat practic un contract de aderare care se încadrează în prevederile Legii nr.193/2000 precizează, în primul rând că, contractul de ipotecă nr. J- 6916.1/27 Ianuarie 2004 este un contract de garanție reală imobiliară, nicidecum un contract de vânzare bunuri sau prestare de servicii, care ar putea intra sub incidența Legii nr.193/2000.
În concluzie, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind întemeiată.
În drept, au fost invocate art.115-118, art.399-404, at.242 Cod procedură civilă, art.4 din Legea nr.36/1995, art.2 alin.1 din Legea nr.193/2000.
La termenul de judecată din data de 14 Februarie 2013, tribunalul a invocat excepția lipsei de competență materială în soluționarea cauzei.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
În prezenta speță este vorba despre raporturi juridice privind persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art.36 alin.(3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Specializat C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.158 Cod procedură civilă, tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C.
.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului C. .
Declină competența de soluționare a recursului declarat de T. L. și
T. M. împotriva Sentinței civile nr. 17261 din_ pronunțată în
dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în favoarea T. ului Specializat C. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2013.
Președinte, V. G. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. |
Grefier, G. P. |
Red.CC/dact.AB _
2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 263/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 811/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
